MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Producția de cereale a României a crescut cu peste 9%, la 20,57 milioane de tone
Creșterea producției de cereale a fost influențată direct de majorarea cu 11% a producției de grâu
Producția de cereale pentru boabe a României a crescut anul trecut cu 9,1% respectiv cu 1,71 milioane de tone, de la 18,861 milioane de tone raportate în 2022 la 20,571 milioane tone, în principal datorită creșterii randamentelor la hectar, potrivit datelor provizorii anunțate vineri de Institutul Național de Statistică (INS). Creșterea producției de cereale a fost influențată direct de majorarea cu 11% a producției de grâu, care are o pondere de 46,8% în producția de cereale. Anul trecut, România a obținut o producție de grâu de 9,635 milioane de tone, de pe o suprafață de 2,208 milioane hectare, în timp ce în 2022 recolta a fost de 8,684 milioane de tone, de pe o suprafață de 2,169 milioane hectare. Datele INS arată că suprafața cultivată cu cereale pentru boabe a crescut cu 1% anul trecut, față de 2022, totalizând 5,238 milioane hectare. Suprafața cultivată cu porumb boabe în anul 2022 reprezintă 45,3% din suprafața cultivată cu cereale pentru boabe, iar cea cultivată cu grâu 42,2%. În ceea ce privește producția de porumb boabe, România a obținut anul trecut 8,522 milioane de tone, cu 485.000 de tone mai mult față de 2022, când s-au consemnat 8,037 milioane de tone. Anul trecut au fost cultivate cu porumb boabe 2,373 milioane hectare, o suprafață în scădere cu 58.000 de hectare, comparativ cu 2022. Totodată, România a obținut la orz și orzoaică o producție totală de 2,001 milioane de tone în 2023, în creștere cu 294.000 de tone față de 2022, iar la ovăz de 155.000 de tone, în scădere cu 17.000 de tone. Ca suprafață cultivată, dacă la orz și orzoaică aceasta a crescut în 2023 cu 75.000 de hectare, ajungând la 501.000 de hectare, la ovăz a scăzut ușor, cu 2.000 de hectare, la 76.000 de hectare. În 2023, suprafața cultivată și producția agricolă vegetală au crescut comparativ cu anul precedent la cereale pentru boabe, leguminoase pentru boabe, plante uleioase, legume și au scăzut la cartofi. La nivelul Uniunii Europene, România s-a situat pe primul loc la suprafața cultivată cu floarea soarelui și porumb boabe, iar la producția realizată pe locul doi, după Franța, respectiv locul trei, după Franța și Polonia. La producția de grâu, România se află pe locul 4, după Franța, Germania și Polonia. Din punct de vedere al suprafeței cultivate, a urcat un loc față de anul trecut, ocupând poziția 4, după Franța, Germania și Polonia, devansând Spania.
România, pe locul doi în UE la producția de floarea soarelui
România s-a clasat anul trecut pe locul doi în Uniunea Europeană la floarea soarelui din punct de vedere al producției obținute, după Franța, pierzând prima poziție ocupată în 2022, și pe primul loc ca suprafață cultivată, recolta totală situându-se la 2,028 milioane de tone de pe o suprafață de 1,089 milioane de hectare, potrivit datelor provizorii publicate, vineri, de Institutul Național de Statistică (INS). Producția de semințe de floarea soarelui a fost mai mică față de 2022 cu 3,7%, respectiv cu 79.000 de tone, suprafața cultivată înregistrând de asemenea o scădere ușoară, cu 4.000 de hectare. Producția de soia pentru boabe recoltată anul trecut a fost mai mare cu 56.000 de tone față de 2022 (plus 23%), totalizând 300.000 de tone, iar cea de rapiță a crescut și ea cu 45,3%, respectiv 557.000 de tone, până la 1,787 milioane tone. Suprafața cultivată cu soia a urcat cu 5.000 de hectare anul trecut, până la 141.000 de hectare, în timp ce suprafața cu rapiță a crescut cu 156.000 de hectare, la 625.000 hectare.
În ce condiții se pot eticheta puii cu ''hrănit cu porumb''?
