MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Importurile de gaze ale României au crescut cu 50%
O analiză a ANRE arată că au fost de patru ori mai scumpe față de anul trecut
Importurile de gaze ale României au crescut în prima lună a acestui an cu 50% față de aceeași lună a anului trecut și au fost la un preț de patru ori mai mare, arată rapoartele Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), analizate de AGERPRES. Astfel, dacă în ianuarie 2021 importurile erau de 2,7 milioane de MWh, în ianuarie 2022 acestea se ridicau la 4 milioane de MWh. Prețul de import a fost 305 lei pe MWh, de peste patru ori mai mare față de 68 de lei pe MWh, cât a fost în ianuarie 2021. În același timp, producția internă a scăzut de la 8,7 milioane de MWh, la 8,1 MWh. Importurile au reprezentat, astfel, 30% din consumul total al țării în ianuarie 2022. Principalii importatori au fost MET Austria Energy Trade (27,1% din total) și WIEE România (20,6%). Consumul final de gaze s-a redus cu 11%, de la 17,8 milioane de MWh, la 17 milioane de MWh.
Firmele private pot să urce lefurile minime cu 200 de lei fără să plătească impozite
u “este o măsură pusă la dispoziția mediului privat acolo unde își permit să mărească veniturile salariaților ținând cont de evoluția prețurilor”, susține ministrul Muncii
Ministrul Muncii, Marius Budăi, a afirmat că angajatorii din mediul privat vor putea acorda o mărire salarială de 200 de lei, iar aceasta nu va fi taxată de către stat. Marius Budăi a fost întrebat, duminică, la Antena 3, dacă urmează majorarea angajaților din mediul privat. „Este o măsură pe care deja am luat-o ținând cont de ceea am spus în programul Sprijin pentru România și anume acea majorare voluntară de 200 de lei fără ca să fie taxați de către stat. Este o măsură pusă la dispoziția mediului privat acolo unde își permit să mărească veniturile salariaților ținând cont de evoluția prețurilor, dar nici să creăm o obligație și nici să mai taxeze statul această sumă pentru că traversăm o situație nu tocmai fericită”, a afirmat Marius Budăi. Întrebat dacă rămâne la latitudinea angajatorilor din mediul privat dacă vor acorda această mărire, ministrul Muncii a răspuns: „Acolo unde angajatorii își vor permite această creștere intermediară până la o creștere a salariului minim o vor acorda angajaților pentru că sunt și dumnealor interesați să își păstreze angajații într-o piață concurențială tot mai dură. (...) Vor adăuga această sumă la salariul de bază, această sumă se va regăsi direct în plata netă a angaților pentru că această sumă nu va fi taxată suplimentar, dar nici nu va fi oprită nicio taxă”.
Prețurile din Turcia au crescut în luna mai cu 73,5%
Prețurile din Turcia au crescut în luna mai cu 73,5% față de aceeași perioadă a anului trecut, cel mai mult din ultimii 23 de ani, în timp ce țara se confruntă cu creșterea costurilor alimentare și energetice și cu strategia neortodoxă de lungă durată a președintelui Recep Tayyip Erdogan privind politica monetară, transmite CNBC. Prețurile alimentelor în țara de 84 de milioane de locuitori au crescut cu 91,6% de la an la an, a raportat agenția de statistică a țării, aducând în vedere clar problema cu care se confruntă consumatorii obișnuiți, în condițiile în care blocajele lanțului de aprovizionare, creșterea costurilor energiei și războiul Rusiei în Ucraina alimentează inflația globală. Turcia s-a bucurat ani de zile de o creștere economică rapidă, dar Erdogan a refuzat în același timp să majoreze în mod semnificativ dobânzile pentru a reduce inflația rezultată, descriindu-se ca un dușman al acestora. Rezultatul a fost o liră turcească în scădere și mult mai puțină putere de cumpărare pentru turcii cu venituri medii. Erdogan a instruit banca centrală a țării, despre care analiștii spun că nu are independență față de el, să reducă în mod repetat dobânzile împrumuturilor, anul trecut, chiar dacă inflația a continuat să accelereze. Șefii băncilor centrale care și-au exprimat opoziția față de acest curs de acțiune au fost concediați; până în primăvara lui 2021, banca centrală a Turciei a avut patru guvernatori în doi ani. Președintele turc a promis că va oferi un nou model economic, care va aduce un boom al bogăției exporturilor, datorită unei lire mai ieftine, iar apoi să abordeze inflația scăpând de deficitul comercial de lungă durată al Turciei. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar acum costurile vertiginoase pentru importurile de energie care trebuie plătite în dolari, mult mai mulți dolari, din cauza slăbiciunii lirei, exercită o presiune intensă asupra economiei. Analiștii economici se așteaptă că traiectoria inflației din Turcia se va înrăutăți. ”Concentrarea asupra măsurilor neortodoxe față de politica monetară convențională este puțin probabil să rezolve problema inflației și anticipăm niveluri care vor depăși 80% în termeni anuali, în T3-22”, a scris pe Twitter Ehsan Khoman, director de cercetare a piețelor emergente pentru Europa, Orientul Mijlociu și Africa la MUFG Bank, în urma publicării cifrelor.
