MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: OMV schimbă strategia și se delimitează de Rusia. Austriecii caută gaze în altă parte
Austriecii de la OMV vor să se delimiteze de partenerii ruși de la Gazprom și să caute gaze din alte surse, relatează Hornews.ro. OMV, dependent până acum de Gazprom, schimbă strategia de achiziționare a gazelor, mai ales în condițiile în care ucrainenii de la Naftogaz au anunțat că nu vor mai permite tranzitul de gaze rusești, peste un an. De unde vor acum să se aprovizioneze austriecii?
Deși șeful OMV nu a făcut vreo referire la acest lucru, o sursă de aprovizionare ar putea fi gazele din Marea Neagră, pe care OMV Petrom și Romgaz ar urma să le exploateze. „Livrările de gaze din Rusia sunt nesigure și prezintă un risc mult mai mare decât în trecut”, a declarat marți Alfred Stern, șeful companiei asutriece OMV, potrivit BNN Breaking. Acesta a precizat, potrivit Der Standard, că au fost găsiți alți furnizori în Norvegia și Italia. De asemenea, au fost încheiate contracte de furnizare pe termen lung pentru gaz lichefiat de la un terminal din Rotterdam. „Am asigurat, prin contracte, cantități de gaze non-rusești, parțial din propria noastră producție, parțial din contracte cu terți”, a spus Alfred Stern.
OMV a beneficiat masiv de prețurile ridicate la petrol și gaze, iar Stern a descris anul 2022 drept „unic și extraordinar”. Însă, în acest an s-au schimbat lucrurile, în trimestrul al treilea fiind înregistrată o scădere semnificativă la nivel operațional și a venitului net. Profitul a scăzut cu 64%, până la 431 de milioane de euro.
Și gazele românești sunt în vizorul austriecilor
Reamintim că Alfred Stern a efectuat, la mijlocul lunii septembrie, o vizită la București, pentru a negocia cu reprezentanții Guvernului modificarea Legii Offshore. Austriecii au cerut Guvernului român să poată avea mai multă libertate în exportul gazelor din Marea Neagră către vest. Legea Offshore, așa cum este acum, pune piedici exporturilor. Oficialii companiei austriece OMV nu au reușit să obțină de la Guvernul României modificarea Legii Offshore. Un comunicat al Guvernului arăta că premierul Marcel Ciolacu a transmis delegației OMV că speră ca atitudinea premierului austriac, Karl Nehammer, de a continua să se opună complet nejustificat aderării României la Schengen, să nu afecteze „imaginea OMV Petrom în România”. În schimbul facilităților privind exportul gazelor, OMV oferea renunțarea la procesul deschis la Curtea Internațională de arbitraj de la Paris – ICC împotriva statului român. Însă, potrivit informațiilor HotNews.ro, acesta este un proces cu foarte slabe șanse de a fi câștigat de OMV și are doar menirea de a pune presiune pe Guvernul României.
În luna iunie, OMV Petrom a acționat în judecată statul român la Curtea Internațională de arbitraj de la Paris – ICC, reclamând anumite prevederi din legea offshore care îi impun unele limite în ceea ce privește modul în care poate dispune de producția de gaze naturale din Marea Neagră.
Christina Verchere: Lucrăm la viteza maximă la proiectul Neptun Deep
Proiectul Neptun Deep din Marea Neagră progresează conform planului și vom continua să lucrăm la viteza maximă, astfel încât să demarăm producția în siguranță la începutul anului 2027, a declarat, marți, într-un interviu acordat AGERPRES, Christina Verchere, directorul general al OMV Petrom. Ea a subliniat că proiectul se află în faza atribuirii de contracte și de obținere a avizelor necesare și de el se ocupă o echipă internațională cu experiență în proiecte de mare adâncime.
Tranzitul prin Ucraina de gaze rusești va fi oprit
Compania Naftogaz din Ucraina nu va mai prelungi, după 2024, acordul cu Gazprom privind tranzitul gazelor rusești către Uniunea Europeană, informează Ukrainska Pravda, care citează Radio Liberty. Acordul urmează să expire la finalul anului 2024. Președintele Naftogaz îi acuză pe rușii de la Gazprom că nu plătesc conform contractului, ceea ce creează probleme financiare companiei ucrainene. În plus, UE intenționează să înceteze complet consumul de gaz rusesc până în 2027, a mai spus șeful Naftogaz.
