Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Salariul minim brut va fi majorat cu 7,2% până la nivelul de 2.230 lei

Ziarul de Vrancea
2 dec 2019 1086 vizualizări

Măsura va fi operată de la începutul anului viitor, conform unui proiect avizat de Ministerul Muncii

Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) propune majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată cu 7,2%, începând cu luna ianuarie a anului viitor, față de luna decembrie 2019, la 2.230 de lei, conform unui proiect de Hotărâre postat pe pagina proprie de internet. "Ministerul Muncii și Protecției Sociale (MMPS) a afișat, pe pagina proprie de internet, proiectul de Hotărâre pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată. Proiectul de act normativ supus consultării prevede ca salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată să fie majorat la 2.230 lei lunar, începând cu data de 1 ianuarie 2020, față de 2.080 lei în prezent, ceea ce reprezintă o creștere de 7,2% față de luna decembrie 2019. Tariful orar pentru un program complet de lucru de 167,333 ore va crește anul viitor de la 12,43 lei la 13,327 lei", se spune în comunicatul ministerului. Ministerul precizează că nivelul salariului de bază minim brut a fost stabilit în urma dezbaterilor cu partenerii sociali, fiind organizate două ședințe ale Consiliului Național Tripartit, în 26 noiembrie 2019 și în 3 decembrie 2019, și dezbătut în Comisia de Dialog Social de la nivelul Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Pentru stabilirea salariului minim s-a avut în vedere o formulă de calcul care ia în considerare rata inflației și creșterea reală a productivității muncii pe persoană, precum și factori de corecție în funcție de dinamica creșterii economice. Proiectul de Hotărâre prevede și faptul că, începând de anul viitor, pentru persoanele încadrate pe funcții pentru care se prevede nivelul de studii superioare, cu vechime în muncă de cel puțin un an în domeniul studiilor superioare, salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în care nu sunt incluse și sporurile și alte adaosuri, se menține la 2.350 lei lunar. Conform notei de fundamentare, în România beneficiază de salariul minim brut garantat în plată de 2.080 lei un număr de 1.370.232 de salariați, ceea ce reprezintă un procent de aproximativ 24% din numărul total de salariați activi - 5.631.757. La aceștia se adaugă un număr mic de funcționari publici (33 salariați). Față de aceste categorii, pentru sectorul construcții, de salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată stabilit la 3.000 lei beneficiază un număr de 310.778 angajați. "Se estimează, totodată, că majorarea propusă va avea efecte pozitive asupra creșterii economice prin stimularea ocupării, creșterii puterii de cumpărare a salariaților și reducerii muncii la negru. Majorarea salariului de bază minim brut pe țară garantat în plată are impact asupra creșterii consumului cu o influență și asupra importului bunurilor de consum. Creșterea salariului minim poate avea efecte pozitive asupra ocupării în sectoarele în care există cerere de forță de muncă datorită faptului că munca devine mai atractivă pentru anumite categorii de salariați(femei, tineri,etc.)", se spune în document. Modificarea salariului de bază minim brut pe țară determină creșterea contribuției pentru persoane cu handicap neîncadrate întrucât acest calcul se raportează la salariul minim (Legea nr. 448/2006 art.78(3)) și modificarea bazei anuale de calcul al contribuției de asigurări sociale în cazul persoanelor care realizează venituri din activități independente/drepturi de proprietate intelectuală întrucât venitul ales de contribuabil nu poate fi mai mic decât nivelul a 12 salarii minime brute pe țară, în vigoare la termenul de depunere a declarației unice privind veniturile estimate (Legea 227/2015 art.151). Totodată, în urma creșterii salariului minim se majorează plafonul în funcție de care persoanelor fizice ce obțin venituri non-salariale le poate reveni obligația de a plăti contribuții de asigurări sociale și asigurări sociale de sănătate întrucât aceste plafoane se determină în funcție de nivelul salariului de bază minim brut pe țară în vigoare la termenul de depunere a declarației unice pentru veniturile estimate. Totodată, măsura va duce la majorarea normelor de venit pentru veniturile din activități independente impuse pe baza normelor de venit. Norma de venit pentru fiecare activitate desfășurată de contribuabil nu poate fi mai mică decât salariul de bază minim brut pe țară garantat în plată, în vigoare la momentul stabilirii acesteia, înmulțit cu 12.

