MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Oamenii muncesc în mod paradoxal mai mult atunci când lucrează de acasă
“Pincipalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt: apar spontan mai multe activități ce trebuie rezolvate”, potrivit unui studiu Wisemetry Research
37% dintre respondenții unui studiu care au experimentat și munca de la birou și munca de acasă spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, atunci când muncesc de acasă, pentru că apar spontan mai multe activități, vor să demonstreze că pot lucra eficient sau întrerup lucrul pentru activități casnice. "Oamenii muncesc mai mult atunci când lucrează de acasă. 37% dintre respondenții care au experimentat și munca de la birou și munca de la domiciliu/ regimul telemuncă spun că lucrează mai mult, ca timp alocat, atunci când muncesc de acasă. 35% spun că nu au observat un tipar sau lucrează la fel de mult în ambele situații, iar cei mai puțini, 28%, sunt de părere că muncesc mai mult de la birou. Principalele motive ale unui program de muncă prelungit de acasă sunt: apar spontan mai multe activități ce trebuie rezolvate - 47%; vor să demonstreze că pot lucra eficient, sau chiar mai eficient, și de acasă - 42%; preferă să nu se întrerupă din ritmul de muncă/ concentrare - 38%; întreruperi datorate membrilor familiei sau activităților casnice - 30%", potrivit unui comunicat al agenției de cercetare de piață Wisemetry Research, realizatorul studiului. Femeile se regăsesc în mai mare măsură în situația de a munci mai mult atunci când lucrează în regim telemuncă. Mai mult de atât, în rândul celor care se întrerup de la sarcinile de lucru pentru a se ocupa de activități domestice 78% sunt femei și doar 22% sunt bărbați. Întreruperile din timpul zilei pot impacta în mod real timpul alocat lucrului, prin fragmentarea fluxului de concentrare, sau pot genera percepția că s-a muncit mai mult prin prisma faptului că duc la epuizare mentală și la un efort sporit/ ritm alert de activitate pe parcursul zilei. "În comparație cu munca de la birou, telemunca încurajează gândirea creativă, dar pentru unii angajați poate întreține stări de anxietate și poate îngreuna comunicarea între colegi. Peste o treime dintre respondenți consideră că sunt mai creativi atunci când muncesc de acasă, în timp ce un sfert apreciază că munca de la birou îi ajută să fie mai creativi. În plus, munca de acasă pare să încurajeze și adoptarea unor obiceiuri de viață sănătoase, precum luarea mesei de prânz și desfășurarea activităților fizice/ sportive", se precizează în comunicatul citat. Pe de altă parte, 31% dintre angajați consideră că au stări de anxietate mai frecvente atunci când lucrează de acasă, comparativ cu 25% care se simt mai anxioși atunci când muncesc de la birou. Majoritatea sunt de părere că munca de la birou facilitează comunicarea între colegi: peste 50% dintre respondenți comunică mai bine cu echipa atunci când lucrează de la birou, în timp ce mai mult de o treime consideră că pierd controlul asupra a ceea ce fac ceilalți din echipă atunci când lucrează de acasă. Telemunca are plusuri și minusuri: poate spori nivelul de satisfacție față de muncă, dar în același timp oamenii se pot confrunta cu sentimente de alienare în lipsa interacțiunii fizice cu ceilalți și dificultăți în separarea vieții personale de cea profesională. În primul rând trebuie menționat că telemunca este o opțiune mai degrabă pentru anumite categorii de angajați, vorbim despre acei muncitori denumiți white-collars (gulere albe), subliniază comunicatul. "Printre avantajele telemuncii putem enumera și flexibilitatea, oamenii își pot ajusta programul de lucru la propriile lor nevoi și responsabilități/ circumstanțe personale, iar o astfel de personalizare poate spori satisfacția resimțită față de muncă. Teoria schimbului social spune că un angajat mai satisfăcut de locul său de muncă va lucra mai eficient și va depune voluntar mai mult efort pentru a-și demonstra utilitatea. Faptul că 42% se străduiesc să demonstreze că lucrează eficient și de acasă este un indiciu că oamenii vor să beneficieze în continuare de această flexibilitate - regim mixt de lucru, însă suplimentarea timpului alocat muncii este un semnal de alarmă pentru departamentele de HR, care ar trebui să monitorizeze atent bunăstarea angajaților în această perioadă și să organizeze sesiuni online de team building pentru a menține coeziunea echipei", a explicat Tania Chilin, sociolog și consultant la Wisemetry Research. Studiul a fost realizat online pe un eșantion de 1.000 respondenți. Dintre aceștia, 592 sunt activi în câmpul muncii și au experimentat și munca de la birou, și telemunca/ lucrul de la domiciliu.
