MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: O familie economisește în medie 14% din veniturile totale lunare
Gospodăriile de salariați au economisit în medie plus 15,1% din venituri, cele de pensionari plus 14,9%, cele de agricultori plus 9,1%, cele de lucrători pe cont propriu în activități neagricole plus 8,9%,
Economiile au reprezentat anul trecut, în medie pe o gospodărie, 420,6 lei lunar, ceea ce a însemnat 14,3% din veniturile totale, în creștere cu 1,8 puncte procentuale față de 2015, se arată într-o publicație a Institutului Național de Statistică (INS) transmisă la solicitarea AGERPRES. "Situația pe categoriile de gospodării analizate se prezintă astfel: gospodăriile de salariați au economisit în medie plus 15,1% din venituri, cele de pensionari plus 14,9%, cele de agricultori plus 9,1%, cele de lucrători pe cont propriu în activități neagricole plus 8,9%, în timp ce, nivelul cel mai scăzut al economiilor, de plus 6,4%, s-a înregistrat la gospodăriile de șomeri", se arată în document. Conform sursei citate, analiza relației dintre veniturile și cheltuielile totale ale gospodăriilor distribuite după diferite caracteristici evidențiază existența economiilor la majoritatea gospodăriilor, indiferent de distribuție. Excepție fac gospodăriile din categoria celor mai sărace 10% dintre gospodării și cele cu 4 și mai mulți copii, care au efectuat cheltuieli mai mari decât veniturile, înregistrând un deficit de resurse în raport cu veniturile. "Printre gospodăriile cu cele mai mici economii (până în 10% din veniturile totale) s-au regăsit gospodăriile formate din persoane singure (plus 7,8%), cele din grupele de vârstă 15-24 ani (plus 8,0%) și gospodăriile cu 3 copii (plus 6,4%). Veniturile au depășit cheltuielile cu 17% la gospodăriile încadrate în categoria celor cu nivel de pregătire superior (plus 17,2%)", informează INS. Potrivit Institutului, diferența dintre veniturile și cheltuielile gospodăriilor din mediul rural a fost, în anul 2016, de 12,1%, iar în mediul urban s-au înregistrat, în medie, economii care au reprezentat 15,5% din veniturile totale. În profil teritorial, veniturile au depășit cheltuielile în toate regiunile. Economiile înregistrate s-au situat între 9,3% din veniturile totale în regiunea Nord-Est și 19,4% în regiunea București-Ilfov. "Pentru acoperirea cheltuielilor, o parte din gospodării au retras sume din economiile realizate în perioadele anterioare depuse la bănci și alte instituții financiare sau au apelat la împrumuturi și credite de la bănci, CAR, agenți economici și de la persoane particulare, sumele intrate cu acest titlu în bugetele gospodăriilor formând în medie 12,4 lei și respectiv 8,9 lei lunar pe gospodărie. Împreună cu sumele încasate sub formă de avans sau prin restituirea unor sume acordate altor persoane, precum și cu contravaloarea mărfurilor cumpărate și a serviciilor prestate pe credit, toate aceste fluxuri monetare intrate în bugetele gospodăriilor s-au ridicat, în medie, la 23,8 lei lunar pe o gospodărie, acoperind 0,9% din cheltuielile totale ale gospodăriilor", conform sursei citate. INS precizează că, în anul 2016, gospodăriile de lucrători pe cont propriu au apelat în cea mai mică măsură la credite și la economii, sumele utilizate ridicându-se în medie la numai 11,7 lei (0,6% din cheltuielile totale). "În cazul gospodăriilor de agricultori 4,6% din cheltuieli au fost acoperite din aceste surse, din care împrumuturile au reprezentat 7,6%, iar sumele retrase de la bănci din economiile anterioare 91,0%. Raportate la totalul gospodăriilor, sumele pe care o parte dintre gospodării le-au economisit, utilizându-le pentru restituirea creditelor și împrumuturilor contractate anterior, pentru a acorda împrumuturi altor gospodării sau pe care le-au depus în bănci, sunt mai mari cu 94,7 lei lunar pe o gospodărie decât cele care au intrat în bugetele gospodăriilor sub forma împrumuturilor, retragerilor de economii etc. În medie pe o gospodărie acestea din urmă au reprezentat 118,5 lei lunar, respectiv 4,0% din veniturile totale", menționează sursa citată. La toate categoriile de gospodării analizate, suma intrărilor rezultate în urma operațiunilor de creditare la care participă gospodăriile este mai mică decât suma ieșirilor ocazionate de aceste operațiuni. Cu toate că, în medie pe ansamblul gospodăriilor, soldul acestor fluxuri este negativ (-94,67 lei lunar pe gospodărie), acesta împreună cu soldul balanței veniturilor și cheltuielilor (plus 325,94 lei) se concretizează în creșterea cu 231,27 lei, în medie pe o gospodărie, a soldului în numerar aflat în gospodării.
