MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Şase români și-au găsit loc în lista Forbes cu miliardarii lumii
Averile lor însumate totalizează 10,6 miliarde de dolari u cei șase sunt: Daniel Dines, Ion Ţiriac, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Ion Stoica şi Matei Zaharia
România are şase reprezentanţi în clasamentul miliardarilor lumii publicat de revista Forbes: Daniel Dines, Ion Ţiriac, fraţii Dragoş şi Adrian Pavăl, Ion Stoica şi Matei Zaharia. Averile lor însumate totalizează 10,6 miliarde de dolari. Cel mai bogat român este Daniel Dines, în vârstă de 52 de ani, cofondatorul şi CEO-ul companiei din domeniul tehnologiei UiPath, cu o avere estimată de Forbes la 2,7 miliarde de dolari. El ocupă locul 1.238 în clasamentul în care figurează 2.781 de persoane din întreaga lume cu averi de cel puţin un miliard de dolari. UiPath, primul „unicorn” românesc, este o companie de automatizare robotică a proceselor, care a fost listată la Bursa de Valori din New York în aprilie 2021. Dines, absolvent al Universităţii Bucureşti, trăieşte în prezent la New York şi a intrat în topul Forbes în 2020. Averea lui a crescut în 2024 cu 1,1 miliarde de dolari faţă de 2023, dar vârful l-a atins în 2021, anul listării la bursa din New York, când a fost evaluată la 6 miliarde de dolari. Al doilea cel mai bogat român este Ion Ţiriac, cu o avere de 2,1 miliarde de dolari. În vârstă de 84 de ani, fostul tenismen a făcut avere în domeniul bancar şi al asigurărilor, în real estate şi auto, ocupând locul 1.545 în clasamentul Forbes în care a intrat prima dată în 2019, cu o avere estimată atunci la 1,2 miliarde de dolari. Acum, în 2024, Ţiriac a atins cea mai mare valoare estimată a averii, în uşoară creştere faţă de anul trecut, când era evaluată la 2 miliarde de dolari. Pe locul 1.623 în clasamentul Forbes, cu o avere de 2 miliarde de dolari, figurează Dragoş Pavăl, 57 de ani, cofondatorul lanţului de magazine de construcţii şi bricolaj Dedeman. Intrat în 2022 în rândul miliardarilor lumii, averea sa este în ascensiune, crescând de la 1,5 miliarde la 1,7 miliarde în 2023 şi ajungând la 2 miliarde în 2024. Fratele său, Adrian Pavăl, 55 de ani, cofondator Dedeman, are o avere estimată la 1,4 miliarde de dolari şi este pe locul 2.152 în lista Forbes. Şi el a intrat în top tot în 2022, cu un miliard de dolari, atingând 1,1 miliarde de dolari în 2023 şi crescând la 1,4 miliarde în 2024. Fraţii Pavăl şi-au fondat afacerea în 1992, cu o singură locaţie, în Bacău, iar acum a ajuns la 57 de magazine, cu o cifră de afaceri de 2 miliarde de dolari, având în stoc aproximativ 60.000 de produse, de la unelte şi materiale de construcţii până la mobilier şi electrocasnice. Fraţii Pavăl deţin, de asemenea, acţiuni la mai multe companii româneşti cotate la bursă şi un portofoliu de proprietăţi imobiliare în Bucureşti şi în Cluj-Napoca. Al cincilea miliardar al României este Ion Stoica, 59 de ani, cofondator şi preşedinte executiv al startup-ului de software Databricks, evaluat la 38 de miliarde de dolari în august 2021. Printre investitori se numără giganţii cloud Microsoft şi Amazon. Stoica ocupă locul 2.410 în clasamentul Forbes, cu o avere de 1,2 miliarde de dolari, ca şi anul trecut, dar în scădere faţă de 2022 când era evaluată la 1,6 miliarde de dolari. Cu doctorat la Universitatea Carnegy Melon, Stoica locuieşte în Statele Unite. El a fost CEO-ul iniţial al Databricks de la înfiinţarea sa în 2013 până la începutul anului 2016, când a cedat poziţia cofondatorului Ali Ghodsi. Înainte de Databricks, Stoica a cofondat start-up-ul de streaming video Conviva. De asemenea, el este profesor de informatică la UC Berkeley. Stoica a cofondat Databricks alături de şase colaboratori de la UC Berkeley care au construit popularul motor de analiză a datelor Apache Spark. Databricks foloseşte inteligenţa artificială pentru a ajuta companiile să stocheze şi să utilizeze datele lor. Pe aceeaşi poziţie în clasamentul Forbes, 2.410, figurează şi partenerul său de afaceri, Matei Zaharia, 38 de ani, cofondator şi director de tehnologie al startup-ului de software Databricks. Are o avere estimată la 1,2 miliarde de dolari. Cu doctorat la Universitatea Berkeley din California şi absolvent al Universităţii Waterloo, el este creierul din spatele popularului motor de analiză Apache Spark, care a fost conceput pe când era un student de 24 de ani şi făcea doctoratul la UC Berkeley. Spark a stabilit un record mondial pentru viteza de sortare a datelor în 2014 şi i-a adus lui Zaharia un premiu pentru cea mai bună disertaţie de informatică a anului. În 2013, Zaharia şi şase colaboratori de la UC Berkeley au cofondat Databricks, al cărui software este construit pe Spark. El a condus dezvoltarea mai multor funcţii noi, cu inteligenţă artificială, dincolo de Spark.
