Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O pizza livrată la domiciliu are TVA 9%, o pizza la restaurant de 5%

Ziarul de Vrancea
8 oct 2018 287 vizualizări

Doar agenții care demonstrează că prestează o gamă mai largă de servicii, nu doar furnizează mâncare și băutură, vor putea să aplice cota redusă de TVA de 5%.

Scăderea TVA de la 1 noiembrie pentru mai multe tipuri de afaceri va avea efecte benefice, prin reducerea evaziunii și micșorarea prețurilor, dar vor apărea și discriminări între unitățile de alimentație publică, spune Adrian Teampău, Partener Asociat, Divizia Impozite indirecte, EY România. De la 1 noimebie vor putea aplica cota redusă de TVA de 5% activitățile de restaurant și catering, cazarea în hoteluri și facilități similare, sălile de fitness, precum și accesul în parcuri de distracții și parcuri recreative. Ordonanța de urgență care cuprinde și aceste noutăți a fost adoptată în ședința de Guvern din 4 octombrie. În ceea ce privește turismul local, ANAF se confruntă, în ultimii ani, cu un nivel crescut al evaziunii fiscale. Măsura privind reducerea cotei de TVA de la 9% la 5% pentru serviciile din industria ospitalității ar trebui să reprezinte un stimulent pentru aducerea la suprafață a veniturilor nedeclarate și, prin urmare, plata TVA de către agenții economici. Un efect direct al acestei măsuri pentru afacerile din domeniu ar consta în potențiala reducere a tarifelor brute practicate, ceea ce ar crește gradul de ocupare a unităților de cazare. „Rămâne de văzut însă dacă această măsură fiscală se va traduce într-o reală diminuare a prețurilor serviciilor începând cu 1 noiembrie. Și chiar dacă nu vom asista la o asemenea abordare din partea agenților economici, iar nivelul tarifelor se va menține, este interesant de urmărit cum vor utiliza firmele surplusul de venit realizat (rezultat din diferența de cotă de TVA). Acest surplus poate fi utilizat pentru realizarea unor investiții suplimentare în unitățile respective (n.a. hoteluri și restaurante) sau poate chiar în creșterea salariilor angajaților”, spune Adrian Teampău. Unele afaceri nu vor putea beneficia de reducerea cotei de TVA. „Aici ne referim la definiția serviciilor de restaurant și catering din Codul Fiscal. Doar agenții care demonstrează că prestează o gamă mai largă de servicii, nu doar furnizează mâncare și băutură, vor putea să aplice cota redusă de TVA de 5%. Un exemplu în acest sens îl constituie unitățile de alimentație care livrează mâncare la domiciliu, dar nu pun la dispoziție un spațiu pentru consum și nu oferă servicii conexe (de exemplu, servire la masă ). Așadar, o pizza comandată și livrată la domiciliu va fi subiect de 9% spre deosebire de o pizza pe care o savurăm la restaurant. De ce? Pentru că, în primul caz, vorbim de o livrare de alimente care beneficiază de 9% TVA, în timp ce pentru serviciile de restaurant se va aplica 5% TVA. Teoretic, va fi mai ieftin să mănânci la restaurant decât acasă”, explică specialistul. În aceeași notă, vor apărea și discriminări între tipurile de unități de alimentație publică. Spre exemplu, o patiserie sau o altă afacere mică care nu dispune de spațiu și nu prestează servicii conexe (de exemplu, servire la masă) nu va putea aplica cota redusă de TVA de 5%. În timp ce o afacere mai mare, care dispune de spațiu cu mese și angajează ospătari, chelneri, barmani va putea să aplice cota redusă. Devine evident că, în contextul noilor modificări, pentru aplicarea unui tratament fiscal corect în domeniul alimentar, se impune definirea exactă a serviciilor conexe aferente operațiunilor de restaurant și catering. O altă modificare adusă de această ordonanță constă în reducerea cotei de TVA de la 19% la 5% pentru serviciile aferente industriei recreative, respectiv permiterea accesului în bâlciuri, parcuri de distracții și în parcuri recreative, dar și utilizarea facilităților sportive pentru practicarea sportului. „Măsura este binevenită, întrucât România dispune de un potențial semnificativ în zona dezvoltării parcurilor de distracții și parcurilor recreative, datorită reliefului și resurselor naturale de care dispune. În plus, aceste sectoare au beneficiat de realizarea unor investiții consistente în ultimii ani, concretizate în apariția mai multor parcuri de distracție și aventură în diferite zone ale țării”, spune Teampău.

