MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Peste o treime dintre directori cred că modelul de afaceri trebuie reinventat
Preocupările directorilor generali din România în următorul an rămân inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice, conform unui sondaj PwC CEO Survey
37% din directorii generali din România cred că organizațiile lor au nevoie de reinventarea modelului de afaceri pentru a supraviețui în următorul deceniu, arată un sondaj al PwC, față de un procent de 27% din ediția anterioară a PwC CEO Survey. Preocupările directorilor generali din România în următorul an rămân inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice. ”Ponderea directorilor generali din România care cred că organizațiile lor au nevoie de reinventarea modelului de afaceri pentru a supraviețui în următorul deceniu a crescut la 37% în acest an, de la 27% în ediția anterioară a PwC CEO Survey”, relevă sondajul. Principalii factori care influențează modul în care companiile din România generează valoare și care impun transformarea acestora sunt noile tehnologii, schimbările în comportamentul consumatorilor și reglementările guvernamentale, consideră respondenții. Astfel, marea majoritate a acestora (80%) au menționat tehnologia ca factor decisiv al schimbării, în ultimii cinci ani, 74% au menționat schimbările în comportamentul consumatorilor, iar 68% reglementările guvernamentale. ”Concluzia sondajului nostru este că, pentru a rămâne viabile și rentabile și peste zece ani, companiile din România, asemenea celor de la nivel global, vor trebui să-și continue procesul de reinventare impus de tehnologii și schimbările în materie de reglementare. Tot mai mulți CEO sunt conștienți că schimbarea este necesară și iau deja măsuri în această direcție prin dezvoltarea de noi produse și servicii, adoptarea noilor tehnologii și încheierea de parteneriate strategice pentru îmbunătățirea capabilităților”, declară Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România. Pe de altă parte, peste două treimi (69%) dintre directorii generali din România spun că mediul de reglementare este un obstacol pentru reinventarea modelului de afaceri, 58% indică lipsa de competențe în rândul forței de muncă a companiei lor, 53% lipsa tehnologiilor și 49% instabilitatea lanțului de aprovizionare. ”Măsurile potrivite pentru fiecare companie sunt diferite, în funcție de strategia, modelul operațional, contextul industrial și peisajul concurențial. Directorii generali trebuie să aibă o idee clară despre modul în care afacerile, proiectele sau alte investiții creează valoare și să fie dispuși să ia decizii dificile, fie că este vorba de realocarea resurselor între activități sau de redimensionarea acestora. Alocarea agilă a resurselor este un atribut recunoscut al companiilor cu performanțe și profitabilitate ridicate și, ca urmare cel puțin până la un punct, este necesară pentru reinventarea modelului de afaceri”, explică Dinu Bumbăcea. Conform sondajului, 53% dintre executivii din România raportează o realocare a resurselor (financiare și umane) de peste 10% de la un an la altul. Sondajul mai arată că 37% dintre CEO din România prevăd creșterea economiei în acest an, față de 26% în 2023. Ca urmare, proporția celor care estimează un declin economic a scăzut de la 62% la 47%. Preocupările directorilor generali din România în următorul an rămân inflația, volatilitatea macroeconomică și conflictele geopolitice. 37% se declară foarte sau extrem de încrezători în privința perspectivelor de creștere a veniturilor propriilor companii în următoarele 12 luni față de 52% în 2023, iar 30% anticipează o scădere. 61% sunt de părere că inovațiile tehnologice vor schimba într-o măsură mare sau foarte mare modelul de afaceri în următorii trei ani. Astfel, 53% cred că Inteligența Artificială Generativă (GenAI) va schimba semnificativ modul în care companiile își desfășoară activitatea și va intensifica concurența în următorii trei ani. 65% afirmă că organizațiile lor au în curs de desfășurare acțiuni pentru îmbunătățirea eficienței energetice. 41% intenționează să facă cel puțin o achiziție în următorii trei ani.