 

Se ieftinesc convorbire telefonice

u scăderea va avea loc de la începutul anului viitor

Operatorii de telefonie mobilă care activează pe piața din România vor percepe un tarif maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile de 0,76 eurocenți/minut, în scădere cu 10% față de 0,84 eurocenți/minut, cât este în prezent, începând cu 1 ianuarie 2020, a anunțat, ieri, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM). Această măsură de reglementare a fost deja consultată cu industria din România și a primit acum și avizul Comisiei Europene, precizează instituția. Stabilirea tarifului la 0,76 eurocenți/minut este o măsură tranzitorie, până la adoptarea unui tarif de terminare a apelurilor la puncte mobile unic la nivel european preconizată a avea loc până la finalul anului 2020. Potrivit sursei citate, noul tarif va fi perceput de către toți operatorii de telefonie mobilă desemnați cu putere semnificativă pe piața serviciilor de terminare a apelurilor la puncte mobile în propriile rețele publice de telefonie: Lycamobile S.R.L., Orange România S.A., Vodafone Romania S.A., RCS&RDS S.A. și Telekom Romanian Mobile Communications S.A. Tariful de 0,76 eurocenți/minut a fost calculat ca medie a tarifelor de terminare a apelurilor la puncte mobile stabilite în statele membre ale Uniunii Europene, pe baza unui model de cost LRIC pur. Conform prevederilor Directivei (UE) 2018/1972, intrate în vigoare la data de 20 decembrie 2018, până cel târziu la 31 decembrie 2020 se vor aplica tarife maxime de terminare a apelurilor la puncte mobile unice la nivelul Uniunii Europene. Tariful stabilit de ANCOM se va aplica pentru apelurile naționale, pentru apelurile inițiate din Spațiul Economic European (SEE), dar și pentru apelurile inițiate din afara SEE, dacă acordurile internaționale în vigoare nu permit instituirea unui regim diferit de tarifare. Măsurile ANCOM pentru stabilirea tarifului maxim de terminare a apelurilor la puncte mobile au fost consultate la nivel național în perioada august - septembrie 2019, agreate cu industria din România în luna octombrie și notificate Comisiei Europene, BEREC și autorităților naționale de reglementare din celelalte state membre ale Uniunii Europene. În data de 15 noiembrie 2019, Comisia Europeană a comunicat ANCOM că nu are observații față de măsura propusă. În urma parcurgerii procesului de consultare națională și europeană, ANCOM a comunicat la sfârșitul lunii noiembrie deciziile furnizorilor. Deciziile sunt disponibile pe pagina de internet a ANCOM.

Două treime dintre firme sunt mulțumite cu achizițiile realizate

Majoritatea companiilor (61%) care au realizat achiziții în ultimii trei ani spun că tranzacțiile au adus acționarilor valoarea preconizată în raport cu prețul plătit, în condițiile în care 92% dintre cumpărători afirmă că au avut un plan în acest sens, rezultă din sondajul global PwC ”Creating value beyond the deal”. ”Companiile au culturi diferite și în cazul proceselor de M&A ar trebui să investească resurse pentru a asigura integrarea cu succes a societăților achiziționate astfel încât să creeze o valoare semnificativă. Acordarea unei atenții sporite pentru păstrarea oamenilor cheie și a talentelor în companie trebuie să fie o prioritate. Tranzacțiile care au avut cel mai mare succes au fost realizate de cumpărătorii care au cea mai bună pregătire pre-tranzacție, care investesc în integrare și care acordă importanță oamenilor și culturii organizaționale. De aceea nu este surprinzător faptul că peste 80% dintre respondenți spun că trebuie să își îmbunătățească strategia de creare a valorii și să aibă un plan bine pus la punct în procesul de analiză diagnostic (due diligence)”, a declarat George Ureche, director PwC România, liderul practicii M&A. Sondajul arată că 98% dintre companiile care spun că achizițiile recente au creat valoare spun că au avut un plan si au urmat o strategie în acest sens. Dintre acestea, 21% dintre respondenți spun că achizițiile au generat o valoare semnificativă. De asemenea, 86% au arătat că achizițiile au fost mai degrabă pentru extinderea portofoliului, decât oportuniste, în timp ce 66% cred că generarea valorii ar trebui să fie prioritară încă din prima zi după închiderea tranzacției. Iar 92% dintre organizațiile care au indicat crearea de valoare semnificativă din achiziții spun că au investit peste 6% din prețul tranzacției în integrare. O altă concluzie a sondajului este că 92% cred că ar fi putut gestiona mai eficient comunicarea și gestionarea culturii organizaționale. 65% dintre companii arată că problemele culturale au împiedicat crearea valorii. Mai mult, 82% dintre cei ale căror achiziții nu au generat valoare au pierdut mai mult de 10% dintre angajații-cheie post-tranzacție. Doar 45% dintre cumpărători realizează valoarea tranzacției prin creșterea veniturilor. În cadrul sondajului, PwC a intervievat 600 de directori din companii de energie, utilități, minerit și infrastructură, servicii financiare, farma, industrie, retail, tehnologie și telecomunicații, din cele două Americi, EMEA și Asia Pacific, care au făcut cel puțin o achiziție semnificativă în ultimele 36 de luni. PwC este o rețea de firme prezentă în 158 de țări cu mai mult de 276.000 de profesioniști ce oferă servicii de calitate în domeniul auditului, consultanței fiscale și consultanței pentru afaceri.

