MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Maramureșul și Bucovina, în topul preferințelor românilor pentru petrecerea Revelionului
Există, însă, și un procent mare de români (39,2%) pentru care petrecerea de revelion ține trei zile și trei nopți sau poate chiar mai mult de trei nopți
Românii au făcut primele rezervări pentru Revelion, iar Maramureșul și Bucovina se află în topul preferințelor din acest an, potrivit unei platforme de rezervări. "Atunci când vine vorba despre alegerea destinației pentru Revelion, românii înclină spre câteva regiuni alese în mod recurent pentru vacanța de iarnă, zone recunoscute pentru peisajele spectaculoase și tradițiile frumoase, care încă se păstrează de zeci de ani. În topul lor sunt Maramureșul (votat de 23,8% dintre respondenți), urmat foarte strâns de Bucovina (23,4%), Transilvania (15,8%), Valea Prahovei (11,2%) și Ținutul Secuiesc (6%). Restul procentelor este distribuit aproape în mod egal între restul zonelor din țară", se arată într-un comunicat Travelminit.ro. Platforma hotelieră online a realizat un sondaj de opinie pentru a afla situația actuală cu privire la intențiile de călătorie ale românilor pentru ultimele zile din 2023, precum și la preferințele lor pentru ultima noapte din an. În ceea ce privește compania aleasă pentru Revelion, 48,8% dintre respondenți spun că vor petrece alături de familie, 22% dintre ei vor sta cu prietenii, 26,4% cu partenerul/a, în timp ce 2,8% spun că doresc să rămână singuri de Revelion. În ceea ce privește unitățile de cazare, opțiunile celor chestionați merg spre pensiune (42,9%), semn că acest tip de cazare continuă să fie preferat pentru vacanța de Revelion, mai ales că oferă intimitate și poate acomoda și grupuri mari de turiști, hotel (28%), cabană (25,2%). În procente mai mici, voturile merg și către apartamente și alte tipuri de unități. La capitolul planuri pentru Revelion, se pare că cei mai mulți români vor să iasă din casă și să se bucure de o ultimă vacanță pe 2023: 35,4% spun că vor petrece acasă la ei sau la un prieten drag, 20,8% doresc o petrecere la cabană, 14,4% caută o vacanță all-inclusive la o unitate de cazare din țară, 12,4% preferă o cină festivă la un restaurant, iar 9% dintre respondenți vor relaxare la băi. În procente mai mici, aceștia vor pleca într-un city break în străinătate. Pentru o bună parte dintre respondenți, Revelionul rămâne o petrecere de o noapte (34,7%), dar sunt și români care sărbătoresc revelionul timp de două nopți (26,1%). Există, însă, și un procent mare de români (39,2%) pentru care petrecerea de revelion ține trei zile și trei nopți sau poate chiar mai mult de trei nopți. Printre tradițiile pe care aceștia încă vor să le țină în noaptea de Revelion se numără banii puși în buzunar pentru prosperitate în noul an, o dorință pusă la cumpăna dintre ani, ciocnitul unui pahar de șampanie alături de cei dragi pentru a fi împreună și în anul următor. Potrivit Travelminit.ro, pentru români este foarte important să aibă cina festivă de revelion inclusă în pachetul de cazare, dar și să aibă opțiunea de a lua mesele în incinta unității în care sunt cazați. Indiferent dacă aceștia petrec acasă, la restaurant sau la o unitate de cazare nu trebuie să lipsească cina festivă din pachet. Minimumul pe care românii se așteaptă să-l primească la o cazare de Revelion este un pachet cu mic dejun și cină festivă de revelion incluse (38,7%) demipensiune cu cină festivă incluse (39,1%), all inclusive (14,3%). Restul respondenților doresc măcar un mic dejun inclus în prețul de cazare. Atunci când vine vorba de prețuri, inflația se resimte în continuare puternic în buzunarele românilor, aceștia fiind de părere că prețurile de Revelion din acest an sunt exagerate de mari (56,3%), conform pieței (30,6%) sau la fel ca și anul trecut (13,1%). "Ne bucurăm că românii au început deja să facă planuri de Revelion și că își doresc să se distreze, că deja caută să facă rezervări pentru a profita de zilele libere de sărbători. Potrivit chestionarului nostru, bugetul mediu alocat pentru Revelion atât de o familie, cât și de un cuplu se situează între 500 și 1.450 de lei, este un interval generos, mai ales că hotelierii pregătesc oferte și pachete festive pentru toate buzunarele", a explicat Timea Imecs-Ambrus, director de dezvoltare a afacerii.