Numărul turiștilor a urcat cu 12,1% în primele 7 luni
u din total, 76,9% sunt turiști din România, iar restul de 23,1% sunt străini
Numărul sosirilor în structurile de primire turistică a crescut în primele șapte luni din 2017 cu 12,1% comparativ cu perioada similară a anului trecut, ajungând la circa 6,608 milioane, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică. Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat în perioada menționată 76,9%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 23,1% , ponderi similare cu cele din primele 7 luni din 2016. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (74,9% din total turiști străini), iar din aceștia 85,4% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 14,251 milioane, în creștere cu 7,2% față de cele din perioada 1 ianuarie-31 iulie 2016. Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 79,6%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 20,4%. În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa ( 73,9% din total turiști străini), iar din aceștia 84,2% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Durata medie a șederii în perioada a fost de 2,2 zile la turiștii români și 1,9 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare a fost de 28,8% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 0,3 puncte procentuale față de primele 7 luni din 2016. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare s-au înregistrat la hoteluri (36,5%), vile turistice (23,4%), spații de cazare pe nave (22,5%), popasuri (21,3%) și hosteluri(20,9%). Cele mai multe sosiri ale turiștilor străini cazați în structurile de primire turistică au provenit din Germania (176.700), Israel (152.800), Italia (132.500), Franța (93.500), Regatul Unit (91.200). Sosirile vizitatorilor străini în România, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de 7,094 milioane, în creștere cu 24% față de perioada 1.01-31.07.2016. Majoritatea vizitatorilor străini provine din țări situate în Europa (89,7%). Din totalul sosirilor vizitatorilor străini în România, 54,2% provin din statele Uniunii Europene. Dintre statele Uniunii Europene cele mai multe sosiri s-au înregistrat din Bulgaria (25,1%), Ungaria (22%), Italia (9,8%), Germania (8,9%), Franța și Polonia (ambele cu 5,1%), Regatul Unit (5,0%) . Plecările vizitatorilor români în străinătate, înregistrate la punctele de frontieră, au fost de peste 11,263 milioane, în creștere cu 24,1% comparativ cu primele 7 luni din 2016. Mijloacele de transport rutier au fost cele mai utilizate pentru plecările în străinătate, reprezentând 69,6% din numărul total de plecări. În iulie sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 1.551.500, în creștere cu 10,7% față de cele din luna iulie 2016. Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat, în iulie 2017, 79,3%, în timp ce turiștii străini au reprezentat 20,7%, ponderi similare cu cele din iulie 2016. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (73,5% din total turiști străini), iar din aceștia 86,3% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică în luna iulie 2017 au însumat 4,138 milioane, în creștere cu 6,7% față de cele din luna iulie 2016. Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,8%, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 15,2%. În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (71,3% din total turiști străini), iar din aceștia 84,8% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Durata medie a șederii în luna iulie 2017 a fost de 2,9 zile la turiștii români și 2 zile la turiștii străini. Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare în luna iulie 2017 a fost de 43,6% pe total structuri de cazare turistică, în creștere cu 1,1 puncte procentuale față de luna iulie 2016. Indici mai mari de utilizare a locurilor de cazare în luna iulie 2017 s-au înregistrat la hoteluri (54,0%), vile turistice (40,0%), tabere de elevi și preșcolari și popasuri turistice ( fiecare câte 32,8%), hosteluri (30,3%) și bungalouri (30,2%).