BNR dă semnalul creșterii impozitului pe proprietate
“Va fi necesară și o anumită creștere a ratelor de impozitare. Impozitul pe proprietate, printre cele mai mici din Europa”, consideră Valentin Lazea, economistul șef al BNR
Economistul-șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, consideră că va fi necesară și "o anumită creștere a ratelor de impozitare", în condițiile în care, de exemplu, impozitul pe proprietate, în România, este printre cele mai mici din Europa. Acesta a subliniat că "tot sistemul fiscal îl încurajează pe om să scoată banii din întreprindere, să nu-i reinvestească și să-i bage în imobiliare". "De ce, totuși, cred că va fi necesară și o anumită creștere a ratelor de impozitare? De exemplu, în ceea ce privește impozitul pe proprietate, este printre cele mai mici din Europa, în România. Totodată, în România, factorul lipsă, factorul care este cel mai rar este capitalul, capitalul intern. Forță de muncă avem, productivitate slavă Domnului încă mai avem, capitalul intern lipsește dar, și atât cât este, capital intern, 80% din el se duce în bunuri imobiliare. De ce se duce? Nimeni nu a făcut o analiză foarte atentă: pentru că tot sistemul fiscal îl încurajează pe om să scoată banii din întreprindere, să nu-i reinvestească și să-i bage în imobiliare", a menționat economistul-șef al BNR, în cadrul conferinței online "Bugete naționale în vremuri de pandemie". Valentin Lazea a venit cu trei exemple în acest sens. "Vă dau trei exemple: nr. 1 - taxa pe dividende, care este de numai 5%, deci mai mică decât pe celelalte forme de câștig de capital, te invită să scoți bani din firmă și, în loc să îi reinvestești în firmă și în activități productive, să îi duci acasă. Punctul 2: Fiind foarte slab impozitate proprietățile, e tot ca un fel de invitație de a nu te duce cu banii în acțiuni la Bursă sau în fonduri de pensii sau în asigurări sau chiar în investiții productive și, cel mai ușor, din punct de vedere fiscal este să investești în imobiliare - pentru că acolo vei fi taxat cel mai puțin și, culmea, la asta se mai adaugă și Punctul 3. Dacă vrei să faci tranzacții imobiliare, odată ce ai investit în ele, iarăși ești ajutat fiscal, pentru că primele, nu 90.000 euro, acum Parlamentul în înțelepciunea sa a crescut la 140.000 euro vândute, sunt taxate cu TVA de numai 5%", a precizat economistul-șef al BNR. Potrivit acestuia, este normal ca economiștii să pună problema creșterii acestor taxe. "Pai cum să nu fii împins, în loc să investești în producție, în titluri de stat, în titluri cotate în pensii și în fonduri de investiții, cum să nu fii tentat să scoți bani din întreprindere, să investești în imobiliare, să faci tranzacții cu imobiliare? Tot sistemul este croit în așa fel. Și atunci vin eu și vă întreb: Nu este normal ca economiști să punem problema creșterii acestor taxe?", a mai spus Lazea.