7 din 10 români se tem că ar putea cădea victime fraudelor online
u cele mai folosite strategii de fraudă sunt tentativele de a obține detalii ale conturilor bancare sau date personale
Șapte din zece români se tem că ar putea cădea victime fraudelor online, iar 4 din 10 români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă în ultimele 12 luni, comparativ cu perioada anterioară, arată un studiu asupra fraudei realizat de către SAS, jucător în domeniul Inteligenței Artificiale. ”Fraudele online, care au luat avânt odată cu pandemia și care continuă să facă victime și în prezent, au crescut nivelul general de anxietate a publicului în fața unor astfel de pericole. În același timp, clienții organizațiilor sau instituțiilor au așteptări mai mari de la acestea în ceea ce privește siguranța datelor și tranzacțiilor”, arată studiul asupra fraudei realizat de către SAS, lider global în AI și analytics. La nivel global, studiul a fost efectuat pe 13.500 de clienți din 16 țări. Inclusiv România a luat parte la acest studiu SAS, iar concluziile principale ale acestuia sunt disponibile în următoarele rânduri. Per total, fraudele online reprezintă o problemă la nivel global, având vedere că: 70% dintre respondenți au experimentat frauda cel puțin o dată. Patru din 10 oameni au căzut victime ale fraudelor de două sau mai multe ori. Aproape jumătate dintre participanți (47%) au experimentat mai multe tentative de fraudă în 2022 decât în anii anteriori. 86% dintre respondenți declară că sunt mai conștienți cu privire la pericolul fraudelor online decât erau în trecut. Cele mai folosite strategii de fraudă sunt tentativele de a obține detalii ale conturilor bancare sau date personale. Telefoanele mobile și email-urile reprezintă canalele de comunicație folosite cel mai des de atacatori pentru a realiza un contact inițial. ”Când infractorii online reușesc să-și ducă la bun sfârșit planurile, organizațiile din sectoarele bancar, al asigurărilor, guvernamental, de retail și telecomunicații, cele mai expuse la atacuri, devin fără voia lor canele de desfășurare a fraudelor. Având în vedere că două treimi dintre consumatorii intervievați afirmă că și-ar schimba furnizorul de servicii pe fondul fraudelor, sau dacă un competitor ar oferi protecție mai bună, consecințele potențiale ale inacțiunii sunt substanțiale și nu ar trebui ignorate”, spune Stu Bradley, Senior Vice President of Risk, Fraud and Compliance în cadrul SAS. Studiul cu privire la fraudele online arată că 4 din 10 români declară că au întâmpinat mai multe fraude sau tentative de fraudă în ultimele 12 luni, comparativ cu trecutul. Doar 32% dintre români afirmă că nu au căzut niciodată victime ale unor fraude online. 19% dintre respondenți au fost fraudați de trei sau mai multe ori. Majoritatea românilor, 75,8%, se tem că ar putea deveni și ei victime ale escrocilor online în viitor. Aproape la unison, românii (9 din 10) consideră că organizațiile, companiile sau instituțiile cu care aceștia interacționează ar trebui să facă mai multe pentru a-i proteja de tentative de fraudă. Tot la fel de mulți români consideră că sunt mult mai conștienți în prezent de posibile amenințări cibernetice decât erau în trecut. Aproape 8 din 10 români afirmă că instituțiile financiare cu care colaborează le-au pus la dispoziție informații despre măsurile pe care le iau pentru a preveni frauda.