Profilul clientului care bea cafea la automat

Jumătate dintre clienții care aleg cafeaua la automat au vârsta cuprinsă între 25 și 40 de ani, cea mai activă categorie, cei din categoria white collar (persoane care prestează o muncă de birou, inclusiv cei din IT) preferă cafeaua premium, arabică, în timp ce prețul unei astfel de cafele poate ajunge la 4 lei, potrivit datelor transmise de Patronatul Român al Industriei de Vending (PRIV). Industria vendomatelor din România a ajuns la o valoare a pieței de peste 280 milioane euro, în creștere cu 9% față de anul trecut, în contextul în care tot mai mulți clienți preferă soluțiile de proximitate când consumă cafea, snacks-uri sau bauturi racoritoare, iar calitatea cafelei de la automate a crescut semnificativ în ultimii ani, potrivit PRIV. Totodată, consumatorii din segmentul 20 – 25 ani reprezintă 15%, din total, cei din zona 25-40 ani sunt 50%, iar cei cu varsta 40-55 ani sunt 20%. Pe sexe, femeile și bărbații își împart 50-50% segmentul pieței, iar, femeile preferă băuturile compuse, în combinație cu ciocolată sau lapte.  Pe categorii sociale, acestea se împart în funcție de locul unde este amplasat automatul. În zona de white collar / IT sunt preferate soluțiile premium, potrivit datelor PRIV. ”La nivel declarativ, cei din white collar doresc o cafea mai aromată, cu un procent mai mare de cafea arabica, pe când, în zona de blue collar (persoane care prestează o muncă fizică – n.r.), preferința merge spre cafea robusta, o cafea mai tare, care asigură un bun început al zilei”, a transmis PRIV. Principalul motiv pentru care clienții aleg cafeaua la automat este proximitatea, rapiditatea și calitatea produselor. Prețul cafelei diferă, în principal, în funcție de locul unde este amplasat automatul, zonele publice sau spațiile de lucru. Astfel, prețul poate să varieze între 1 lei și 4 lei pe selecție. ”La nivel de preț pe selecție, în cele mai multe cazuri, nu se face o diferențiere între sortimente, structura de cost a unui produs de cafea sau produs complementar fiind similară. Componența cea mai importantă a costului unei selecții la automatele de cafea este dată de servicii și de amortizarea investiției în echipament”, potrivit PRIV. Pentru anul viitor, PRIV estimează o scădere de 20% a vânzărilor de cafea, în condițiile în care multe automate au fost retrase din mediul outdoor ca urmare a acțiunilor ANPC. La nivelul întregului continent, industria românească a vendomatelor reprezintă circa 2%, locul 12 din 22 de țări din punct de vedere al numărului de vendomate. Din punct de vedere al penetrării pieței, România este pe locul 15 în Europa, cu un vendomat la 200 de oameni. În Romania, automatele vând circa 2,6 milioane de produse alimentare și băuturi în fiecare zi. Băuturile calde reprezintă circa 90% din totalul pieței, restul fiind snacks-urile, băuturile răcoritoare și produsele alimentare proaspete. În 2019, regulile privind protecția consumatorului au fost reinterpretate, ceea ce a afectat și acest domeniu, inclusiv pe zona automatelor de băuturi calde.

