MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Majoritarea managerilor consideră că vor fi afectați mult sau foarte mult de război
Circa 22% dintre companii se consideră puternic dependente economic de Ucraina sau Rusia, iar 6% spun că depind total de schimburile cu una dintre cele două țări
Mai mult de trei sferturi dintre manageri consideră că vor fi afectați mult sau foarte mult de războiul din Ucraina și doar 8% declară că impactul acestuia este redus. De asemenea, circa 22% dintre companii se consideră puternic dependente economic de Ucraina sau Rusia, iar 6% spun că depind total de schimburile cu una dintre cele două țări, potrivit rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022, publicate de Impetum Group. ”Managerii români sunt mult mai încrezători în viitor, deși presiunea noilor crize este resimțită de cei mai mulți dintre ei. 76% consideră că vor fi afectați într-o mare măsură de războiul din Ucraina, agricultura și industria sunt sectoarele unde a scăzut starea de spirit a managerilor, însă indicele de încredere în economie este mai ridicat decât în perioada de debut a pandemiei”, potrivit rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022, publicate de Impetum Group. Managerii estimează că starea companiei lor este peste media sectorului de activitate și chiar a economiei românești și europene. Circa 11% dintre manageri consideră că economia națională s-a îmbunătățit în ultimul an. Însă 27% consideră că situația propriei companii s-a îmbunătățit și 19%, că sectorul de activitate s-a îmbunătățit. Circa două treimi dintre manageri consideră că economia globală și cea europeană se vor înrăutăți în următorul an. 71% consideră același lucru și despre economia națională. „Rezultatele CONFIDEX sunt revelatoare în multe feluri. Pe de-o parte vedem că aproape jumătate dintre manageri consideră că ne îndreptăm spre recesiune în următoarele 3 luni, iar pe de altă parte vedem că încrederea managerilor în economie este la cel mai înalt nivel de la lansarea studiului CONFIDEX. Mesajul pe care îl vedem este acelea că oportunitățile economiei noastre devin tot mai clare chiar și în acest context. Deși presiunea noilor crize este una resimțită, mediul de afaceri este mult mai încrezător în viitor decât a fost pe tot parcursul pandemiei. Creșterea investițiilor, accesul pe anumite piețe noi dar și la resurse ce implică costuri ușor mai reduse sunt direcții pe care managerii români le explorează”, a spus Andrei Cionca, CEO Impetum Group. Războiul afectează major economia românească, în special prin îngreunarea accesului la materia primă, la o serie de resurse care se obțineau mult mai facil din spațiul estic european (Ucraina, Rusia). Nivelul de dependență față de acest spațiu este unul ridicat (22%), iar 6% dintre companii se declară total dependente economic de el. „Vedem de asemenea că războiul din Ucraina a afectat diferit sectoarele economiei naționale. Agricultura și industria sunt sectoarele unde a scăzut starea de spirit a managerilor pentru că ei simt direct impactul negativ al creșterii costurilor energiei electrice sau a combustibilului. În agricultură și industrie vedem o scădere a încrederii în economie din cauza unui grad mare de dependenta de materiile prime și a creșterii costurilor. Aici am identificat nevoia de a analiza impactul războiului în aceste sectoare care sunt mult mai conectate economic cu Estul Europei, la nivel mai profund și vom face acest lucru în perioada următoare”, a adăugat Andrei Cionca.
PIB a urcat în primul trimestru cu 6,5%
așa arată datele publicare ieri de către Institutul Național de Statistică
Produsul Intern brut a crescut în primul trimestru cu 6,5% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier, față de același trimestru din 2021, arată datele semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”Față de același trimestru din anul 2021, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere cu 6,5% atât pe seria brută cât și pe seria ajustată sezonier; Seria ajustată sezonier a Produsului intern brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în Comunicatul de presă nr. 85 din 8 aprilie 2022”, arată datele INS. Pe seria ajustată sezonier, în trimestrul I 2022, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 5,2%. Față de același trimestru din anul 2021 economia României s-a majorat cu 6,5%. Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2021 Produsul Intern Brut, în trimestrul I 2022, a înregistrat o creștere cu 6,5%. Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării PIB pentru trimestrul I 2022 cât și a schimbării modelului aplicat pentru ajustarea sezonieră în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul IV 2021, publicată în comunicatul de presă din 8 aprilie 2022. Astfel : - rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 101,9% la 101,1% ; - rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 101,6% la 103,3% ; - rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 97,1%; - rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 99,9 la 101%. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană.