Procedura pentru acordarea eșalonării la plată simplificate a fost publicată
Procedura pentru acordarea eșalonării la plată simplificate a fost publicată în Monitorul Oficial, a anun'at joi ANAF, astfel, contribuabilii pot depune electronic începând de joi cererile pentru accesarea eșalonarii la plată simplificate. "Contribuabilii pot depune prin mijloace electronice de transmitere la distanță, începând de astăzi, cererile pentru accesarea eșalonarii la plată simplificate. În Monitorul Oficial al Romaniei nr. 1104 din data de 19 noiembrie 2020, a fost publicat Ordinul președintelui ANAF nr. 3896/2020 prin care a fost aprobată procedura de acordare a eșalonării la plată de către organul fiscal central, în formă simplificată", a anunțat ANAF. Cererea de eșalonare la plată se soluționează în termen de cel mult cinci zile de la data depunerii acesteia. La cerere nu se anexează alte documente, în afara propunerii de grafic de eșalonare și nici nu este necesară constituirea de garanții. Modelul cererii de eșalonare la plată este prevăzut în Anexa nr. 1 la Procedura de aplicare a acordării eșalonării la plată de către organul fiscal central și poate fi descărcat pe pagina de internet a ANAF, accesând pentru notificare – link-ul http://static.anaf.ro/static/10/Anaf/formulare/C_OPANAF_3896_2020.pdf. Contribuabilii persoane fizice și juridice pot accesa eșalonarea la plată simplificată, pe o perioadă de cel mult 12 luni, pentru obligațiile fiscale principale și accesorii datorate după data declarării stării de urgență. Pentru a accesa eșalonarea la plată simplificată nu este necesar să se constituie garanții, ci trebuie doar îndeplinite, cumulativ, mai multe condiții, precizează ANAF. Astfel, contribuabilii trebuie să depună o cerere până la data de 15 decembrie 2020 inclusiv, sub sancțiunea decăderii. La cerere, se poate anexa graficul de eșalonare cuprinzând cuantumul propus al ratelor de eșalonare. Trebuie totodată să nu se înregistreze obligații fiscale restante la data declarării stării de urgență, nestinse la data eliberării certificatului de atestare fiscală. În cazul în care, la data stării de urgență se înregistrează astfel de obligații fiscale restante, acestea trebuie stinse până la data eliberării certificatului de atestare fiscală. O altă condiție este să nu fie în procedura falimentului, să nu fie în dizolvare și să fie depuse toate declarațiile fiscale până la data eliberării certificatului de atestare fiscală.
Serviciile electronice furnizate prin site-ul Fiscului nu vor fi funcționale în weekend
Agenția Națională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunțat joi că derulează, între 21 – 22 noiembrie, operațiuni de modernizare a rețelei de comunicații SAN (Storage Area Network), intervenții ce vor genera indisponibilitatea serviciilor electronice furnizate prin intermediul site-ului agenției. "Ministerul Finanțelor Publice, prin Centrul Național de Informații Financiare, și Agenția Națională de Administrare Fiscală derulează, în perioada 21 – 22 noiembrie a.c., operațiuni de modernizare a rețelei de comunicații SAN (Storage Area Network), intervenții ce vor genera, în perioada menționată, indisponibilitatea serviciilor electronice furnizate prin intermediul portalului ANAF", arată agenția înt-un comunicat. Intervențiile specialiștilor CNIF asupra rețelei informatice vor începe la ora 9.00, în data de sâmbătă, 21 noiembrie, și vor continua până la ora 9.00 a următoarei zile. "Ne cerem scuze anticipat pentru inconvenientele create și vă asigurăm că întreprindem toate demersurile necesare pentru finalizarea acestei operațiuni înainte de ora planificată. Pandemia a determinat accelerarea digitalizării la nivel guvernamental, ANAF fiind o instituție cheie în ceea ce privește serviciile electronice oferite contribuabililor", arată ANAF. Ministerul de Finanțe și ANAF precizează că optimizează permanent aplicațiile informatice pentru îmbunătățirea administrării fiscale a contribuabililor, atât din perspectiva procedurilor interne pentru eficientizarea proceselor, cât și din perspectiva utilizării serviciilor electronice de către contribuabili. "Astfel, creăm posibilitatea de digitalizare pe scară mai largă a formularisticii primite și transmise de către ANAF, iar, pe de altă parte, dezvoltăm interconectarea cu alte instituții pentru asigurarea comunicării electronice a datelor la nivel inter-instituțional și pentru a reduce prezența contribuabililor la ghișeu", spun reprezentații ANAF.