știgul salarial mediu net a ajuns la 2.669 lei

u cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 5,2% în telecomunicații, respectiv cu 4,9% în activități de editare

În luna august 2018, câștigul salarial mediu nominal brut a fost de 4.449 lei, cu 1,4% mai mic decât în luna iulie, iar câștigul salarial mediu nominal net a fost de 2.669 lei, în scădere față de luna precedentă cu 39 de lei (-1,4%), informează INS. În luna august, în majoritatea activităților din sectorul economic nivelul câștigului salarial mediu net a fost mai mic decât în luna iulie 2018, ca urmare a acordării în lunile precedente de premii ocazionale, drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri, inclusiv tichete de masă și tichete cadou. De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (în funcție de contracte sau proiecte ori ca urmare a concediilor de odihnă când nu se acordă tichete de masă și alte drepturi salariale). Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 17,1% în extracția cărbunelui superior și inferior; între 5,0% și 8,0% în fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor și semiremorcilor, depozitare și activități auxiliare pentru transport, alte activități industriale n.c.a., producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, activități de asigurări, reasigurări și ale fondurilor de pensii (cu excepția celor din sistemul public de asigurări sociale), extracția minereurilor metalifere, fabricarea produselor din cauciuc și mase plastice; între 3,5% și 5,0% în intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), tăbăcirea și finisarea pieilor (inclusiv fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, harnașamentelor și încălțămintei; prepararea și vopsirea blănurilor), fabricarea produselor din tutun, captarea, tratarea și distribuția apei, activități de servicii în tehnologia informației (inclusiv activități de servicii informatice), activități auxiliare intermedierilor financiare, activități de asigurare și fonduri de pensii. Cele mai semnificative creșteri ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat cu 5,2% în telecomunicații, respectiv cu 4,9% în activități de editare; între 2,0% și 3,5% în fabricarea produselor farmaceutice de bază și a preparatelor farmaceutice, fabricarea băuturilor, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, fabricarea substanțelor și a produselor chimice, tranzacții imobiliare, transporturi pe apă, transporturi aeriene. În sectorul bugetar s-au înregistrat ușoare scăderi ale câștigului salarial mediu net față de luna precedentă în învățământ (-2,0%, ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare), respectiv sănătate și asistență socială (-0,5%). Câștigul salarial mediu net din administrația publică a crescut cu 1 leu comparativ cu luna precedentă.

România se află pe locul doi la numărul insolvențelor din Europa Centrală și de Est

România se află pe locul doi la numărul insolvențelor din Europa Centrală și de Est, din 2017, cu 8.256 de societăți, între Ungaria (16.302 societăți în insolvență) și Serbia (6.562 societăți în insolvență), relevă un studiu Coface. În regiune, insolvențele au crescut cu plus 6,4% în 2017, Polonia, Ungaria și în special Croația înregistrînd creșteri semnificative ale insolvențelor în timp ce Slovacia și Republica Cehă au avut scăderi. Insolvențele vor continua să crească, Coface prognozează un plus de 10,4% în 2018 și 15,5% în 2019. Europa Centrală și de Est s-a bucurat de o activitate economică îmbunătățită în ultimii ani. Acest lucru s-a putut remarca îndeosebi în 2017, când creșterea medie a PIB-ului regiunii a ajuns la 4,5%, cea mai mare rată din 2008. Consumul gospodăriilor și intrările din investițiile de active fixe au contribuit semnificativ la creștere. Cu toate acestea, mediul de afaceri favorabil din 2017 nu a fost suficient pentru a determina o îmbunătățire a situațiilor legate de lichiditățile companiilor. Numărul global al insolvențelor a crescut cu plus 6,4% în 2017, ceea ce înseamnă o inversare a tendinței din ultimii ani, când a existat o scădere de -6% în 2016, după un declin de -14% în 2015. O altă schimbare a fost faptul că în 2017, mai multe țări au fost afectate de o creștere a insolvențelor. În cursul anului, nouă țări au raportat un volum mai ridicat al insolvențelor (Croația, Estonia, Ungaria, Lituania, Polonia, România, Rusia, Serbia și Slovenia), în timp ce doar cinci țări au înregistrat o scădere (Bulgaria, Republica Cehă, Letonia, Slovacia și Ucraina). Defalcarea regională arată o mare varietate a dinamicii, de la o scădere a insolvențelor de -27,1% în Slovacia și de -26% în Republica Cehă, la creșteri ușoare de plus 2,4% în Estonia și plus 2,5% în România și chiar de plus 40,1% în Croația. Țările au menționat câteva motive comune pentru deteriorarea lichidităților companiilor, ceea ce a dus, în unele cazuri, la insolvențe. „Utilizarea ridicată a capacității și cererea solidă au încurajat companiile să își extindă afacerile” explică Grzegorz Sielewicz, Economist Regional Coface pentru Europa Centrală și de Est. „În plus, perioadele pozitive din economie au impulsionat înființarea de noi companii, în ciuda nivelului ridicat al concurenței care prevalează într-un număr de sectoare. Companiile au înregistrat frecvent creșteri ale cifrei de afaceri și evoluții mai mici ale profiturilor. Profiturile au fost constrânse de costurile tot mai mari, inclusiv cu salariul și materiile prime - confirmate în accelerarea indicilor prețului de producție.” În plus, dificultatea în ocuparea posturilor vacante a devenit un obstacol major pentru companiile din Europa Centrală și de Est în activitatea și potențiala lor extindere. Companiile au raportat mai frecvent această problemă decât nesiguranța legată de cererea pentru produsele și serviciile lor, conform sondajelor Eurostat. În concluzie, accelerarea economică nu este singurul factor care afectează lichiditatea sectorului de afaceri a regiunii.