u în legătură cu subiectul generic numit "puiul vopsit" cred că toți consumatorii au înțeles că este vorba despre o expresie metaforică, a spus Paul Anghel, directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului
Înscrierea pe etichete "hrănit cu porumb" este permisă doar dacă minimum 50% din hrana păsărilor este porumb, a scris, sâmbătă seara, directorul general al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorului (ANPC), Paul Anghel, într-o postare pe Facebook. "În urma discuțiilor și a informațiilor contradictorii apărute în spațiul public, în ultima săptămână, consider că este oportun să aduc clarificări cu privire la subiectele vehiculate în mass media. În legătură cu subiectul generic numit "puiul vopsit" cred că toți consumatorii au înțeles că este vorba despre o expresie metaforică, menită să descrie constanta noastră preocupare legată de informarea completă, corectă și precisă a produselor în general și în cazul de față a celor din carne de pui. În atribuțiile permanente ale instuției noastre se află verificarea conformității produselor care se comercializează în magazine de specialitate, cu normele legale în vigoare. Noi încercăm, prin controalele întreprinse, să evităm înșelarea consumatorilor prin afișarea pe etichetele produselor a unor informații care nu corespund realității și nu de puține ori am depistat practice nelegale/comerciale incorecte/înșelătoare. Folosirea în produse a unor aditivi alimentari, omologați de instituțiile de specialitate nu este periculoasă pentru consumator. Aceia dintre producători care decid să ofere un produs premium, cum ar fi "puiul hrănit cu porumb" folosesc cereale, de exemplu porumb ,pentru a obține produse superioare din punct de vedere vizual și calitativ. Monitorizăm constant conformarea acestora la normele legale privind etichetare ,astfel încât este permis să înscrie pe etichete "hrănit cu porumb" doar dacă minim 50% din hrana păsărilor este porumb", spune Paul Anghel. El a menționat că este natural ca în condițiile folosirii unei astfel de hrană, carnea și epiderma păsărilor să aibă culoarea galbenă. Totodată, directorul general al ANPC a dat asigurări că instituția face astfel de verificări "de ani de zile, nu doar în ultima săptămână". "Al doilea subiect ce trebuie clarificat este legat de controalele întreprinse pentru depistarea salmonella la carnea de pui. În contextul eforturilor intensificate și susținute ale Uniunii Europene de stopare a acesteia, împreună cu colegii de la ANSVSA lucrăm îndeaproape în depistarea și indisponibilizarea loturilor suspecte. Ca urmare a monitorizărilor efectuate s-a identificat tulpina salmonella atât la carne de pui provenită din spațiul comunitar ,Polonia și Ungaria , cât și din România. Referitor la cele din România este vorba de loturi de carne de pui provenite de la un producător din județul Vaslui, unde s-a confirmat o tulpină înalt patogenă, dar și de loturi suspecte provenite de la producători mari din județele Bacău și Buzău, pentru care încă nu avem confirmarea de la serotipizare. Loturile respective au fost retrase de la vânzare ,în așteptarea rezultatelor analizelor. Încă o dată, vrem să vă asigurăm că scopul acestor verificări constante și a acestor comunicări este doar pentru a asigura consumatorul român de faptul că ANPC - Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor este o instituție care nu doarme și care veghează constant la respectarea legii. Ne dorim o bună colaborare cu lanțurile de supermarketuri și cu toate tipurile de magazine din România, pentru ca împreună să putem oferi cele mai bune produse clienților din țara noastră. În situații critice, ca cele de mai sus expuse, este important să luăm de urgență toate măsurile necesare adică nu în 2-3 ore, ci de îndată", a precizat Paul Anghel. El a afirmat că din discuțiile avute cu diverși producători români rezultă că aceștia acuză o presiune enormă exercitată de magazinele retail asupra prețului, de multe ori fiind nevoiți să își vândă produsele în pierdere.
Bursa de la București a câștigat peste șase miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 6,12 miliarde de lei la capitalizare în această săptămână, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 21,13 milioane lei, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 320,202 miliarde de lei, în perioada 25 - 29 martie 2024, în creștere de la 314,082 miliarde de lei, în perioada 18 - 22 martie 2024. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 331,887 milioane de lei, în scădere față de cele 353,022 milioane de lei, în săptămâna anterioară. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost joi, 28 martie, când s-a înregistrat un rulaj de 84,238 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, 27 martie, cu o valoare a tranzacțiilor de 43,876 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 17.025,61 de puncte. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 87,082 milioane de lei și o creștere a prețului cu 0,58%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile Hidroelectrica, cu tranzacții de 76,888 milioane de lei (plus 5,10%), și cele ale Romgaz, cu 34,143 milioane de lei (plus 2,19%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Armătura SA (plus 31,13%), Electroaparataj (plus 10,50%) și ale Alumil Rom Industry (plus 8,47%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile Romcab, cu un declin de 23,32%, urmate de cele ale Companiei Energopetrol (-13,60%) și ale Condmag (-13,33%).
Producția de țiței a României a scăzut cu 4,7%, în ianuarie 2024
România a produs, în ianuarie 2024, o cantitate de țiței de 231.700 tone echivalent petrol (tep), cu 11.300 tep mai mică (-4,7%) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Importurile de țiței s-au ridicat în prima lună a acestui an la 727.200 tep, fiind cu 49.000 tep sub cele consemnate în ianuarie 2023 (-6,3%). Conform ultimei Prognoze a echilibrului energetic, publicate de Comisia Națională de Strategie și Prognoză (CNSP), producția de țiței a României se va situa pe o traiectorie descendentă până în 2026, cu un ritm mediu anual de -2,2%, consecință a declinului natural al zăcămintelor și menținerii unităților existente de producție. Astfel, în 2024, producția va fi de 2,98 milioane tep (-2,3% față de anul anterior), în 2025 de 2,91 milioane tep (-2,3%) și în 2026 de 2,855 milioane tep (-2%). Pe de altă parte, pentru importul de țiței, CNSP estimează o creștere în perioada menționată cu un ritm mediu anual de 4,1%. Pentru anul 2024 sunt estimate în Prognoza echilibrului energetic importuri de 9,65 milioane tep (plus 4,7%), pentru 2025 de 10 milioane tep (plus 3,6%), iar pentru 2026 de 10,3 milioane tep (plus 3%).