Majoritatea hotelurilor de pe litoral și-au redus considerabil tarifele din 1 septembrie
Majoritatea hotelurilor de pe litoral au redus tarifele la jumătate de la 1 septembrie, astfel că cererea pentru vacanțe la începutul acestei luni nu a scăzut comparativ cu vârful de sezon. Datorită acestor reduceri, gradul de ocupare a hotelurilor de la mare a depășit 90% în prima zi de toamnă, numărul de turiști fiind cu 10% mai mare decât în aceeași perioadă a anului trecut, potrivit unui studiu realizat de către portalul LitoralulRomanesc.ro, agenția prin intermediul căreia ajung cei mai mulți români în vacanțe la Marea Neagră. Peste 80% din hotelurile de pe litoral, care au redus tarifele cu 35-50% față de vârful de sezon de la jumătatea lui august, sunt pline la începutul lui septembrie, spre deosebire de celelalte, care au păstrat tarifele sau au operat reduceri mai mici, și au rămas cu aproximativ 20% din camere neocupate. Ca medie, însă, pentru întregul litoral, gradul de ocupare depășește 90% în prima zi din septembrie. Numărul turiștilor care aleg să vină la mare la final de sezon este în creștere în ultimii ani. Din datele agenției LitoralulRomanesc.ro, citate de Profit.ro, se poate estima că în acest moment sunt pe litoral cu 10% mai mulți turiști față de aceeași perioadă a anului trecut. Acest lucru se datorează faptului că, în ultimii 2-3 ani, vremea a fost foarte bună la finalul lunii august și în prima jumătate a lunii septembrie, dar și reducerilor importante operate de majoritatea hotelurilor de pe litoral. Aceste reduceri de după vârful de sezon se fac în două etape: 20-31 august, în medie cu 20% față de jumătatea lui august, și 1-15 septembrie, când prețurile scad cu 50% comparativ cu vârful de sezon. "Sunt, însă, și hoteluri care s-au bazat pe experiența anului trecut, când finalul de august s-a vândut foarte bine și au ales să prelungească tarifele de vârf de sezon până la 25 august sau au aplicat reduceri prea mici pentru această perioadă de final de sezon, acest lucru generând, în cele mai multe situații, o reducere a gradului de ocupare", a declarat Ionuț Nedea, directorul general al LitoralulRomanesc.ro. Cele mai mari reduceri s-au operat în stațiunile din sudul litoralului. Acest lucru este, oarecum, normal, având în vedere faptul că Mamaia este o destinație care se vinde aproape 100% până la data de 10 septembrie.
Testele de mediu în condiții reale de trafic, obligatorii pentru toate vehiculele noi
Noile modele de autovehicule vor trebui să treacă, începând din 1 septembrie, nu doar testele de mediu din laborator, ci și o serie de teste privind emisiile generate în condiții reale de conducere înainte să poată circula pe drumurile europene, conform unui anunț al Comisiei Europene (CE). Verificările emisiilor generate în condiții reale de trafic (real driving emissions - RDE), alături de testele de laborator, ce au fost armonizate la nivel mondial, vor asigura rezultate mai fiabile și vor contribui la redobândirea încrederii în performanța autovehiculelor. Concret, emisiile de NOx și de particule, care sunt o cauză majoră a poluării atmosferice, vor fi măsurate mai fiabil în condiții reale de conducere (testul RDE). Acest test va completa o procedură nouă, mai realistă de laborator (testul WLTP) pentru toate emisiile, inclusiv de CO2 și legată de consumul de combustibil, precum și de NOx și de alți poluanți atmosferici. Ambele tipuri de teste devin obligatorii începând din septembrie 2017 pentru toate modelele noi de autovehicule și vor fi introduse treptat pentru toate autovehiculele noi în perioada 2018-2019. “O trecere rapidă la autovehicule cu emisii zero este în interesul tuturor, având în vedere riscurile pentru sănătatea publică și mediu aflate în joc. Dar, pentru moment, autovehiculele cu motoare diesel fac parte din viața noastră și trebuie să căpătăm iar încredere în această tehnologie. De aceea existența unor teste noi și mai fiabile pentru autovehiculele noi este esențială. Iar pentru autovehiculele aflate deja în uz, statele membre trebuie să își respecte angajamentele, să pună în practică legislația și să adopte măsuri suplimentare, împreună cu toate părțile interesate, pentru a reduce emisiile flotei existente”, spune Comisarul pentru piața internă, industrie, antreprenoriat și IMM-uri, Elżbieta Bieńkowska. În cadrul procedurii de verificare a emisiilor în condiții reale de conducere (RDE), emisiile de poluanți sunt măsurate cu ajutorul unor sisteme portabile (PEMS), care sunt atașate pe automobil în condiții reale de conducere pe drum. “Aceasta înseamnă că automobilul va fi condus în condiții reale de variație aleatoare a unor parametri, precum accelerația, decelerația, temperatura ambiantă și sarcinile utile”, argumentează Comisia.
