MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Schema prin care statul „ciupește” 150 de milioane de lei de la pensiile private
Așa arată calculele avansate de către Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României
Statul câștigă 150 de milioane de lei prin impozitarea dividendelor de la Pilonul II de pensii, iar participanții pierd 100 de milioane de lei, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României. "Aș vrea să vorbesc despre două schimbări legislative care sunt amplu dezbătute în această perioadă, și anume OUG-ul de tăiere a comisioanelor unde, am realizat singur calculele, 50 de milioane de lei s-ar muta de la administratori la participanții de fonduri de pensii. Se plănuiește tăierea comisionului din contribuții, de 0,5%. Mai este o altă ordonanță, cred că s-a și aprobat de către plenul Parlamentului, OG 16 care introduce impozitarea dividendelor. La fel am făcut calculele. 150 de milioane de lei pleacă de la participanți la stat, impozit pe dividende. E o estimare grosieră, dar e destul de simplu calculul. Știm cât sunt dividendele, știm cât sunt activele. Deci 50 de milioane de lei pleacă de la administratori la participanți, de la participanți pleacă 150 de milioane de lei la stat. Deci la finalul zilei, din cele două proiecte legislative avem următoarele cifre: administratorii închid ziua cu minus 50 de milioane de lei, participanții închid ziua cu minus 100 de milioane de lei, statul închide ziua cu 150 de milioane de lei", a spus miercuri Cristian Popa, la masa rotundă privind viitorul pensiilor românilor organizată de Comisia pentru antreprenoriat și turism a Camerei Deputaților. El a precizat că, dacă împărțim 50 de milioane de lei la 8 milioane de participanți, o să vedem că statul salvează 6 lei pe an pentru fiecare român. În același timp ia de trei ori mai mult de la participanți și duce în bugetul statului. "Mi se pare ca e genul de reformă care nu se încadrează în ce ne spune jalonul PNRR cu privire la creșterea sustenabilității sistemului. Aș continua cu altă idee. Bănuiesc că știți fiecare dintre dumneavoastră cât aveți în contul de pe Pilonul II. Eu am făcut studii și v-aș întreba următorul lucru: știți cât de mult ați contribuit la Pilonul I, în aceeași perioadă? Presupun că știți cât aveți în Pilonul II. Nu vă țin în suspans, de 7,3 ori mai mult ați plătit la Pilonul I începând cu 2007, de când a fost lansat sistemul. Atât ați fi avut în Pilonul II dacă nu mergeau la stat. Eu m-am crucit când am văzut. Am înmulțit suma cu 7,3. Primul meu job a fost cam în aceeași perioadă. Deci am contribuit toată perioada. Dacă ați contribuit mai mult, cu atât mai mult ați dat la stat. Mie mi s-a părut o cifră foarte, foarte mare. Un alt aspect la fel de important. Am calculat "eficiența" Pilonului I și am ajuns la un calcul foarte simplu. Am început aceste investigații pentru a-mi răspunde la propriile întrebări, dar cred că sunt relevante pentru toată societatea. Deci eficiența Pilonului I. Un român mediu plătește contribuția de 25% pe un salariu mediu, deci 25% din 6.500 de lei, plătește lunar 1.620 de lei timp de 35 de ani pentru a primi un punct de pensie. Acum, ce primește la schimb? După 35 de ani primește un punct de pensie care este 1.586 de lei plus / minus 12,5% timp de 16,3 ani pentru că atât trăiește românul în medie la vârsta de pensionare, la 65 de ani. Deci plătim o sumă timp de 35 de ani și primim aproape aceeași sumă timp de 16 ani", a declarat Cristian Popa. El a menționat ca aceste calcule sunt valabile doar dacă respectivul contributor ajunge la 65 de ani. În cazul în care nu ajunge, randamentul este de minus 100%. "Nu mai spun că este Pilonul I nesustenabil pentru că m-a certat domnul ministru al Muncii, dar spun că Pilonul II de pensii, din calculele pe care CFA România le-a făcut, este de trei ori mai eficient", a afirmat Cristian Popa.