APIA demarează Campania de autorizare a plăților în avans
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că de luni, începe Campania de autorizare a plăților în avans aferentă cererilor de plată depuse în anul 2023. ”Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că începând de astăzi, 16 octombrie 2023, demarează Campania de autorizare a plăților în avans aferentă Cererilor de plată depuse în anul 2023”, anunță APIA. Pentru anul de cerere 2023, în conformitate cu Regulamentele UE (Nr.1508 din 20 iulie 2023 de derogare, pentru anul 2023, de la articolul 44 alineatul (2) al doilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 2021/2116 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru intervențiile sub formă de plăți directe și intervențiile de dezvoltare rurală bazate pe suprafață și pe animale) și Nr.1509 din 20 iulie 2023 de derogare, pentru anul 2023, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru intervențiile sub formă de plăți directe și intervențiile de dezvoltare rurală bazate pe suprafață și pe animale, statele membre pot acorda plăți pentru intervenții/măsuri, cu încadrarea în procentul de maximum 70% în ceea ce privește cuantumul intervențiilor din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) și de 85% din cuantumul măsurilor din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Plățile pentru intervențiile finanțate din FEGA se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9735 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 29.09.2023 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 3. Plățile pentru măsuri finanțate din FEADR se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9495 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.12.2022 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/1.
Importurile de gaze au scăzut cu 16,3%, în primele opt luni din 2023
România a importat, în primele opt luni din 2023, o cantitate de gaze naturale utilizabile de 1,264 milioane tone echivalent petrol (tep), cu 16,3% mai mică (-245.800 tep) față de cea din perioada similară a anului trecut, conform datelor centralizate de Institutul Național de Statistică (INS). Producția internă de gaze naturale a fost, în perioada ianuarie-august 2023, de 4,987 milioane tep, cu 4,1% peste cea din primele opt luni din 2022 (Â194.600 tep). Conform estimărilor Comisiei Naționale de Strategie și Prognoză, producția de gaze naturale este estimată să urce cu un ritm mediu anual de 3,6%, în perioada 2023-2026, după o scădere cu 1,1% (la 7,343 milioane tep) în 2022. În ultima Prognoză a echilibrului energetic, CNSP preconizează pentru 2023 o creștere a producției de gaze cu 5,6% (la 7,755 milioane tone echivalent petrol), pentru 2024, cu 2,3% (la 7,935 milioane tep), pentru 2025 cu 2,7% (la 8,15 milioane tep) și pentru 2026 cu 3,8% (la 8,455 milioane tep). În ceea ce privește importurile de gaze naturale, pentru 2023 este prognozată o scădere accentuată, cu 23,1%, tendință care se va menține până în 2026, cu un ritm mediu anual de 2,2%. Astfel, pentru acest an, sunt estimate importuri de 1,845 milioane tep, pentru 2024 de 1,79 milioane tep (minus 2,8%), pentru 2025 de 1,755 milioane tep (minus 2,1%) și pentru 2026 de 1,725 milioane tep (minus 1,8%). Anul trecut, importul de gaze naturale a înregistrat o scădere de 16,5%, ajungând la circa 2,4 milioane tep, în timp ce exporturile s-au situat la 470.000 tep.
Numărul pensionarilor care au primit indemnizație socială este în creștere ușoară
Numărul total al beneficiarilor de indemnizație socială pentru pensionari a fost, în septembrie 2023, de 1.142.063 persoane, cu 52 mai multe comparativ cu luna precedentă, conform datelor centralizate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Dintre aceștia, 1.036.177 erau pensionari din sistemul public, iar 105.886 erau pensionari proveniți din fostul sistem de pensii al agricultorilor. În cazul pensionarilor din sistemul public, valoarea medie a indemnizației suportate de la bugetul de stat a fost de 430 de lei. Cele mai mari valori au fost înregistrate în județele Maramureș (de 497 lei), Bistrița-Năsăud (496 lei) și Cluj (479). Cei mai mulți beneficiari ai acestei indemnizații erau în București - respectiv 48.409 - și în județele Suceava (42.254 pensionari), Dolj (37.654), Iași (37.105) și Prahova (35.487). În ceea ce privește pensionarii agricultori, indemnizația socială medie suportată de la bugetul de stat a fost de 302 de lei, valoarea cea mai mare fiind înregistrată în județele Ilfov (431 lei) și Gorj (389 lei) și în sectorul 5 din București (394). Potrivit sursei citate, numărul cel mai mare de beneficiari din rândul pensionarilor agricultori se înregistra în județele Iași (7.320 persoane), urmat de Botoșani (6.939) și Dolj (6.838). CNPP precizează că beneficiarii sistemului public de pensii, ale căror venituri din pensii și indemnizații, cumulate, se situează sub valoarea de 1.125 de lei, încasează lunar această valoare, denumită "Indemnizație socială pentru pensionari", conform prevederilor Legii nr. 196/2009, cu modificările și completările ulterioare.