Lidl anunță că a exportat anul trecut produse românești de 59 milioane de euro
Retailerul german Lidl a anunțat joi că în 2019 a exportat produse autohtone către magazinele Lidl din Europa, în valoare de 59 milioane de euro, de două ori mai mult față de anul anterior. "Lidl continuă să sprijine producătorii locali prin facilitarea exportului de produse autohtone către magazinele Lidl din Europa, în valoare de 59 milioane de euro, în 2019. Datele au fost extrase din cel de-al treilea raport de sustenabilitate lansat de retailer, care acoperă perioada 1 martie 2019 – 29 februarie 2020. În plus, Lidl a colectat și a trimis către centrele de reciclare în 2019, peste 37.000 de tone de deșeuri, cu 21% mai mult decât în 2018. Totodată, în perioada de raportare valoarea investițiilor sociale a fost de peste 22,5 milioane lei", arată compania. Potrivit raportului de sustenabilitate pentru anul financiar 2019 (1 martie 2019 – 29 februarie 2020), numărul furnizorilor locali de bunuri și servicii a crescut în 2019 cu 11% față de anul 2018, iar cantitatea de fructe și legume românești a fost cu 23% mai mare. „Chiar dacă anul acesta este influențat de schimbări aduse de declanșarea pandemiei, evaluarea anuală a impactului pe care îl avem ca business rămâne în continuare o prioritate pentru noi, fiind și mai importantă în acest context. Lansarea celui de-al treilea raport de sustenabilitate reprezintă parcursul unui an 2019 de succes pentru noi, marcat de creșteri înregistrate pe toate segmentele activității de business, de la angajați, clienți și produse până la consolidarea unor parteneriate de încredere”, a spus Frank Wagner, CEO Lidl România. La fel ca primele două rapoarte de sustenabilitate Lidl, și cel aferent perioadei 1 martie 2019 – 29 februarie 2020 a fost elaborat având la bază metodologia GRI Standards, dezvoltată de organizația Global Reporting Initiative. Raportul mai arată că societatea nu a comercializat produse textile, încălțăminte sau accesorii care folosesc blană provenită de la nurci, vulpi, coioți și iepuri. "Lidl a facilitat exportul produselor românești în valoare de 59 milioane de euro, dublu față de anul anterior. Peste 80% din furnizorii de bunuri și servicii ai Lidl sunt din România, cu o creștere de 11% față de anul anterior. Peste 80% din cantitatea de fructe și legume din Piața Lidl, în vârf de sezon din perioada de raportare, provine de la producători români", mai arată raportul. De asemenea, Lidl a colectat și trimis spre reciclare peste 37.000 de tone de deșeuri, cu 21% mai mult decât în 2018.
Cât de mai ajung resursele de cărbune
Resursele de lignit ale României sunt estimate la 690 milioane tone, din care exploatabile sunt 290 milioane tone, cantitate care ar asigura necesrul pentru 28 de ani, în timp ce resursele de huilă cunoscute sunt de 232 milioane tone, din care exploatabile sunt 83 milioane tone, care ar ajunge 104 ani, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, publicat în dezbatere de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. "Resursele de lignit din România sunt estimate la 690 milioane tone ș124 milioane tone echivalent petrolț, din care exploatabile în perimetre concesionate 290 milioane tone ș52 milioane tepț. La un consum mediu al resurselor de 4,5 milioane tep/an, gradul de asigurare cu resurse de lignit este de 28 ani în condițiile în care în următorii 25 de ani consumul va rămâne constant și nu vor mai fi puse în valoare alte zăcăminte de lignit", se arată în document. Puterea calorifică medie a lignitului exploatat în România este de 1.800 kcal/kg. Cărbunele este resursa energetică primară de bază în componența mixului energetic, fiind un combustibil strategic în susținerea securității energetice naționale și regionale. În perioadele meteorologice extreme, cărbunele stă la baza rezilienței alimentării cu energie și a bunei funcționări a Sistemului Energetic National (SEN), acoperind o treime din necesarul de energie electrică.
Până în 2050, aproape 60% din parcul auto ar urma să fie “electric”
Aproape 60% din parcul auto ar urma să aibă, în 2050, o formă de propulsie electrică și, dintre autovehiculele pe motorină și benzină, o bună parte ar putea folosi produse energetice pe bază de biomasă, potrivit unui proiect de Ordonanță de Urgență pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, publicat în dezbatere de Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri. Scenariile de dezvoltare analizate estimează tranziția României către electromobilitate în perioada 2030-2050. Aceasta va depinde de evoluția pieței la nivel național și european și susținerea investițiilor necesare pentru dezvoltarea infrastructurii publice de reîncărcare. În perspectiva tranziției României către electromobilitate și condiționat de contextul de piață, ar putea deveni oportună susținerea prin intermediul unor scheme de sprijin, coordonată cu dezvoltarea industriei autovehiculelor electrice în România, spun autorii proiectului. "Se estimează că aproape 60% din parcul auto ar urma să aibă, în 2050, o formă de propulsie electrică. Dintre autovehiculele pe motorină și benzină, o bună parte ar putea folosi produse energetice pe bază de biomasă. Bineînțeles, tranziția către electromobilitate poate avea loc mai rapid sau mai lent", arată documentul.
Indicele ROBOR la 3 luni a rămas la 2,04%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas miercuri la 2,04%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 6 luni a scăzut în schimb de la 2,11% la 2,10%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