FMI reduce prognoza de creștere economică pentru România

Fondul Monetar Internațional apreciază că România va avea în acest an o creștere economică de 4%, sub prognoza anunțată în vară, precum și o inflație de 4,7% și un deficit de cont curent de 3,5% din PIB, potrivit raportului "World Economic Outlook" lansat marți. "Economia României a înregistrat o creștere solidă de 6,9% în 2017 ca urmare a stimulentelor fiscale și a cererii externe puternice. Creșterea ar urma să încetinească până la 4% în 2018 și la 3,4% în 2019 (cu 1,1%, respectiv 0,1% sub estimările din aprilie 2018), pe măsură ce stimulentele se vor tempera", se arată în raport. În septembrie Alejandro Hajdenberg, reprezentantul instituției în România, anunța că fondul analizează posibilitatea de a reduce, în octombrie, prognoza de creștere economică de la 5,1%, cât era estimarea atunci, la 4,4% sau 4,5%. Prognoza anunțată în iunie era construită pe datele din luna martie 2018. Pe termen mediu, FMI prognozează o decelerare a creșterii economice a României către intervalul 3-3,5%.

Un preț al petrolului de 100 de dolari barilul pune în pericol economia mondială

Un preț al petrolului de 100 de dolari barilul pune în pericol economia mondială anul viitor, relevă un studiu al Bank of America Merril Lynch, care apreciază că astfel ar dispărea 0,2% din creșterea economică a lumii. Sancțiunile asupra Iranului, limitările în producția de hidrocarburi de șist, problemele din Venezuela și cererea în creștere sunt factori care duc la creșterea prețurilor, arată o analiză a băncii. Iar prețurile mai mari ale petrolului vor duce la încetinirea creșterii economic în zona euro, în Marea Britanie și în Japonia, deși o creștere a producției în SUA, Australia și Brazilia ar mai liniști situația. „Creșterea prețurilor petrolului pare inevitabilă, și, în opinia noastră, 100 de dolari/baril este ușor de atins. Un șoc petrolier este in topul trei al îngrijorărilor noastre de anul viitor, alături de confictele comerciale și sentimentele „exit” în Europa”, arată studiul. Petrolul brent a crescut cu 25% în acest an, la 84,35 dolari/baril marți.

Teodorovici o lasă mai moale cu amnistia fiscală

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat, ieri, referitor la o posibilă măsură privind amnistia fiscală, că se va discuta un concept în coaliție, după care vor exista discuții cu oamenii de afaceri, iar paoi se va stabili exact ce se va întâmpla mai departe. "Deocamndată vom vorbi de un concept (asupra amnistiei fiscale – n.r.) în coaliție și după aceea după ce discutăm cu oameni din mediul de afaceri, vedem ce se va întâmpla", a declarat Eugen Teodorovici, în Parlament. La finalul lunii septembrie, ministrul Finanțelor Publice anunța că amnistia fiscală va fi redenumită restructurare financiară, iar mecanismul acesteia va fi finalizat în cursul lunii octombrie.

Acordarea de dividende in exces decapitalizează companiile

Dividendele distribuite în anul 2016 de companiile românești reprezintă sunt egale cu cele cumulate în perioada 2008-2015 și depășesc cu 30% profitul net realizat, în timp ce 2017 înregistrează o dublare a dividendelor față de anul anterior și de două ori peste profitul cumulat în același an. Iancu Guda, președintele Asociației Analiștilor Financiar Bancari - AAFBR, spune că rata de distribuire a dividendelor raportată la profitul obținut în ultimii doi ani (perioada 2016-2017) este aproape 200% (la fiecare 1 leu profit se distribuie dividende de 2 lei), ceea ce nu poate însemnă decât două lucruri: o mare parte din profitul reportat și nedistribuit este acum orientat către divindede, făcând firmele mult mai dependente de accesul la finanțarea externă și fluctuația costului de capital; dinamica dividendelor declarate din ultimii doi ani reflectă evaziunea fiscală imensă din trecut, în sensul că aceste dividende au fost plătite în trecut (avansuri nejustificate) dar acum sunt reglate în trezorerie prin declararea fiscală, aspect favorizat de nivelul foarte scăzut al impozitului pe dividend. Practic, se produce o decapitalizare masivă a companiilor active în România, gradul de acoperire al activelor prin capitalurile proprii scăzând de la 35% în anul 2008 la doar 25% în anul 2017, cel mai scăzut din Europa.

Indicele Robor la trei luni a stagnat la 3,13%

Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a stagnat la 3,13%, pentru a treia zi consecutiv, dar indicele Robor la șase luni a crescut, potrivit datelor publicate marți de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. Joi, indicele a scăzut de la 3,16% la 3,13%, iar vineri și luni a stagnat. Marți, indicele a stagnat pentru a treia zi consecutiv. Totodată, indicele Robor la șase luni a crescut marți de la 3,39% la 3,40%. Luni, acest indice a urcat de la 3,38% la 3,39%.

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.