Startupul de inteligență artificială Xai al lui Elon Musk va lansa chatbotul Grok
Startupul de inteligență artificială Xai al lui Elon Musk va lansa chatbotul Grok-1.5 săptămâna viitoare, a declarat vineri miliardarul, într-o postare pe X, transmite Reuters. ”Grok 2 ar trebui să depășească AI-ul actual în toate valorile. În antrenament acum”, a adăugat Musk. Grok-1.5, versiunea îmbunătățită a chatbot-ului său Grok, va fi pusă la dispoziție pentru teste și utilizatorilor existenți ai Grok, pe X, în zilele următoare, a anunțat joi xAI. La începutul acestei luni, Musk a spus că xAI va face Grok open source, la câteva zile după ce miliardarul a dat în judecată startupul OpenAI, susținut de Microsoft, pentru că și-a abandonat misiunea inițială în favoarea unui model pentru profit. Musk a lansat xAI anul trecut, din dorința de a concura cu OpenAI și Google, parte a grupului Alphabet.
Vânzările cu amănuntul din Germania au scăzut în mod neașteptat în februarie
Vânzările cu amănuntul din Germania au scăzut în mod neașteptat în februarie, potrivit datelor oficiale, anulând speranța că consumul privat ar putea ajuta cea mai mare economie a Europei să se redreseze în primul trimestru, transmite Reuters. Vânzările cu amănuntul au scăzut cu 1,9% în februarie, față de luna precedentă, în termeni reali. Analiștii chestionați de Reuters anticipau o creștere de 0,3% în februarie. "Probabil asta este sfârșitul pentru creșterea pozitivă din primul trimestru. Cu producția industrială cântărind PIB-ul, speranțele s-au îndreptat către consumul privat, pentru a compensa", a spus economistul șef al VP Bank, Thomas Gitzel. Vânzările cu amănuntul de produse alimentare au scăzut cu 1,7% în termeni reali, comparativ cu ianuarie. Afacerile non-alimentare au scăzut cu 1,0%, în timp ce vânzările pe internet și prin poștă au înregistrat o scădere a vânzărilor reale de la lună la lună de 2,8%.
Inflația din SUA se moderează, iar cheltuielile de consum susțin economia
Prețurile din SUA s-au moderat în februarie, iar costurile serviciilor, în afara locuințelor și energiei, au încetinit semnificativ, menținând probabilitatea unei reduceri a dobânzii cheie, în iunie, de către Rezerva Federală, transmite Reuters. Raportul de vineri al Departamentului de Comerț a arătat, de asemenea, că cheltuielile consumatorilor au crescut luna trecută cel mai mult din ultimul an, subliniind rezistența economiei. Statele Unite continuă să depășească performanțele economice ale altor economii majore, în ciuda costurilor mai mari ale împrumuturilor, datorită puterii persistente a pieței muncii. ”Inflația serviciilor de bază încetinește și va continua probabil pe tot parcursul anului”, a declarat Jeffrey Roach, economist șef la LPL Financial din Charlotte, Carolina de Nord. ”Până când Fed se va reuni în iunie, datele ar trebui să fie suficient de convingătoare pentru ca banca centrală să înceapă procesul de normalizare a dobânzilor”. Indicele prețurilor pentru cheltuielile personale de consum (PCE) a crescut cu 0,3% luna trecută, a declarat Biroul de Analiză Economică al Departamentului Comerțului.
Profitul net al Huawei s-a dublat în 2023
Compania chineză de telecomunicații Huawei a declarat vineri că profitul său net pentru 2023 s-a dublat, datorită ofertelor mai bune de produse, relatează CNBC. Compania a atribuit, de asemenea, profitul mai mare creșterii veniturilor anuale de 9,6%, la 704,2 miliarde de yuani (99,18 miliarde de dolari). Profitul net a crescut cu 144,5% față de anul anterior, la 87 miliarde de yuani (12 miliarde de dolari). Operațiunile de înaltă calitate și vânzările unor afaceri ale grupului au contribuit la profitabilitate, potrivit Huawei. Compania de telecomunicații a revenit pe piața smartphone-urilor în 2023, cu lansarea liniștită a telefonului Mate 60 Pro în China, la sfârșitul lunii august. Recenziile au indicat că dispozitivul oferă viteze de descărcare asociate cu 5G - datorită unui cip semiconductor avansat. Asta în ciuda restricțiilor impuse de SUA din 2019 privind capacitatea Huawei de a accesa tehnologii de vârf de la furnizori americani.
