MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Piața IT din România ar avea nevoie de aproximativ 20.000 de specialiști
Așa apreciază Bogdan Mihai Dumea, secretar de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării
România are performanțe foarte bune cu privire la numărul absolvenților în IT, de 7.000 - 8.000 de persoane anual, însă pe piața de profil ar fi nevoie de aproximativ 20.000 de specialiști, a afirmat, miercuri, secretarul de stat în Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării (MCID) Bogdan Mihai Dumea, la o conferință dedicată internetului din România. "Raportul de țară pentru România evidențiază faptul că la noi încep deja să se vadă proiecte semnificative inițiate și sunt implementate o serie de măsuri, parțial prin PNRR. Aceste proiecte abordează majoritatea dimensiunilor transformării digitale, atât a serviciilor publice, cât și a celor private și, în special, ne uităm la guvernare, la capitalul uman, dar și la digitalizarea afacerilor (...) România înregistrează cele mai bune performanțe la nivelul Uniunii Europene și progresează rapid în continuare, cu peste 95% dintre gospodării acoperite (cu conexiune la Internet - n. r.). Cunoaștem că, până la jumătatea anului trecut, România era lider în ceea ce privește acoperirea FTTP la nivel rural, deci avem un model de dat mai departe. De asemenea, România are performanțe foarte bune cu privire la numărul absolvenților în IT. Avem un un număr semnificativ de absolvenți în IT pe care România îi scoate pe piață, undeva sub 10.000, la 7.000 - 8.000, anual. Piața din România este una în creștere și se pare că suntem în deficit, pentru că piața ar avea nevoie de undeva la 20.000 de specialiști IT, ceea ce ne indică faptul că suntem pe un drum bun, cel puțin din acest punct de vedere", a menționat Dumea. Oficialul MCID a declarat, totodată, că proiectul Ro-Net, derulat în România și finalizat în luna decembrie a anului trecut, a fost desemnat de Comisia Europeană printre cele 14 finaliste în competiția European Broadband Awards (EBA). "Anunțarea câștigătorilor finali, printre care sper să fie și România, va fi făcută la Bruxelles, în luna noiembrie, deci foarte curând", a spus secretarul de stat. În ceea ce privește activitatea ministerului pe care îl reprezintă, Dumea a amintit de Strategia națională pentru inteligența artificială. "Era digitală în care suntem a dat naștere unor multitudini de tehnologii: inteligență artificială, blockchain și alte tehnologii care ne revoluționează viața în absolut toate modurile posibile. Una dintre tehnologiile asupra căreia ministerul nostru s-a aplecat și a acordat o mare atenție este inteligența artificială. Această tehnologie ne va revoluționa viața în toate modurile posibile și va deschide o serie de oportunități și de situații sensibile pe care trebuie să le avem în vedere. Ministerul nostru a lansat, chiar luna trecută, Strategia națională pentru inteligența artificială, unde am luat în calcul provocări pe care le avem, dar și să ne asigurăm că această tehnologie este folosită într-un mod etic, că este folosită și dezvoltată corect și că nu dăunează cetățenilor. În final, o altă provocare importantă pe care am luat în considerare este să ne asigurăm că ea este accesibilă tuturor cetățenilor și este în folosul tuturor cetățenilor. Abundența datelor în această eră digitală ne permite deja să luăm decizii importante la timp și să vedem cât mai bine comportamentul clienților, până la urmă, sau al cetățenilor, tendințele pieței și să ne optimizăm strategiile", a subliniat demnitarul.