Depozitele și creditele sunt în scădere ușoară
u depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au ajuns la 490,803 miliarde de lei, iar împrumuturile s-au diminuat cu cu 0,3%
Depozitele rezidenților clienți neguvernamentali au scăzut în luna octombrie 2022 cu 0,2% față de luna anterioară, până la nivelul de 490,803 miliarde de lei, iar față de aceeași perioadă a anului anterior s-au majorat cu 7,1% (-7,1% în termeni reali), potrivit unui comunicat al Băncii Naționale a României. Depozitele în lei ale rezidenților, cu o pondere de 63,6% în totalul depozitelor clienților neguvernamentali, au crescut cu 0,3% față de luna septembrie 2022, până la 312,185 miliarde de lei. Comparativ cu luna octombrie 2021, acestea au crescut cu 6,1% (-8,0% în termeni reali). Conform BNR, depozitele în lei ale gospodăriilor populației au crescut cu 2,8% față de luna anterioară, până la 165,448 miliarde de lei, și cu 2,7% (-11,0% în termeni reali) față de aceeași perioadă a anului anterior. Depozitele în lei ale altor sectoare (societăți nefinanciare și instituții financiare nemonetare) au scăzut cu 2,4% (până la 146,737 miliarde de lei) față de luna precedentă, iar față de luna octombrie 2021, au înregistrat o creștere de 10,2% (-4,5% în termeni reali). De asemenea, depozitele în valută ale rezidenților, exprimate în lei, reprezentând 36,4% în volumul total al depozitelor clienților neguvernamentali, au scăzut cu 1,0% față de luna septembrie 2022, ajungând până la nivelul de 178,617 miliarde de lei (exprimate în euro, acestea s-au diminuat cu 0,3%, până la 36,348 miliarde de euro). Comparativ cu luna octombrie 2021, indicatorul exprimat în lei a crescut cu 8,9% (9,7%, în cazul exprimării indicatorului în euro). De cealaltă parte, soldul creditului neguvernamental acordat de instituțiile de credit a scăzut în luna octombrie 2022 cu 0,3% față de septembrie 2022 (-1,6% în termeni reali), până la nivelul de 363,591 miliarde de lei, potrivit datelor Băncii Naționale a României publicate joi. Creditul în lei, cu o pondere de 70,3% în volumul total al creditului neguvernamental, s-a diminuat cu 0,8%, iar creditul în valută exprimat în lei, cu o pondere de 29,7% în totalul creditului neguvernamental, a crescut cu 0,9% (1,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Comparativ cu aceeași perioadă a anului 2021, creditul neguvernamental a înregistrat o creștere cu 14,7% (-0,5% în termeni reali), pe seama majorării cu 12,4% a componentei în lei (-2,6% în termeni reali) și cu 20,7% a componentei în valută exprimată în lei (21,6% în cazul exprimării indicatorului în euro). Creditul guvernamental a înregistrat o creștere în luna octombrie 2022 cu 0,8% față de luna septembrie 2022, până la 166,450 miliarde de lei. În raport cu octombrie 2021, acesta s-a majorat cu 5,3% (-8,7% în termeni reali)
Secretar de stat: România va depăși sezonul rece fără niciun fel de problemă majoră
România va depăși sezonul rece anul acesta fără niciun fel de problemă majoră în sistemul energetic, a afirmat, joi, George Niculescu, secretar de stat în Ministerul Energiei, care a adăugat că se monitorizează zilnic stocul depozitelor de gaze naturale. "Un alt subiect foarte important în această perioadă este securitatea energetică. Se vorbește foarte mult despre iarna aceasta, despre ce probleme vom întâmpina în această iarnă. Văd tot felul de opinii cât se poate fataliste, să le numesc așa, că vom avea probleme... Același lucru s-a întâmplat și anul trecut, în preajma sezonului de iarnă. Au fost tot felul de anunțuri care ne pregăteau pentru situații de criză. Am depășit sezonul rece de anul trecut fără niciun fel de problemă. Sunt convins că vom depăși sezonul rece de anul acesta, de asemenea, fără niciun fel de problemă majoră în sistemul energetic național. Sunt președintele Comandamentului de iarnă. Monitorizăm zilnic stocul depozitelor de gaze naturale, în funcție de importuri, cantitățile de apă în lacurile de acumulare și, în general, toată starea sistemului energetic național", a susținut George Niculescu, la conferința "Noi tehnologii, noi finanțări și noi investiții în sectorul energetic", organizată de HIM Public Affairs si Club Antreprenor. Potrivit acestuia, până în momentul de față nu a fost semnalată nicio situație care ar putea să genereze probleme. Totodată, secretarul de stat a menționat că România acordă ajutor pe mai multe paliere în domeniul energetic Republicii Moldova.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 7,88% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut joi la 7,88% pe an, de la 7,89% pe an, miercuri, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a stagnat la 8,08% pe an, în timp ce ROBOR la 12 luni a rămas la nivelul consemnat miercuri, respectiv 8,28% pe an. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 4,06% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2022, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,65%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Romsilva oferă spre vânzare peste 30.000 de pomi de Crăciun
Peste 30.000 de pomi de Crăciun sunt oferiți spre vânzare de către Regia Națională a Pădurilor – Romsilva, prin unitățile sale teritoriale, pentru sezonul sărbătorilor de iarnă. Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale. Din cei 30.594 de pomi de Crăciun puși pe piață prin intermediul ocoalelor silvice de stat, 21.814 bucăți, adică aproape 75%, sunt produși în pepinierele silvice ale Romsilva, în cadrul unor culturi specializate, iar 8.780 provin din lucrări silvice autorizate, în urma cărora se extrag exemplarele din regenerările naturale unde există o densitate excesivă, precizează instituția. Majoritatea pomilor de Crăciun oferiți spre vânzare în acest an sunt din specia brad, 22.295, în timp ce restul de 8.299 de bucăți sunt din specia molid sau alte specii de rășinoase. Prețurile pornesc de la 15 lei pentru un pom de Crăciun specia molid cu înălțimea de până în 1,3 metri și ajunge la 35 de lei pentru un exemplar de brad cu înălțimea între 2 și 3 metri, cei cu înălțimi de peste 3 metri fiind considerați comenzi speciale. Acestea sunt prețurile practicate pentru pomii de Crăciun achiziționați direct de persoanele fizice de la ocoalele silvice din cadrul Romsilva, iar dacă pomii de Crăciun sunt vânduți de unitățile din subordinea Romsilva în piețe sau alte locuri amenajate, la aceste prețuri se adaugă și costurile de transport, manipulare și depozitare.