Nuclearelectrica alocă 37,57 milioane lei pentru mentenanță
Nuclearelectrica alocă 37,57 milioane lei pentru servicii de mentenanță a sistemelor și echipamentelor electrice de la Centrala Nuclearelectrică Cernavodă, în vederea funcționării centralei în condiții de siguranță și securitate nucleară, potrivit unui anunț de participare postat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP). Conform sursei citate, firma care câștigă licitația va asigura materialele și piesele de schimb necesare desfășurării acestor activități, în cadrul unei perioade contractuale, de 24 luni, prestare efectivă. Contractul va fi atribuit prin licitație deschisă, pe criteriul celui mai bun raport calitate - preț. Termenul limită pentru primirea ofertelor sau a cererilor de participare este 15 noiembrie 2023, ora 15:00. Nuclearelectrica are ca domenii de activitate producerea de energie electrică, termică și de combustibil nuclear.
A doua versiune a căștii Vision Pro ar putea costa în jur de 2.000 de dolari
Apple lucrează la o versiunea mai accesibilă a căștii Vision Pro , însă, nici aceasta nu va fi foarte ieftină, cu prețuri vehiculate în jurul a 2.000 de dolari. Versiunea mai ieftină a căștii de realitate mixtă Vision Pro va ajunge să coste între 1.500 și 2.500 de dolari, scrie Bloomberg, citând surse anonime din cadrul companiei. Chiar și cu un astfel de preț, Apple va face o serie întreagă de compromisuri, ce vor viza performanța cipurilor, a camerelor și a ecranului. Versiunea mai ieftină a căștii nu va avea EyeSight. Această facilitate folosește un ecran extern pentru ca utilizatorul să poată vedea mediul înconjurător și cu casca pusă și, în același timp, ochii săi să fie vizibili celor din jur. De asemenea, Apple va folosi un cip mai puțin performant și mai puține camere pentru a reduce prețul acestei versiuni. Viitoarea cască de realitate mixtă a devenit deja una dintre prioritățile Apple. Pentru a o dezvolta mai repede, compania a mutat deja mai mulți oameni de la alte proiecte, inclusiv de la ochelarii de AR la care lucrează.
Platforma de socializare X a lui Elon Musk, amendată în Australia
Un organism de reglementare australian a amendat platforma de socializare X a lui Elon Musk cu 610.500 de dolari (386.000 de dolari SUA) pentru că nu a cooperat cu o anchetă privind practicile împotriva abuzurilor asupra copiilor, o lovitură pentru o companie care s-a străduit să-și păstreze agenții de publicitate, pe fondul plângerilor că ia măsuri insuficiente pentru moderarea conținutului, transmite Reuters. Comisia e-Safety a amendat X, fosta Twitter, declarând că nu a răspuns la întrebări, inclusiv legate de cât de mult a durat să răspundă la raportările de materiale abuzive asupra copiilor de pe platformă și metodele pe care le-a folosit pentru a le detecta. Deși mică în comparație cu cei 44 de miliarde de dolari plătiți de Musk pentru site-ul web în octombrie 2022, amenda este o lovitură pentru reputația companiei care a înregistrat o scădere continuă a veniturilor, deoarece agenții de publicitate pi-au redus cheltuielile pe o platformă care a oprit majoritatea moderarii conținutului și a restabilit mii de conturi interzise. Cel mai recent, UE a declarat că investighează pe X pentru o potențială încălcare a noilor sale reguli pentru sectorul tehnologic, după ce platforma a fost acuzată că nu a eliminat dezinformarea în legătură cu atacul Hamas asupra Israelului.