Legea gazelor din Marea Neagră a primit raport favorabil
Legea offshore a primit, marți, raport favorabil în comisiile reunite de industrii și buget-finanțe din Camera Deputaților și urmează să intre la vot final, în plen. USR și AUR și-au susținut amendamentele, însă acestea nu au fost votate de deputați. USR a propus ca banii din profitul extracției de gaze din Marea Neagră să meargă spre Pilonul II de pensii. Toate partidele au votat pentru legea offshore, iar 4 voturi au fost împotrivă, de la reprezentanții AUR. Aceștia au propus introducerea de sancțiuni pentru cei care explotează gazele din Marea Neagră. Ministrul Energiei a afirmat că amendamentul USR nu poate fi susținut, pentru că nu toți românii contribuie la Pilonul II. ”Tot un fond facem și noi, dar pentru dezvoltarea rețelelor de gaz și a proiectelor care să utilizeze gazul, și vorbim de bani care intră la buget încă din acest an, nu vorbim de bani potențiali, viitor. Ministrul a precizat că veniturile din exploatarea gazelor din Marea Neagră și din perimetrele onshore de adâncime trebuie să se ducă către investiții care să stimuleze consumul de gaz. ”Eu cred că este mult mai bun decât ceea ce propuneți dumneavoastră, iar taxele și impozitele se duc către bugetul de stat, nu putem să le direcționăm direct către companii care administrează privat sau public anumite fonduri", a afirmat ministrul Energiei. Deputatul USR Cristina Prună a afirmat, la rândul ei, că prin amendamentul USR, se crează un nou Pilon de pensii, Pilonul offshore, pentru toți cetățenii români, nu doar cei care contribuie. ”Teza că nu toți românii contribuie este falsă”, a mai spus ea, arătând că vorbim de banii din niște bogății ale României, care ”nu ar trebui să fie împărțiți pe criterii politice”.
Datoria guvernamentală a scăzut ușor în martie, la 50,3% din PIB
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a scăzut, în martie 2022, la 593,972 miliarde de lei, de la 596,9 miliarde de lei, în luna precedentă, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală s-a redus ușor, la 50,3%, de la 50,6% la sfârșitul lui februarie. Datoria pe termen mediu și lung s-a redus, în martie, la 573,586 miliarde de lei, iar cea pe termen scurt a crescut la 20,386 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 491,553 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 91,688 miliarde de lei. O sumă de 262,988 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 284,284 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro și 45.293 miliarde de lei datorie în dolari americani (echivalent). Datoria administrației publice centrale se ridica, la sfârșitul lui martie, la 577,122 miliarde lei, din care 556,761 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (280,134 miliarde de lei) și în lei (250,290 miliarde de lei, echivalent). Datoria administrației publice locale se cifra la 16,849 miliarde de lei, din care 16,824 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Conform datelor MF, datoria externă a administrației publice era de 303,630 miliarde de lei (25,7% din PIB), din care 298,761 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,869 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
RO e-Factura și factura electronică au primit undă verde
Președintele Klaus Iohannis a promulgat, marți, legea care prevede că începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliți în România au obligația să emită facturi electronice și să le transmită prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura. Președintele a semnat decretul pentru promulgarea Legii privind aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii în dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea. Potrivit legii, – Începând cu data de 1 iulie 2022, operatorii economici stabiliți în România conform art. 266 alin. (2) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, au obligația, în relația B2G, definită conform art. 2 alin. (1) lit. m) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 120/2021 privind administrarea, funcționarea și implementarea sistemului național privind factura electronică RO e-Factura și factura electronică în România, precum și pentru completarea Ordonanței Guvernului nr. 78/2000 privind omologarea, eliberarea cărții de identitate a vehiculului și certificarea autenticității vehiculelor rutiere în vederea introducerii pe piață, punerii la dispoziție pe piață, înmatriculării sau înregistrării în România, precum și supravegherea pieței pentru acestea, cu modificările și completările ulterioare, să emită facturi electronice și să le transmită prin sistemul național privind factura electronică RO e-Factura.