România are un deficit de încasare TVA de 9 miliarde euro
u din nou cu cel mai mare decalaj de TVA din UE, arată o analiză PwC România
România se menține pe primul loc între statele membre ale Uniunii Europene la neîncasarea TVA, cu un deficit estimat la 36,7% la nivelul anului 2021, în scădere ușoară de la 37,3% în 2020, potrivit unui raport recent al Comisiei Europene care analizează datele din anii menționați, se arată într-un articol realizat de Daniel Anghel, partener și liderul serviciilor fiscale și juridice, PwC România. Conform acestuia, România își adâncește pierderile din TVA în termeni nominali la 9 miliarde euro în 2021 față de 7,9 miliarde euro în 2020, anul precedent din raport. "În fiecare an, Comisia Europeană monitorizează deficitul de încasare a TVA pentru că această taxă este cea mai susceptibilă de a fi fraudată și, în același timp, este printre principalele resurse ale bugetului european. Deficitul reprezintă pierderile pe care le au la TVA bugetele statelor din cauze multiple: evaziune, fraudă, insolvențe, faliment, erori administrative. Vedem că, din păcate, România continuă să fie campioană incontestabilă la pierderile din TVA, cu 9 miliarde de euro în 2021. Dacă raportăm această sumă la deficitul bugetar al țării din același an, de 80 miliarde de lei, observăm că jumătate din acesta ar fi putut fi teoretic acoperit dacă TVA ar fi fost colectată la nivelul la care reușesc Olanda sau Finlanda. Practic o colectare mai bună a TVA nu este doar de dorit, ci chiar imperativă. Deficitul de TVA nu este doar cel mai mare din UE, dar la distanță al țării clasate pe locul doi, Grecia care înregistrează un decalaj cu 10 pp mai mic decât al României. Să sperăm că anul viitor programele implementate sau în curs de implementare ale ANAF, precum e-factura, casele de marcat electronice, SAF-T, vor furniza suficiente date relevante autorităților pentru a le sprijini în identificarea zonelor de evaziune sau de neconformare la plata TVA", explică Daniel Anghel. Conform rapoartelor Comisiei Europene, începând din 2015, România a ocupat primul loc, în fiecare an, între statele membre, având cel mai mare decalaj de TVA. CE notează că decalajul a rămas mare, în ciuda condițiilor favorabile pentru îmbunătățirea conformității. Per total, între 2013 și 2021, economia României a crescut cu 34% în termeni reali. Mai mult, Guvernul a redus semnificativ povara TVA prin reducerea cotei standard cu 4 puncte procentuale în ianuarie 2016 și cu încă un punct procentual în 2017. Această scădere nu a avut însă un impact vizibil asupra evoluției decalajului de conformare. Cele mai mici deficite de TVA le înregistrează Olanda (0,2%), Finlanda (0,4%), Spania (0,8%), iar pe cele mai mari România (36,7%), Malta (25,7%), Grecia (17,8%) și Lituania (14,5%). Deficitul de încasare a TVA (VAT Gap) înregistrat în statele membre UE este un indicator calculat de CE ca diferența dintre veniturile din TVA preconizate a fi încasate și cele efectiv încasate la bugetele statelor.
Piața caselor de amanet din România, o afacere de 1,8 miliarde de lei
Piața caselor de amanet din România va ajunge anul acesta la un nivel record estimat de 1,8 miliarde de lei, după ce tot mai mulți români aleg să-și amaneteze obiectele de valoare, de la bijuterii și electronice, până la biciclete și mașini, potrivit unei analize efectuate de KeysFin. În 2022, cifra de afaceri a pieței caselor de amanet din România a crescut cu 23% față de anul precedent și a fost de două ori mai mare decât în 2013, atingând cel mai ridicat nivel din istorie, de peste 1,6 miliarde de lei. "Este vizibilă erodarea puterii de cumpărare a românilor pe fondul persistenței presiunilor inflaționiste și a reducerii venitului disponibil ca urmare a scumpirii creditării. Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, cheltuielile medii lunare ale unui român au crescut în trimestrul al doilea din acest an cu 12% față de aceeași perioadă de anul trecut, la 2.392 lei (după un avans anual de 16% în 2022), în timp ce veniturile s-au majorat cu 11,6%, la 2.770 lei (după un plus anual de 14,8% în 2022). Astfel, tot mai mulți români aleg să-și amaneteze obiectele de valoare: de la bijuterii și electronice, până la biciclete și mașini. Pentru 2023, estimăm continuarea creșterii pieței de amanet și depășirea maximului istoric atins în 2022, la aproximativ 1,8 miliarde de lei", a declarat Diana Florescu, analist economic KeysFin. Rezultatul net al caselor de amanet a