Ciolacu: Eu am făcut credit la bancă cu dobândă de 158%
Premierul Marcel Ciolacu le-a povestit, miercuri, antreprenorilor IMM prezenți la evenimentul „Topul Național al Firmelor Private din România” că el, când era patron de firmă, a luat de la o bancă un credit cu dobândă anuală de 158%, pentru a-și finanța o afacere, cu mult timp în urmă. „Cu adevărat sunt provocări, dar nu m-a obligat nimeni. Eu, sincer, mă bucur să fiu din nou alături de dvs. Nu știu cât de mult vă bucurați dvs. (...) Și eu am fost mic întreprinzător, într-o perioadă destul de haotică. Și eu am făcut credit la bancă cu o dobândă de 158%. Știu ce înseamnă nopți nedormite gândindu-mă cum să plătești creditul, dar să dai și salariile angajaților la timp, cu toate taxele achitate către stat” - le-a spus Ciolacu patronilor de firme, la evenimentul Consiliului Național al Întreprinderilor Mici și Mijlocii din România (CNIPMMR). Președintele PSD a justificat noile creșteri de taxe introduse de Guvernul PSD-PNL dând vina pe fosta guvernarea condusă de PNL, în timpul pandemiei COVID.
„Am fost împreună în pandemie, când am protestat pentru că guvernarea din acel moment a întors către economie cel mai firav mecanism de ajutor din toate țările europene. În această privință vă amintiți că ne-au întrecut chiar unele țări africane. Deși ei nu și-au apărat firmele și economia, cei de atunci au reușit să creeze un deficit de aproape 10% din PIB, un deficit din cauza căruia în primul și-n primul rând mă înjurați pe mine astăzi. Eu ce vă pot promite și cu tot respectul am să fac acest lucru și sunt ferm convins că și dl. președinte Nicolae Ciucă (președintele PNL și al Senatului n.r.) o va face, vă promitem că o vom scoate la capăt, cu toate că nu este deloc ușor. Și vom face asta în primul și-n primul rând investind masiv în IMM-urile noastre și în capitalul uman al acestei țări” - a susținut Ciolacu.
În timpul pandemiei COVID-19, când au fost decise unele măsuri de sprijinire a firmelor și a fost negociat Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), la guvernare au fost cabinetele liberale Orban (PNL) și Câțu (PNL-USR-UDMR).
Fabrica de baterii a Volkswagen din Europa de Est: amânată: cerere sub așteptări de vehicule electrice
Grupul auto german Volkswagen nu va lua deocamdată o decizie privind o a patra fabrică de baterii, cererea de vehicule electrice din Europa fiind sub așteptări, a declarat miercuri președintele Oliver Blume, transmite Reuters.
Volkswagen a căutat un posibil amplasament pentru o gigafabrică de baterii de mașini electrice în Europa de Est și a amânat deja o decizie în urmă cu un an, când avea în vedere locații în Cehia, Ungaria, Polonia sau Slovacia.
A spus la începutul acestui an că nu s-a grăbit să ia o decizie. Oficialii cehi au declarat miercuri că vor începe să ofere locația propusă pentru fabrica de baterii a Volkswagen altor investitori, spunând că nu își pot permite să mai aștepte pentru o decizie.
Volkswagen a selectat deja amplasamente pentru producția de celule de baterie în Salzgitter (Germania), Valencia (Spania) și St. Thomas (Canada), despre care a spus că au un potențial de producție combinat de până la 200 de gigawați-oră (GWh) pe an. „Pe baza condițiilor de piață, inclusiv a creșterii lente a pieței BEV (vehicule electrice cu baterie) din Europa... nu există, deocamdată, niciun motiv de afaceri pentru a decide asupra altor locații”, a spus Blume într-un comunicat furnizat de Skoda Auto, care face parte din grupul VW. Blume s-a întâlnit săptămâna aceasta cu oficiali cehi, în timp ce țara a făcut eforturi pentru investiție, încercând să asigure viitorul sectorului său auto important, în timp ce industria auto globală se îndepărtează de combustibilii fosili. Volkswagen a spus că menține angajamentul de mobilitate electrică la Skoda Auto, care este cel mai mare exportator al Republicii Cehe și un important centru economic, și derulează un program pentru lansarea de noi modele electrice în următorii ani. Premierul Petr Fiala a declarat ca țara va incepe sa se concentreze pe alte proiecte. „Nu putem continua să păstrăm terenul pentru acest proiect”, a declarat Fiala într-o conferință de presă.