Deficitul balanței comerciale a căpătat dimensiuni cosmice
Deficitul balanței comerciale a căpătat niște dimensiuni cosmice, iar această cifră de 94,8 miliarde de euro pe care am importat-o anul trecut trebuie să ne pună pe gânduri, a afirmat, marți, într-o conferință de specialitate, Mihai Daraban, președintele Camerei de Comerț și Industrie a României (CCIR).
"Noi, la Camera de Comerț, ne aplecăm foarte mult pe subiectul deficitului balanței comerciale, care a căpătat niște dimensiuni cosmice. Dacă la sfârșitul lui 2020 încheiasem cu 18,3 miliarde (euro n.r.) și făceam niște supoziții că vom închide cu prefixul 2, nu mă așteptam să închidem cu 23,8 miliarde (euro n.r.), sincer. Mă așteptam la o adâncire mai suavă a deficitului, dar în niciun caz la nivelul la care s-a ajuns la sfârșit de 2021. Cred că trebuie să ne pună pe gânduri această cifră de 94,8 miliarde de euro pe care am importat-o anul trecut, să vedem ce înseamnă, pentru că cifra de la import este, probabil, cea mai elocventă oglindă a consumatorului", a explicat Daraban.
Rezerva strategică de petrol a SUA a scăzut la un nivel record
Cantitatea de țiței din rezerva strategică a Statelor Unite a SUA a scăzut cu 5 milioane de barili în săptămâna încheiată pe 13 mai, arată datele Departamentului Energiei al SUA, transmite Reuters. Stocurile din rezerva strategică de petrol au scăzut la 538 de milioane de barili, cel mai redus nivel atins din 1987. Președintele Joe Biden a anunțat în martie cea mai mare eliberare de petrol din rezerva strategică a SUA efectuată vreodată, de 1 milion de barili pe zi (bpd) de țiței, timp de șase luni. Eliberarea de 180 de milioane de barili de petrol este echivalentă cu aproximativ două zile de cerere globală.
Apple a lansat iOS 15.5
Un nou update, de data aceasta minor, este disponibil pentru iPhone, alături de versiuni noi ale altor sisteme de operare dezvoltate de Apple. Apple a lansat o nouă versiune a sistemului său de operare pentru iPhone. În ciuda indicatorului care ar sugera altceva, iOS 15.5 este un update care aduce puține noutăți vizibile, dar repară diverse alte probleme și bug-uri. iOS 15.5 adaugă două noi butoane în aplicația Wallet, prin care utilizatorii pot trimite și cere să li se livreze bani - asta în regiunile în care funcția Apple Cash este disponibilă. Apoi, a fost adăugată o opțiune în Apple Podcasts, prin care utilizatorii pot seta o limită a spațiului pe care episoadele descărcate îl pot ocupa. În cazul în care noile episoade descărcate depășesc limita, vor fi șterse automat cele mai vechi. Dincolo de aceste noutăți, update-ul repară mai multe bug-uri, inclusiv unul din cauza căruia funcțiile de automatizare din sfera smart home nu erau declanșate corect. Alături de iOS 15.5, Apple a lansat și alte update-uri minore pentru alte sisteme de operare pe care le dezvoltă, precum macOS. Monterey 12.4, care rezolvă problema cu imaginea slabă a monitorului Studio Display.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