crescut anul trecut cu 23% față de 2021 și a fost cu 107% peste nivelul din 2018, la maximul istoric de 402 milioane de lei. Potrivit KeysFin, dintre cele 1.700 de companii analizate, aproximativ 1.100 (65,5%) au înregistrat profit, 358 (20,8%) pierdere, iar restul au avut un rezultat net nul în 2022. Cei mai mari 20 de jucători au concentrat puțin peste jumătate (50,4%) din cifra de afaceri a caselor de amanet în 2022. Astfel, anul trecut, au fost 1.718 de companii care administrau case de amanet, cu 8% mai puține față de 2021 și în scădere cu 25% comparativ cu 2013. Numărul de insolvențe a rămas același în patru din ultimii cinci ani, la opt insolvențe în 2022. Printre cele mai mari rețele de case de amanet în 2022 se află Bertus, compania care acționează sub brandul BSG Amanet & Exchange. Aceasta a rămas lider de piață, cu o cifră de afaceri de 265 milioane de lei (16,2% din total) după cea mai mare creștere nominală, de 87,1 milioane de lei și cea de-a șasea creștere procentuală din top 20, de 49% față de 2021. Invest Intermed GF IFN a urcat pe locul al doilea după cifra de afaceri (este în același timp al doilea angajator și numărul 2 ca profitabilitate), în urma unui avans anual de 76,5%, la aproape 83 milioane de lei în 2022. În ceea ce privește numărul mediu de angajați din piața caselor de amanet, acesta a scăzut cu 3,9% față de 2021 și a fost cu 18,4% sub nivelul din 2018, la aproape 4.600 în 2022.
Indicele ROBOR la trei luni a scăzut la 6,35% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut miercuri la 6,35% pe an, de la 6,38% pe an, marți, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a coborât la 6,44%, de la 6,47% anterior, iar ROBOR la 12 luni a scăzut la 6,57% de la 6,61%, marți. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,96% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2023, în urcare față de cel din trimestrul anterior, de 5,94%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
21.000 de noi locuri de muncă, scoase în piață de start-up-uri și companiile mici
Start-up-urile și companiile mici, cu maximum 50 de angajați, au început toamna cu 21.000 de joburi noi scoase în piață pentru candidații aflați în căutarea unui loc de muncă, potrivit datelor publicate miercuri de eJobs. De la începutul anului și până acum, 131.000 de joburi noi au fost postate de companiile mici și nou înființate. Domeniile în care s-a recrutat cel mai mult au fost servicii, retail, transport - logistică, turism, industria alimentară și construcții. "Companiile mici și start-up-urile rămân active pe piața muncii și dețin aproximativ o treime din numărul total de joburi postate în acest an. Chiar dacă în anumite domenii, cum ar fi retailul, serviciile ori industria alimentară, se luptă cu angajatori mari, cu branduri puternice și cu acoperire extinsă la nivel național, sunt o opțiune foarte bună pentru candidații tineri aflați la început de carieră, pentru cei care caută o reconversie sau pentru cei care sunt atrași de proiectele antreprenoriale", spune Roxana Drăghici, Head of Sales în cadrul eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România. Majoritatea locurilor de muncă postate se adresează candidaților din segmentul entry level (0 - 2 ani de experiență), mid level (2 - 5 ani de experiență) și fără experiență. De altfel, comparativ cu luna trecută, pe segmentul "fără experiență" s-a înregistrat o creștere a numărului de locuri de muncă noi. Cel mai puțin căutați sunt seniorii (peste 5 ani de experiență) și managerii. Aproape 90% dintre angajatorii mici caută candidați care să lucreze full-time. Deschiderea acestora față de contractele part time, cele sezoniere sau față de internship-uri și voluntariat este mai mică decât în cazul companiilor mari. București și Ilfov, Cluj - Napoca, Iași, Brașov, Sibiu și Timișoara sunt orașele în care există cele mai multe opțiuni pentru candidații care vor să lucreze într-un start-up sau într-o companie cu cel mult 50 de angajați. "Acești angajatori nu fac recrutări masive, însă este o categorie de companii foarte bine reprezentată pe piața muncii. Spre exemplu, în ultimele două luni, aproape 4.000 de companii cu maximum 50 de angajați, respectiv start-up-uri și companii mici, au fost active cu cel puțin un anunț de angajare pe platformă", adaugă Roxana Drăghici. Potrivit eJobs, 50% dintre anunțurile postate pe acest segment de companii au salariul afișat, procent care este cu 10% mai mare decât media generală a pieței.