Volumul lucrărilor de construcții a intrat la apă cu aproape 15%
u așa arată ultimele date publicate de către Institutul Național de Statistică
Volumul lucrărilor de construcții a scăzut în luna ianuarie a acestui an, ca serie brută, cu 14,7%, față de luna ianuarie 2023, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 15%, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2024, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, față de luna decembrie 2023, ca serie brută, cu 77%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 34,2%. Față de luna ianuarie 2023, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie brută, cu 14,7%, iar ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 15%”, arată datele INS. Volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie brută, cu 77%, scădere evidențiată la lucrările de construcții noi și lucrările de întreținere și reparații curente (-77% fiecare) și la lucrările de reparații capitale (-76,7%). Pe obiecte de construcții, au avut loc scăderi astfel: lucrările de construcții inginerești (-79,6%), clădirile rezidențiale (-77,9%) și la clădirile nerezidențiale (-70,8%). Volumul lucrărilor de construcții a scăzut, ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, cu 34,2%, scădere evidențiată la lucrările de construcții noi (-40,8%), lucrările de întreținere și reparații curente (-17,7%) și la lucrările de reparații capitale (-9,7%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la clădirile rezidențiale (-47%), construcțiile inginerești (-28,9%) și la clădirile nerezidențiale (-16%). Volumul lucrărilor de construcții, ca serie brută, a scăzut, pe total, cu 14,7%. Pe elemente de structură, scăderi s-au înregistrat la lucrările de construcții noi (-20,7%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (-1,9%). Lucrările de reparații capitale au crescut cu 4,3%. Pe obiecte de construcții, scăderi s-au înregistrat la clădirile rezidențiale (-53,1%) și la construcțiile inginerești (-0,3%). Clădirile nerezidențiale au crescut cu 5,8%. Ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a scăzut, pe total, cu 15,0%. Pe elemente de structură, lucrările de construcții noi au scăzut cu 20,7%. Creșteri s-au evidențiat la lucrările de reparații capitale (plus 4,6%) și la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 1,5%). Pe obiecte de construcții, volumul lucrărilor de construcții a scăzut la clădirile rezidențiale cu 53,2%. Construcțiile inginerești și clădirile nerezidențiale au crescut cu 7,6%, respectiv cu 6,4%.
Afacerile din industrie au bătut pasul pe loc în ianuarie
Cifra de afaceri din industrie, pe total (piața internă și piața externă), a crescut în termeni nominali, în ianuarie 2024, atât față de luna decembrie 2023 cu 0,7%, cât și față de luna ianuarie 2023 cu 1,9%, arată datele publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2024, cifra de afaceri din industrie, pe total (piața internă și piața externă), a crescut în termeni nominali, atât față de luna decembrie 2023 cu 0,7%, cât și față de luna ianuarie 2023 cu 1,9%”, arată datele INS. Cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali, în luna ianuarie 2024, comparativ cu luna precedentă, pe total, cu 0,7%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (plus 0,8%). Industria extractivă a scăzut cu 2,6%. Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor intermediare (plus 4,9%), industria energetică (plus 4,7%), industria bunurilor de capital (plus 4,5%) și industria bunurilor de folosință îndelungată (plus 2,1%). Industria bunurilor de uz curent a scăzut cu 12,9%. Cifra de afaceri din industrie a crescut în termeni nominali, în luna ianuarie 2024, față de luna corespunzătoare din anul precedent, pe ansamblu, cu 1,9%, datorită creșterii înregistrate în industria prelucrătoare (plus 4,0%). Industria extractivă a scăzut cu 31,9%. Pe marile grupe industriale, creșteri au înregistrat: industria bunurilor de capital (plus 9%) și industria bunurilor de uz curent (plus 2,5%). Scăderi s-au înregistrat în industria bunurilor intermediare (-3,3%), industria energetică (-3,1%) și în industria bunurilor de folosință îndelungată (-1,3%).
Unilever va separa de grup divizia de înghețată și va desființa 7.500 de locuri de muncă
Unilever a anunțat marți că va separa de grup divizia de înghețată, care reunește mărci populare precum Magnum și Ben & Jerry's, și va reduce 7.500 de locuri de muncă într-un nou program de economisire a costurilor, transmite Reuters. Investitorii au salutat planul, determinând creșterea acțiunilor Unilever, una dintre cele mai mari companii de bunuri de larg consum, cu aproape 6% la un moment dat, avansul fiind apoi limitat la 3%. Spinoff-ul va începe imediat și este de așteptat să se finalizeze până la sfârșitul anului 2025, a declarat Unilever, grup cotat la Londra. Afacerea cu înghețată este ”în proces de mutare la un sediu central separat din Amsterdam”, dar CEO-ul Hein Schumacher a declarat, într-un apel cu jurnaliștii, că este ”deschis la opțiuni” cu privire la locul în care ar putea fi listată noua companie. Planul a fost salutat de fonduș investitorului activist și membru al consiliului de administrație Nelson Peltz și de acționarul Unilever Aviva. Unilever a declarat că își propune să ofere o creștere a vânzărilor de bază de o singură cifră și o îmbunătățire modestă a marjei după divizare. Afacerea cu înghețată reprezintă aproximativ 16% din vânzările globale ale Unilever, iar în unele țări contribuie cu o treime sau 40%. Grupul, ale cărui mărci includ săpunul Dove, Marmite și condimentele Hellmann, a lansat și un program de economisire a costurilor de aproximativ 800 de milioane de euro (869 de milioane de dolari) în următorii trei ani. Modificările propuse ar avea un impact asupra a aproximativ 7.500 de locuri de muncă la nivel global, în mare parte din birouri, costurile totale de restructurare fiind estimate la aproximativ 1,2% din cifra de afaceri totală în timpul perioadei.