Problemele de aprovizionare și costurile mari provoacă pierderi de miliarde de dolari industriei eoliene
Șeful BP pentru energie regenerabilă a declarat miercuri că industria eoliană offshore din SUA este „fundamental distrusă”, în timp ce BP și partenerul său Equinor studiază opțiuni pentru a dezvolta proiecte uriașe în largul coastei New York-ului, după ce au revizuit în scădere valoarea acestora cu 840 de milioane de dolari, transmite Reuters. Industria eoliană offshore, unul dintre sectoarele energetice cu cea mai rapidă creștere, a suferit recent o serie de eșecuri majore din cauza problemelor de fiabilitate a echipamentelor, a problemelor lanțului de aprovizionare și a creșterilor semnificative ale costurilor. Orsted, cel mai mare dezvoltator de energie eoliană offshore din lume, a semnalat miercuri revizuiri în scădere a valorii activelor de până la 5,6 miliarde de dolari, după ce a oprit dezvoltarea proiectelor eoliene offshore din SUA.
Kazahstanul îl primește pe Macron sub privirile dezaprobatoare ale Moscovei
Președintele francez Emmanuel Macron a sosit miercuri în Kazahstan, în prima etapă a unui turneu în Asia Centrală, o regiune considerată mult timp curtea din spate a Rusiei, dar care a atras din nou atenția Occidentului de când a început războiul din Ucraina, scrie Reuters. Kazahstanul, bogat în petrol, a apărut deja ca un furnizor ce poate înlocui țițeiul rusesc pentru țările europene care au oprit aprovizionarea din Rusia și este o legătură importantă pe noua rută comercială China-Europa, care ocolește Rusia.
Pe lângă petrol, Kazahstanul este un exportator important de uraniu, iar compania franceză Orano operează deja o societate mixtă cu firma nucleară de stat Kazatomprom. La întâlnirea cu omologul Kassîm-Jomart Tokaev, Emmanuel Macron a felicitat Kazahstanul pentru că a refuzat să ia partea Moscovei în războiul din Ucraina și a declarat că cele două țări au semnat acorduri de afaceri, inclusiv o declarație de intenție pentru un parteneriat în domeniul atât de căutat al pământurilor rare și al metalelor rare. Kazahstanul și Uzbekistanul, următoarea țară pe care o va vizita Macron, au refuzat să recunoască anexarea de către Rusia a teritoriilor ucrainene și s-au angajat să respecte sancțiunile occidentale împotriva Moscovei, numind în același timp atât Rusia, cât și statele occidentale, cum ar fi Franța, partenerii lor strategici.
Maia Sandu spune că Gazprom a vrut să schimbe punctul de intrare a gazului în Moldova
Gazprom i-a cerut companiei Moldovagaz să schimbe punctul de intrare a gazelor naturale în Republica Moldova în primele zile ale atacului Rusiei asupra Ucrainei, compania rusească dorind să livreze gaz Moldovei prin regiunea transnistreană, a dezvăluit președinta Maia Sandu, miercuri seara, la Jurnal TV. Moscova avea atunci convingerea că soldații ruși vor ajunge rapid în Transnistria și dorea să controleze și acest punct de intrare a gazelor naturale în Republica Moldova, a explicat șefa statului. „În primele zile de război, a venit o scrisoare de la Gazprom către Moldovagaz prin care se cerea să se schimbe contractul, și anume în contract să se schimbe punctul de intrare a gazelor naturale în Republica Moldova. Punctul de intrare este pe la nordul Republicii Moldova, iar în primele zile de război Gazprom a vrut să schimbe în contract punctul de intrare pe segmentul regiunii transnistrene, pentru că ei credeau că în foarte scurt timp vor ajunge acolo și doreau să controleze și acest punct de intrare a gazelor naturale în Republica Moldova. Li s-a spus că nu interesează pe nimeni schimbarea contractului și lucrurile au rămas așa cum au fost inițial. Ulterior, rușii au înțeles și ei că n-au cum ajunge la hotarul cu Republica Moldova”, a declarat Maia Sandu.