Noua Dacie Duster a ajuns la borna de 500.000 de unități produse

Uzina Dacia de la Mioveni a sărbătorit ieșirea din linia de montaj a unui automobil Duster cu numărul 500.000, fiind vorba de a doua generație a modelului, a anunțat compania. A doua generație a Duster-ului a fost lansat în urmă cu 2 ani, la Salonul Auto de la Frankfurt. Beneficiarul acestui model, cu numărul 500.000, este un client din Franța. Zilnic, la uzina de la Mioveni se produc 1 400 de mașini, din care 1 050 sunt modele Duster. Prima generație Duster a intrat în fabricație în anul 2010, iar de atunci, peste 1,7 milioane au fost produse în România, la Mioveni. Principalele piețe de export sunt Franța, Italia și Spania, gama Dacia fiind comercializată în 44 de țări. ”Duster este un model emblematic din gama Dacia produsă la Mioveni la care contribuie toate echipele Groupe Renault România cărora le mulțumesc. Trebuie să continuăm să fim solidari, responsabili și riguroși pentru a ne menține competitivi. Să fabricăm vehicule atractive, de calitate, competitive și apreciate de clienții noștri. Pentru viitorul pe care îl construim astăzi, în una dintre cele mai importante uzine ale Alianței Renault Nissan Mitsubishi”, a declarat Miguel Oliver-Boquera, director executiv al Uzinei Vehicule Dacia. Noul Duster este cel mai vândut SUV pe piața din România și al doilea cel mai vândut model pe piața autohtonă, după Logan. A fost desemnat ”Mașina Anului 2018 în România”, iar celebra publicația britanică The Sun i-a acordat titlul "Value Car of the Year” în cadrul unei gale.

Fostul ministru Florin Jianu a fost ales vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor

Florin Jianu, fost ministru pentru Mediul de Afaceri, Comerț și Antreprenoriat și singurul ministru din cabinetul Sorin Grindeanu care și-a depus demisia de onoare din cauza aprobării OUG 13 de modificare a codurilor penale, a fost ales vicepreședinte al Uniunii Europene a IMM-urilor, SMEunited, cea mai puternică organizație de IMM-uri din Europa. Florin Jianu este din iunie 2017 președinte al Consiliului Național al Întreprinderilor Private Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Marți, 3 decembrie, au avut loc la Bruxelles alegerile pentru conducerea organizației SMEunited. În urma alegerii prin unanimitate de voturi, Florin Jianu se alătură și anul acesta bordului SMEunited compus din vicepreședinți din Austria, Suedia, Franța, Germania, Italia etc, membri ai celor mai importante organizații de IMM-uri din Europa, în activitatea de susținere a mediului antreprenorial la nivel european și de trasare a principalelor direcții de acțiune în acest sens. “Alături de bord-ul SMEunited voi susține implementarea unei noi Strategii pentru IMM-uri la nivel european, o strategie care să pună în centrul politicilor publice usurința de a face afaceri, digitalizarea, inovarea și respectul pentru mediul înconjurător”, a declarat Florin Jianu, președinte al CNIPMMR.

Costul orar al forței de muncă a urcat cu 13,18%

Costul orar cu forța de muncă, un indicator al poverii salariale pentru angajatori, a crescut, în trimestrul al treilea, cu 13,18%, comparativ cu același trimestru al anului trecut, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Național de Statistică (INS). Indicele trimestrial al costului orar al forței de muncă este un indicator pe termen scurt care permite evaluarea tendințelor costurilor orare suportate de angajator cu forța de muncă salariată. Comparativ cu același trimestru al anului precedent, costul orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) a crescut în toate activitățile economice. Cele mai mari creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au regăsit în activitățile de învățământ (22,91%), respectiv în construcții (21,14%), activități profesionale, științifice și tehnice (17,63%), hoteluri și restaurante (16,39%) și activități de spectacole, culturale și recreative (16,23%). Cele mai mici creșteri ale costului orar al forței de muncă (în formă ajustată după numărul zilelor lucrătoare) s-au înregistrat în sănătate și asistență socială (7,40%), distribuția apei, salubritate, gestionarea deșeurilor, activități de decontaminare (9,39%), industria extractivă (9,46%), informații și comunicații (9,49%), respectiv intermedieri financiare și asigurări (9,52%).

APIA a început plata subvențiilor

Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) a anunțat miercuri că că începând din 2 decembrie a început efectuarea plății regulare pentru beneficiarii care au depus cererea unică de plată în Campania 2019, autorizând la plată un număr de 55.460 fermieri cu suma totală de 17,07 milioane euro. Din total, 13.415.263 euro sunt din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA), 3.049.131 euro din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), iar 604.710 euro reprezintă cofinanțare de la Bugetul Național. ”Plățile vor continua în același ritm susținut, astfel încât toți beneficiarii să primească în timp util banii cuveniți”, spun reprezentanții APIA. În perioada 16 octombrie 2019 – 29 noiembrie 2019 au fost autorizate plăți în avans aferente campanie 2019 în suma de 1,319 miliarde euro, reprezentând cea mai mare sumă autorizată la plata în avans începând cu Campania 2009, anul în care a fost acordată pentru prima dată plata în avans. În conformitate cu prevederile Regulamentului (UE) nr. 1174/2019, alocarea financiară aferentă României privind plățile directe acordate fermierilor în campania 2019 este de 1.943.162.000 euro.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.