AstraZeneca cumpără Fusion Pharmaceuticals cu două miliarde de dolari
AstraZeneca a anunțat marți că va cumpăra compania biofarmaceutică Fusion Pharmaceuticals, pentru aproximativ 2 miliarde de dolari în numerar, deoarece producătorul de medicamente anglo-suedez pariază pe tratamentele de ultimă generație pentru cancer, transmite CNBC. Acordul este al doilea al AstraZeneca în această lună, după ce săptămâna trecută a convenit să cumpere Amolyt Pharma, pentru 1,05 miliarde de dolari, pentru a-și consolida portofoliul de tratamente a unor boli rare. Producătorul de medicamente va plăti 21 de dolari pe o acțiune Fusion, o primă de peste 97% față de prețul de închidere al titlurilor companiei listate în SUA. Fusion dezvoltă radioconjugate (RC) de ”generația următoare” pentru a trata cancerul. RC furnizează un izotop radioactiv direct celulelor canceroase prin direcționarea precisă, folosind molecule, și au apărut ca o modalitate promițătoare în tratamentul cancerului în ultimii ani, a spus AstraZeneca. Cel mai avansat program al Fusion este FPI-2265, care se află în prezent într-un studiu clinic de mijloc pentru a trata pacienții cu cancer de prostată metastatic, rezistent la castrare. ”Între 30 și 50% dintre pacienții cu cancer de astăzi primesc radioterapie la un moment dat în timpul tratamentului, iar achiziția Fusion promovează ambiția noastră de a transforma acest aspect al îngrijirii cu radioconjugate de generație următoare”, a declarat Susan Galbraith, vicepreședinte executiv, Cercetare și Dezvoltare în Oncologie la AstraZeneca.
Banca centrală a Japoniei și-a încheiat experimentul cu dobânzi negative
Banca centrală a Japoniei (BOJ) și-a încheiat marți experimentul cu dobânzi negative negative și instrumente neconvenționale de relaxare, care aveau ca scop stimularea celei de-a patra mari economii a lumii, transmite CNBC. Decizia Băncii Japoniei a venit la doar câteva zile după ce Rengo, cea mai mare federație de sindicate din Japonia, a declarat că negocierile salariale în curs dintre Japan Inc și angajații sindicalizați au produs până acum o medie ponderată provizorie de creștere cu 3,7% a salariului de bază. Aceasta a fost chiar mai robustă decât creșterile de anul trecut, care au fost cele mai mari din ultimele trei decenii. Guvernatorul BOJ Kazuo Ueda a spus în mod repetat că aceste discuții vor fi esențiale pentru creșterile durabile ale prețurilor, care ar influența orice decizie de majorare a dobânzilor pentru prima dată în 17 ani. Factorii politici ai BOJ se așteaptă ca salariile mai mari să ducă la creștere a cererii interne care alimentează inflația.
Bitcoin a scăzut sub 63.000 de dolari pe unitate, pentru scurt timp
Bitcoin și-a extins declinul marți, scăzând cu peste 10.000 de dolari la un moment dat, față de cel mai mare record atins săptămâna trecută. Criptomoneda emblematică a fost cotată ulterior în scădere cu 3%, la 65.209,00 dolari pe unitate, conform Coin Metrics. În timpul tranzacțiilor, bitcoin a scăzut până la 62.320,30 dolari pe unitate, după ce săptămâna trecută a atins un record de 73.679 dolari pe unitate. ”Pe măsură ce ETF-urile cumpără oferta disponibilă de bitcoini de pe piața liberă și continuă să reducă lichiditatea, aceste evenimente ar putea deveni mai frecvente și ar putea determina oamenii să-și piardă încrederea în integritatea prețurilor bitcoin și să înceapă să privească mai departe”, la alte active cripto, a declarat Bartosz Lipiński, CEO al Cube.Exchange. Mișcarea descendentă a prețului bitcoin a contribuit la declinul altor criptomonede. Ether a pierdut mai mult de 4% și s-a tranzacționat recent la 3.304,61 dolari pe unitate, după ce a depășit 4.000 de dolari săptămâna trecută, pentru prima dată din decembrie 2021 - o scădere anticipată de unii analiști în urma upgrade-ului Dencun a rețelei.
Threads începe să afișeze cele mai discutate subiecte ale momentului
Mark Zuckerberg a anunțat că rețeaua socială Threads a început să implementeze funcționalitatea Trending, care va fi vizibilă utilizatorilor în curând. După mai multe luni de teste, Meta lansează, în sfârșit lista celor mai populare subiecte, la fel cum o face și X/Twitter de mulți ani. Dacă în timpul testelor secțiunea se intitula „Today’s Topics”, după lansarea oficială Meta a ales să meargă cu un titlu mai cunoscut utilizatorilor - „Trending Now”. Noua secțiunea va apărea în pagina de căutare, chiar sub căsuța de căutare a aplicației. Prima listă afișată include subiecte precum Aaron Taylor Johnson, echinocțiul de primăvară, ziua de naștere a lui Bruce Willis, legea securității din Hong Kong și avocata fostului președinte Donald Trump, Alina Habba. Subiectele sunt raportate la Statele Unite, întrucât, la început, doar aici va fi disponibilă noua secțiune. Este de așteptat ca, pe măsură ce disponibilitatea va fi extinsă, aici să fie afișate subiecte de interes local pentru fiecare regiune.