Amazon va investi un miliard de dolari pe an în filme
Gigantul american Amazon are planuri mari în ceea ce privește producția de film, în care va investi sume mari de bani, cu scopul de a aduce mai multe filme pe an în cinematografe. Surse din cadrul Amazon, citate de Bloomberg, susțin că la vârful companiei s-a decis investirea a peste un miliard de dolari în fiecare an pentru dezvoltarea și distribuirea unor filme pentru în cinematografe. Într-o primă fază, câteva astfel de filme vor fi lansate anul viitor. Mai departe, scopul este ca în fiecare an să fie lansate undeva între 12 și 15 filme. Planurile făcute de Amazon reprezintă de departe cel mai mare angajament făcut de o companie de internet în ceea ce privește cinematografia. Industria cinematografică apreciază în mod deosebit planurile Amazon, care, spre deosebire de Netflix, pare să aibă mai multă încredere în aceasta. Una dintre cele mai noi producții Netflix, o urmare la Knives Out, va sta în cinematografe doar o săptămână. După publicarea informației, acțiunile unora dintre cei mai mari operatori de cinematografe, precum AMC Entertainment și Cinemark, au crescut cu peste 9% respectiv 12%.
FTC vrea să blocheze achiziția Activision Blizzard de către Microsoft
FTC este preocupată de efectele pe care cumpărarea Activision Blizzard de Microsoft le va avea asupra concurenței și urmează să ceară blocarea tranzacției, susțin surse anonime citate de Politico. Reprezentanții agenției nu au fost convinși de argumentele aduse de Microsoft în sprijinul achiziției, susțin aceleași surse, motiv pentru care se va cere în instanță blocarea tranzacției. Investigația oficială nu s-a încheiat, însă cele mai importante elemente, precum depozițiile șefilor celor două companii implicate, Satya Nadella și Bobby Kotick, au fost bifate. Principala preocupare a autorităților americane este că achiziția va oferi Microsoft un avantaj incorect pe piața jocurilor video. Deloc surprinzător, principalul susținător al acestei idei este Sony, însă, printre alții, se opune și Google. În acest moment, Microsoft se luptă pe trei fronturi pentru a duce tranzacția la final. Înainte de a fi contestată de Statele Unite, aceasta a fost pusă la îndoială în Europa și Marea Britanie, care au deschis propriile investigații în acest sens. Dacă Microsoft totuși va primi undă verde, va intra în posesia unor jocuri extrem de importante, precum Call of Duty, Overwatch, World of Warcraft, Diablo, Candy Crush, Starcraft sau Heroes of the Storm.
Rusia a relansat miercuri producția automobilelor Moskvich
Rusia a relansat miercuri producția automobilelor Moskvich, la o fostă fabrică a Renault, potrivit unui anunț făcut de producătorul de camioane Kamaz, transmite Reuters. Fabrica, redenumită Fabrica de Automobile Moskvich din Moscova, se așteaptă să producă 600 de mașini până la sfârșitul anului 2022, dintre care 200 vor fi electrice. Mașinile ar trebui să fie disponibile pentru cumpărare în decembrie, a spus Kamaz într-un comunicat de presă. Designul mașinii va fi chinezesc și va fi foarte diferit de Moskvich-urile originale. Fabrica face parte dintr-un acord pe opt ani cu Kamaz, pentru a fabrica vehicule produse pe plan intern. În 2023, vor fi asamblate cel puțin 50.000 de mașini, dintre care 10.000 vor fi electrice, potrivit comunicatului, urmate de 100.000, dintre care o cincime vor fi electrice, în 2024. Relansarea vine în timp ce Rusia se străduiește să devină o economie autosuficientă, pe măsură ce finanțele țării continuă să fie sufocate de sancțiunile occidentale și alte ramificații ale invaziei sale neprovocate a Ucrainei. Conform standardelor din industrie, fabrica nu va produce mașini deosebit de rapid în următorii doi ani.
