MOZAIC ŞTIRI ECONOMICE: Numărul șomerilor a urcat în iulie la peste 477.000, nivel maxim al ultimelor patru luni
Numărul șomerilor din România a înregistrat o creștere importantă în a șaptea lună a acestui an, cu 17.013 față de luna precedentă, până la 477.718, nivel maxim al ultimelor patru luni, chiar iar rata șomajului a crescut la 5,2%, arată datele revizuite semnificativde Institutul Național de Statistică (INS), publicate joi.
Odată cu publicarea datelor pe lua iulie, INS a revizuit semnificativ datele privind numărul șomerilor din perioada aprilie-iunie. Astfel, noile date arată că, în luna aprilie, în România s-a atins un număr minim-istoric de 445.320 șomeri, iar rata șomajului a fost de 4,8%, în condițiile în care datele provizorii pe aprilie indicau 470.887 șomeri și o rată a șomajului de 5,3%. Un nivel atât de scăzut precum cel din aprilie al numărului de șomeri și al ratei șomajului nu s-a înregistrat niciodată în România începând din 1994, de când se calculează șomajul după standardele BIM. Numărul de șomeri a coborât sub 480.000 încă din luna ianuarie 2017 și s-a menținut apoi sub acest prag. După nivelul minim din aprilie, numărul de șomeri a urcat la 475.731 în luna mai, a coborât la 460.605 în iunie, pentru a crește din nou peste 477.000 în iulie, când s-a atins un nivel maxim al ultimelor patru luni și al doilea cel mai înalt nivel din 2017. Statisticile INS arată că numărul șomerilor a scăzut cu 47.373 în ultimul an, de la 524.991 în luna iulie 2016. Șomajul este în continuare mult mai mare în rândul bărbaților, cu o rată de 6,2% în luna iulie, în timp ce, în rândul femeilor, șomajul este de doar 3,9%, mai arată datele oficiale. De la începutul acestui an, șomajul a scăzut în ianuarie, aprilie și iunie, dar a crescut în februarie, martie, mai și iulie, evoluție pusă de economiști în relație cu majorarea salariului minim pe economie de la 1 februarie, de la 1.250 lei până la 1.450 lei. Patronatele și unii economiști au avertizat că majorarea este prea rapidă și i-ar putea afecta pe unii angajați fără calificare și din zone sărace, care sunt plătiți cu salariile cele mai mici. Însă pe de altă parte, efectul este limitat de criza de forță de muncă din România, de care se plâng multe companii, mai ales în ceea ce privește angajații calificați. Potrivit datelor oficiale, șomajul a înregistrat o scădere acelerată în 2016, înregistrând scăderi în toate lunile, cu excepția lunii decembrie. Scăderea șomajului din 2016 a fost generată în primul rând de creșterea rapidă a cererii de forță de muncă, mai ales în zonele dezvoltate din jurul marilor metropole. Cu toate acestea, șefii de companii se plâng tot mai des de lipsa forței de muncă calificate, care începe să limiteze dezvoltarea afacerilor din România.
LG lansează smartphone-ul V30, cu ecran de 6 inch și rame foarte subțiri
Așa cum a anticipat cu diverse fragmente de informații pe parcursul ultimelor luni, LG a lansat smartphone-ul V30, cel care reprezintă al doilea flagship pe 2017 al producătorului coreean. V30 este al treilea model din seria V și urmașul “natural” al variantelor V10 și V20 din ani trecuți. Însă, spre deosebire de acestea, V30 renunță la unele artificii impuse de departamentul de marketing, precum ecranul secundar pentru notificări, și se rezumă la funcțiile practice și la un design cât de poate de atrăgător. LG a ales un ecran de 6 inch, cu un raport 2:1 și rezoluție QHD (2880 x 1440 pixeli). Însă, dincolo de asta, important este că vorbim de un ecran care acoperă cea mai mare parte a părții frontale, un ecran pe care LG îl numește FullVision și care nu diferă mult de Infinity Display al celor de la Samsung, folosit pe modelele S8 și Note 8. Ecranul lui LG V30 are colțurile suficient de rotunjite pentru a reproduce designul la fel de rotunjit al carcasei care stă la baza dispozitivului. De altfel, spre deosebire de modelele anterioare ale seriei, V30 este rezistent la apă și praf conform certificării IP68.
UE introduce noi teste privind emisiile autovehiculelor
Noile modele de autovehicule vor trebui să treacă, începând de la 1 septembrie 2017, o serie de teste noi și mai fiabile privind emisiile generate în condiții reale de condus înainte să poată circula pe drumurile europene, a anunțat vineri Comisia Europeană, transmite Reuters. Scandalul care a izbucnit în septembrie 2015, când producătorul auto german Volkswagen a recunoscut că a utilizat un software pentru a eluda standardele de emisii poluante, a atras atenția asupra necesității de reformare a testelor de poluare în UE. Noul proces, cunoscut sub denumirea de emisii generate în condiții reale de condus (Real Driving Emissions, RDE), este destinat să reducă decalajul între testele în condiții reale și cele de laborator. Până acum doar testele de laborator au fost utilizate ca indicator de referință pentru evaluare emisiilor poluante ale vehiculelor, iar constructorii auto utilizau o gamă largă de tactici, precum deschiderea ferestrelor și a ușilor, pentru a produce rezultate mai bune decât în condiții real de drum. "Noile teste privind emisiile constituie o etapă importantă în eforturile noastre continue de a produce autovehicule mai curate și mai sustenabile în următorii ani", a declarat vicepreședintele Comisiei Europene pentru locuri de muncă, creștere, investiții și competitivitate, Jyrki Katainen.
“Colectarea taxelor trebuie îmbunătățită”
Colectarea taxelor trebuie îmbunătățită în România, iar un element esențial al politicii fiscale care ne lipsește este globalizarea veniturilor însoțită de deduceri, a declarat Liviu Voinea, viceguvernator al Băncii Naționale a României (BNR), la Reuniunea Anuală a Diplomației Române. "Trebuie îmbunătățită colectarea taxelor. Noi avem aproximativ 33% din PIB în anii buni venituri bugetare, fiscale și nefiscale. UE are 46-47%, acolo e media. Încadrându-ne în deficit avem cheltuieli bugetare de 35-36% din PIB. Europa are 48-49% din PIB. Când facem comparație referitoare la cât se cheltuie pentru sănătate, educație, corect este să le facem, dacă vrem să vedem o corectă distribuție, din totalul cheltuielilor. Avem aceeași structură a cheltuielilor pentru sănătate sau educație din total cheltuieli ca și partenerii noștri din zona euro, însă ei colectează mult mai mult. Aici nu este vorba despre nivelul taxelor, ci de capacitatea de implementare. Un element esențial al politicii fiscale care ne lipsește este globalizarea veniturilor însoțită de deduceri. Trebuie corelat efortul de colectare cu încasările așteptate", a spus Voinea. Potrivit acestuia, dacă nu cresc încasările, atunci rămânem prizonierii cheltuielilor fixe care reprezintă aproximativ 80% din total cheltuieli la buget și nu avem mult loc de a crește.