Greva generală de la Poşta Română s-a încheiat
u greviştii au renunţat la protest după ce noul Contract colectiv de muncă a fost înregistrat la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti
Angajaţii Companiei Naţionale Poşta Română, care luni au declanşat grevă generală, nemulţumiţi de faptul că la nivelul companiei nu se încheiase un contract colectiv de muncă, dar şi de salariile mici, au renunţat, miercuri, la protest. Anunţul a fost făcut de către sindicatul din Poşta Română. „Blocul Naţional Sindical, prin Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România, informează că greva demarată la nivelul Companiei Naţionale Poşta Română s-a încheiat în această dimineaţă, 3 aprilie 2024, în urma semnării noului Contract colectiv de muncă şi înregistrării acestuia la Inspectoratul Teritorial de Muncă al Municipiului Bucureşti”, a transmis BNS. Sindicatul Lucrătorilor Poştali a declanşat de luni greva generală, iar reprezentanţii sindicaliştilor au participat la o şedinţă de şase ore cu oficialii Ministerului Cercetării şi cu managementul companiei. Iniţial, s-a primit propunerea de creştere a salariilor în două tranşe, astfel încât un angajat al Poştei Române ar primi o creştere salarială netă de 369 lei, în medie. Sindicaliştii au cerut creşterea cu 400 lei net a salariilor şi creşterea sporului de loialitate. Marţi seară, Ministrul Digitalizării, Bogdan Ivan, a anunţat că s-a ajuns la o formă finală a Contractului colectiv de muncă dintre sindicatul reprezentantiv şi Compania Naţională Poşta Română şi a precizat că angajaţii vor primi o creştere salarială cuprinsă între 350 şi 370 de lei net, care va fi acordată în două tranşe, de la 1 iunie şi de la 1 septembrie. Tot marţi, compania a făcut precizări despre greva generală declanşată de Sindicatul Lucrătorilor Poştali din România în data de 01 aprilie 2024: ”Numărul maxim al salariaţilor aflaţi în grevă a reprezentat 20% din salariaţii Companiei. Persoanele aflate în grevă nu vor primi salariul aferent zilelor în care s-au aflat în grevă, potrivit art. 160, alin. (1) din Legea nr. 367/2022 a dialogului social. Aproximativ 70% din drepturile sociale (pensii) care erau programate pentru livrare în data de 01 aprilie 2024 au fost distribuite către beneficiari, în condiţiile în care, în prima parte a zilei, în unele unităţi, activitatea a fost îngreunată de refuzul angajaţilor aflaţi în grevă de a preda gestiunea personalului delegat să distribuie drepturile sociale sau angajaţilor care nu au aderat la greva generală”.