Prețurile petrolului au scăzut pentru a treia sesiune consecutiv
Prețurile petrolului au scăzut marți pentru a treia sesiune consecutivă, după ce o serie de date economice slabe din Germania, zona euro și Marea Britanie au afectat perspectivele pentru cererea de energie, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 1,63 dolari, sau cu 1,8%, la 88,20 dolari pe baril,. Contractele futures pentru țițeiul U.S. West Texas Intermediate au scăzut cu 1,71 dolari, sau cu 2%, la 83,78 dolari pe baril. Datele privind activitatea economică din zona euro au luat o întorsătură surprinzătoare în sens negativ în această lună, sugerând că blocul ar putea intra în recesiune. Datele germane au sugerat că o recesiune este în desfășurare în această țară. Întreprinderile din Marea Britanie au raportat încă o scădere lunară a activității, evidențiind riscurile de recesiune înainte de decizia Băncii Angliei privind rata dobânzii de referință, săptămâna viitoare. ”Cu siguranță există un dialog despre faptul că economia globală va evolua mai prost săptămâna aceasta decât a fost săptămâna trecută. Nu ajută cu nimic faptul că mulți dintre bancheri de top și experți financiari sunt astăzi în Arabia Saudită și vorbesc despre cât de proastă este situația economiei”, a spus analistul Mizuho Robert Yawger.
Fondul suveran de investiții din Norvegia, cel mai mare din lume, a intrat “nițel” la apă
Fondul suveran de investiții de 1.400 miliarde de dolari din Norvegia, cel mai mare din lume, a raportat marți pierderi de 2,1% în al treilea trimestru, deoarece toate clasele de active au înregistrat o scădere a valorii, transmite CNBC. Așa-numitul Government Pension Fund Global a consemnat o pierdere de 374 de miliarde de coroane norvegiene (34 de miliarde de dolari) în trimestrul al treilea, invocând o perioadă de trei luni mai slabă, comparativ cu prima jumătate a anului. Rezultatele au fost încă cu 0,17 puncte procentuale mai puternice decât randamentul indicelui de referință al fondului. Fondul a raportat ultima dată o pierdere trimestrială în urmă cu un an. Pierderea vine într-un moment în care piața rămâne îngreunată de preocupările pe termen mai lung legate de mediul economic mai larg. ”Bursa de valori a înregistrat un trimestru mai slab în comparație cu cele două trimestre precedente”, a declarat Trond Grande, directorul generaladjunct al Norges Bank Investment Management, într-un comunicat.
Meta Platforms (Facebook), dată în judecată de 42 de procurori generali din SUA
Un grup bipartizan de 42 de procurori generali din Statele Unite au dat în judecată Meta Platforms din cauza unor funcții care creează dependență destinate copiilor și adolescenților, au anunțat birourile acestora, marți, transmite CNBC. Sprijinul din partea atâtor procurori generali ai statelor americane, din medii politice diferite, indică o provocare juridică semnificativă pentru afacerile Meta. Meta se confruntă acum cu multiple procese pe această problemă, în mai multe comitate. Procurorii generali din 33 de state au intentat un proces federal împotriva Meta în Districtul de Nord al Californiei, în timp ce alți nouă procurori generali depun plângeri în propriile state, potrivit unui comunicat de presă al procurorului general din New York, Letitia James. Procesele sunt o altă demonstrație a priorității bipartizane pe care oamenii legii o acordă protejării copiilor și adolescenților de daunele online. De asemenea, nu este prima dată când o coaliție largă de procurori generali ai statelor fac echipă pentru a da în judecată Meta.