România tatonează terenul pentru achiziția unei nave militare
Secretarul de stat pentru politica de apărare și planificare din MApN, Mircea Dușa, a avut ieri, la sediul instituției, o întâlnire cu reprezentanți ai companiei ”Fincantieri SpA”, firmă specializată în proiectarea și construcția de nave civile și militare, discuțiile fiind axate pe programul de înzestrare ”Corvetă multifuncțională”. Delegația a fost condusă de ambasadorul Republicii Italiene în România, Marco Giungi. Conform unui comunicat al MApN, în cadrul discuțiilor au fost reliefate relațiile deosebite dintre România și Italia pe palierul politico-militar și au fost prezentate oportunitățile de dezvoltare a cooperării bilaterale în domeniul apărării. Reprezentanții companiei italiene au prezentat propunerile de colaborare, precum și portofoliul de clienți, produse și servicii în domeniul naval, discuțiile fiind canalizate pe programul de înzestrare ”Corvetă multifuncțională”. Acesta este unul dintre cele opt programe esențiale pentru înzestrarea Armatei, aprobate de Consiliul Suprem de Apărare a Țării în vederea asigurării intereselor de securitate ale României. ”Convorbirile purtate cu firma italiană au avut rol consultativ, astfel încât în momentul în care va fi demarată procedura de achiziție, după îndeplinirea tuturor condițiilor legale, partea română să aibă un tablou cât mai amplu al ofertelor disponibile. Mircea Dușa a subliniat, de altfel, faptul că MApN are o cooperare foarte bună cu firmele italiene, iar Parteneriatul Strategic Consolidat dintre cele două state oferă un cadru solid de colaborare”, se mai arată în comunicat. Din delegație au mai făcut parte atașații apărării și cel comercial ai Italiei în România, vicepreședintele companiei ”Fincantieri SpA” și directorul Șantierului Naval din Tulcea. Întâlnirea s-a înscris în calendarul consultărilor programate la nivelul Ministerului Apărării Naționale cu reprezentanți ai firmelor de renume mondial din domeniul industriei de apărare, dar și cu cele autohtone, precizează MApN.
Brexit a ajuns la faza pe amenințări
Ministrul britanic al Comerțului, Liam Fox, a subliniat vineri că Marea Britanie nu va fi șantajată pentru un acord privind costul ieșirii din Uniunea Europeană și a cerut Bruxelles-ului să permită trecerea negocierilor la relația viitoare a Londrei cu blocul european, relatează Reuters. “Credem că ar trebui să începem discuțiile privind un acord final, pentru că acest lucru este bun pentru afaceri și este bun pentru prosperitate, atât pentru poporul britanic, cât și pentru restul popoarelor din Uniunea Europeană”, a spus Fox. Nota de plată a Brexitului este un dosar sensibil, atât pe plan intern – unde euroscepticii vor ca suma să fie cât mai mică posibil – cât și în UE – care cere ca Londra să își respecte angajamentele existente față de blocul comunitar. A treia rundă de negocieri pentru Brexit, care s-a concentrat pe stabilirea termenilor ieșirii Londrei din UE, s-a încheiat joi cu un avertisment din partea Bruxelles-ului privind necesitatea de noi eforturi înainte de a putea progresa la discuții despre relații viitoare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