Numărul atacurilor de tip smishing în România a crescut de peste şase ori
Numărul atacurilor de tip smishing în România a crescut de peste şase ori în 2023 în comparaţie cu anul anterior, potrivit unei analize realizate de ING Bank şi sendSMS. Cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar, industria de curierat şi serviciile de telecomunicaţii. ”Numărul atacurilor de tip smishing în România a crescut de peste şase ori în 2023 în comparaţie cu anul anterior”, potrivit unei analize interne realizate de sendSMS. În primele luni ale acestui an, în 75% din cazurile de smishing, s-a încercat furtul de identitate prin utilizarea unei etichete personalizate (numele expeditorului) pentru a induce în eroare utilizatorii că mesajele sunt trimise de diferite companii. La nivel global, 39% dintre consumatori s-au confruntat cu cel puţin o încercare de înşelătorie prin SMS în 2023, potrivit unui studiu realizat de Mobile Ecosystem Forum (MEF), asociaţie comercială din industria telecomunicaţiilor. Atacurile de tip smishing sunt asemănătoare cu cele de phishing, dar folosesc mesaje SMS pentru a înşela potenţialele victime. În majoritatea cazurilor, utilizatorii trebuie să acceseze un link şi ajung pe un site web fals, creat special pentru a sustrage detalii confidenţiale (cum ar fi datele cardului sau de autentificare în aplicaţia bancară). În alte cazuri, utilizatorilor li se cere să instaleze programe malware pe dispozitivele lor mobile. „Pentru prevenirea şi blocarea tentativelor de fraudă, pe lângă acţiunile interne şi funcţionalităţile din Home’Bank, colaborăm permanent cu autorităţile şi cu diferiţi furnizori, precum compania sendSMS. Cel mai frecvent, clientii sunt manipulaţi să îşi dea de bună voie datele cardului sau user, parola şi coduri OTP (one time password), după ce primesc mesaje alarmante sau care le promit câştiguri impresionante. sendSMS filtrează zilnic atacurile de smishing şi alertează ING pentru a bloca mesajele frauduloase, înainte de a fi trimise în numele băncii. Ne bucurăm de această colaborare, care ne ajută şi mai mult să fim proactivi şi să protejăm datele clienţilor noştri. Continuăm să aducem inovaţii pentru prevenirea fraudelor şi, în acest an, am lansat soluţia de geolocalizare, care poate bloca tranzacţiile iniţiate din alte zone geografice. Opţiunea poate fi activată foarte simplu, din Home’Bank, meniul Securitate şi login”, spune Alin Becheanu, head of Fraud Monitoring and Prevention, ING Bank România. Potrivit analizelor sendSMS din ultimii trei ani, cele mai multe fraude de tip smishing din România vizează domeniul bancar (56%), industria de curierat (25%) şi serviciile de telecomunicaţii (15%).
Rafinăria Petromidia, amendată cu 50.000 de lei în urma exploziei de săptămâna trecută
Garda de Mediu Constanţa a anunţat că a dat o amendă de 50.000 de lei în urma exploziei de săptămâna trecută de la Rafinăria Petromidia, deoarece operatorul nu a respectat obligaţia de a preveni riscurile pe care substanţele periculoase le pot avea asupra mediului şi populaţiei. Reprezentanţii Gărzii de Mediu Constanţa au anunţat, miercuri, printr-un comunicat de presă, că au încheiat controlul făcut în urma exploziei de la cuptorul din instalaţia de hidrofinare benzina de la Rafinăria Petromidia. “Garda de Mediu Constanţa a finalizat controlul pentru stabilirea cauzelor şi consecinţelor provocate de evenimentul produs în data de 29.03.2024, orele 8:30, respectiv explozie urmată de incendiu la cuptorul din instalaţia de hidrofinare benzină, incident pentru care ISU Dobrogea a activat Planul Roşu de Intervenţie. Operatorul are ca obiect de activitate fabricarea produselor obţinute din prelucrarea ţiţeiului şi deţine Autorizaţia Integrată de Mediu, emisă de Agenţia pentru Protecţia Mediului Constanţa. Menţionăm că instalaţiile erau oprite la data şi ora producerii incendiului, uzina rafinare fiind în revizie generală începând cu data de 06.03.2024”, au precizat reprezentanţii Gărzii de Mediu Constanţa. Ei au adăugat că operatorul este încadrat ca amplasament SEVESO de nivel superior, conform prevederilor Legii 59/2016 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase. Conform datelor analizate, incidentul nu se încadrează ca accident SEVESO, conform Anexei 7 din Legea 59/2016. “Urmare a inspecţiei efectuate, societatea a fost amendată cu 50.000 lei întrucât operatorul nu a respectat obligaţia legală de a identifica şi preveni riscurile pe care substanţele şi preparatele periculoase le pot avea asupra mediului şi sănătăţii populaţiei. Monitorizarea calităţii aerului dupa producerea incendiului a fost efectuată de un laborator acreditat, nefiind înregistrate depăşiri la indicatorii analizaţi”, a menţionat sursa citată. O explozie s-a produs, în 29 martie, la Rafinăria Petromidia, iar autorităţile au activat Planul Roşu de Intervenţie.
Amazon renunţă la plata se făcea automat la ieşirea din magazine
După mai mulţi ani de cercetare, dezvoltare şi promovare, Amazon renunţă să mai dezvolte tehnologia Just Walk Out, pe care o folosea pentru a verifica şi face plata automată pentru produsele cumpărate. Amazon a început să elimine din magazinele sale alimentare tehnologia Just Walk Out, care, la un moment dat, părea că reprezintă viitorul cumpărăturilor. Just Walk Out era compusă dintr-un set de tehnologii, precum senzori, camere video şi supraveghetori umani, prin care erau verificate produsele cumpărate de clienţi. Apoi, la ieşirea din magazin, plata se făcea automat, după scanarea palmei, banii fiind retraşi automat de pe cardul asociat contului Amazon. Tehnologia s-a lovit, însă, de probleme încă de la început. Deşi Amazon vorbea de un proces complet automatizat, în realitate, peste 1.000 de oameni urmăreau camere de securitate pentru a se asigura că niciun client nu pleacă cu mai multe produse decât a plătit. Cu toată tehnologia şi oamenii din spatele camerelor, de multe ori apăreau neconcordanţe care obligau clienţii să ajungă tot în faţa unui casier pentru a descurca situaţia. O altă chestiune luată în calcul de gigantul american a fost cea a costurilor. Întregul sistem costa foarte mult pentru a fi instalat şi operat. În plus, a existat şi problema intimităţii, deoarece sistemul colecta o mare cantitate de date personale, inclusiv biometrice. Compania se confurntă deja cu un proces în New York, în care este acuzată că a colectat aceste date fără a-şi înştiinţa clienţii.
Declin de aproape 5% al acţiunilor Tesla
Acţiunile Tesla au scăzut marţi cu aproape 5%, din cauza unui declin de 8,5% a livrărilor de vehicule comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut, la 386.810 de unităţi, transmite CNBC. Compania a fabricat în primul trimestru 433.371 de vehicule. Producţia de vehicule a scăzut cu aproximativ 1,7% faţă de un an mai devreme şi cu 12,5% faţă de trimestrulcanterior, nu la fel de puternic ca scăderea anuală de 8,5% a livrărilor. Tesla nu evidenţiază vânzările după model, dar a raportat că a produs 412.376 de maşini Model 3/Y şi a livrat 369.783. Compania a produs 20.995 dintre celelalte modele ale sale şi a livrat 17.027. În aceeaşi perioadă a anului trecut, producătorul de automobile electrice a raportat livrarea a 422.875 de vehicule şi producţia de 440.808 vehicule. În al patrulea trimestru din 2023, Tesla a raportat livrarea a 484.507 de vehicule şi producţia de 494.989 de vehicule.
Capitalizarea bursieră a Xiaomi se apropie de GM şi Ford
Acţiunile companiei chineze Xiaomi au crescut cu până la 16% marţi, deoarece vehiculul electric sport al producătorului de electronice lansat săptămâna trecută a atras un interes puternic, deşi o prognoză a unei firme de brokeraj arată că firma ar pierde aproape 10.000 de dolari pe maşină în acest an, relatează Reuters. Titlurile companiei au atins cel mai mare nivel din ianuarie 2022, în prima zi de tranzacţionare de la lansarea de joi a maşinii Xiaomi, care se aseamănă ca stil cu Porsche. Ulterior, creşterea acţiunilor s-a temperat, iar acestea au închis în urcare cu 9%, adăugând 4 miliarde de dolari la valoarea sa de piaţă. La cel mai înalt nivel al zilei, compania chineză a avut o evaluare de 55 de miliarde de dolari, la un preţ al acţiunilor de 17,34 dolari HK, mai mare decât cel al producătorilor de automobile tradiţionali din SUA General Motors şi Ford, care au valori de piaţă de 52 de miliarde de dolari, respectiv 53 de miliarde de dolari.
Yahoo cumpără platforma de ştiri bazată pe inteligenţă artificială Artifact
Yahoo a anunţat marţi că a achiziţionat platforma de ştiri bazată pe inteligenţă artificială a cofondatorilor Instagram, Artifact, şi că va încorpora tehnologia acesteia pe site-urile de ştiri ale furnizorului de servicii web din SUA şi pe alte site-uri, transmite Reuters. Acordul semnalează o problemă continuă pentru startupurile media care au dificultăţi să îşi crească veniturile, într-un moment în care giganţii Big Tech Alphabet şi Meta Platforme atrag cea mai mare parte a vânzărilor de publicitate. În ianuarie, Artifact a spus într-o postare pe blog că îşi va înceta operaţiunile aplicaţiei deoarece oportunitatea de piaţă nu este suficient de mare pentru a justifica investiţii continue de acest fel”. Yahoo, care deţine şi mărcile de ştiri TechCrunch, Engadget şi Yahoo Finance, a declarat că motorul de recomandare bazat pe inteligenţă artificială al Artifact şi alte caracteristici vor ajuta la extinderea operaţiunilor sale de ştiri şi la furnizarea de conţinut personalizat publicului. Editorul online deţine, de asemenea, o participaţie minoritară în platforma de recomandare de conţinut Taboola.