Tesla ar fi angajat o firmă de PR pentru a monitoriza angajații pe Facebook
Tesla ar fi plătit o firmă de consultanță pentru a monitoriza interacțiunile angajaților pe Facebook atunci când unii dintre ei doreau să formeze un sindicat la fabrica companiei din Fremont, California, relatează CNN. CNBC a invocat facturi și „alte documente” care arată că MWW PR a monitorizat discuțiile angajaților de pe platformă cu privire la practicile de lucru ale companiei și un proces pentru hărțuire sexuală. MWW PR a urmărit conversațiile angajaților într-un grup de Facebook al angajaților Tesla din 2017 până în 2018. Tesla și MWW PR nu au răspuns imediat solicitării CNN Business de a comenta aceste informații. Tesla nu a răspuns nici unei solicitări similare a CNBC. Într-o declarație pentru CNBC, MWW PR a declarat că „s-a consultat cu Tesla în 2017-2018 cu privire la un angajament amplu de comunicare internă într-o perioadă de creștere rapidă a companiei. „Este o practică obișnuită să fie analizată acoperirea media și conversația socială publică despre o companie pentru a obține informații despre problemele și percepțiile părților interesate cu privire la brand”, a transmis firma.
Guvernul elvețian solicită băncilor mari să își crească lichiditățile
Guvernul elvețian a anunțat vineri noi reguli pentru cele cinci bănci majore ale națiunii, cerând ca acestea să-și sporească lichiditatea pentru a face față mai bine în viitor condițiilor dificile, cum a fost pandemia de Covid-19, transmite Reuters. ”Revizuirea este menită să asigure că băncile de importanță sistemică dețin suficientă lichiditate pentru a absorbi șocurile de lichiditate și pentru a-și acoperi nevoile în caz de restructurare sau lichidare”, a declarat Consiliul Federal Elvețian într-un comunicat care anunță adoptarea ordonanței. O schimbare este că băncile considerate importante din punct de vedere sistemic trebuie acum să dețină suficientă lichiditate pentru a face față unei crize de lichiditate de 90 de zile, în loc de pragul anterior de 30 de zile, a spus consiliul federal format din șapte membri. Cele cinci bănci de importanță sistemică din Elveția sunt UBS, Credit Suisse, Raiffeisen, PostFinance și Zuercher Kantonalbank. Cerințele intră în vigoare la 1 iulie, potrivit comunicatului. Conform noilor reguli, Autoritatea Elvețiană de Supraveghere a Pieței Financiare (FINMA) ar putea impune suprataxe specifice instituției, se arată în comunicat. Pentru a ajuta băncile să îndeplinească noile cerințe, anumite măsuri pot fi luate în considerare pentru limita superioară de lichiditate, de exemplu vânzarea de titluri de valoare tranzacționabile pe care o bancă le poate folosi pentru a genera lichiditate în timpul unei crize. Consiliul a spus că unele dintre criticile exprimate de bănci au fost luate în considerare la elaborarea noilor reguli.
Ford Motor va investi în SUA 3,7 miliarde de dolari
Ford Motor va investi 3,7 miliarde de dolari în producția de vehicule electrice și mașini cu motoare pe benzină la fabrici din Michigan, Ohio și Missouri, transmite Reuters. Compania a declarat că 2,3 miliarde de dolari din investiția totală vor fi cheltuite pe vehicule electrice, ca parte din cheltuielile de 50 de miliarde de dolari prevăzute până în 2026, pe care le-a prezentat anterior. Oficialii companiei au spus că Ford va primi pachete de stimulente de aproximativ 150 de milioane de dolari și, respectiv, de aproximativ 200 de milioane de dolari din Michigan și, respectiv, Ohio. Ca parte a investițiilor, producătorul auto din Michigan a declarat că va adăuga peste 6.200 de locuri de muncă cu plata pe oră și că va transforma 3.000 de posturi temporare în unele cu normă întreagă, care vor primi beneficii de asistență medicală și salarii mai mari. De asemenea, Ford va adăuga un nou vehicul comercial electric la gama sa, la mijlocul deceniului.
Mii de criptomonede vor dispărea
Mai multe firme din industria criptomonedelor au declarat pentru CNBC că mii de criptomonede se vor prăbuși, în timp ce numărul platformelor blockchain va scădea în următorii ani, transmite CNBC. În prezent, există peste 19.000 de criptomonede și zeci de platforme blockchain. O platformă blockchain, cum ar fi Ethereum, este tehnologia de bază pe care sunt construite multe dintre aceste criptomonede diferite. Prăbușirea recentă a așa-numitei monede algoritmice stabile terraUSD și a monedei digitale luna asociate acesteia, care a trimis unde de șoc pe piață, a adus în atenție miile de criptomonede existente și întrebarea dacă vor supraviețui toate. ”Unul dintre efectele a ceea ce am văzut săptămâna trecută cu problema Terra este că suntem în stadiul în care practic există prea multe blockchainuri, prea multe monede. Asta derutează utilizatorii și aduce și anumite riscuri pentru utilizatori”, a declarat Bertrand Perez, CEO al Fundației Web3, pentru CNBC, la Forumul Economic Mondial din Davos, Elveția, săptămâna trecută.
Kazahstanul își redenumește petrolul
Kazahstanul își redenumește petrolul pe care îl exportă prin porturile maritime rusești, care va fi comercializat sub numele de Kazakhstan Export Blend Crude Oil (KEBCO), pentru a-l disocia de petrolul originar din Rusia și a evita riscurile de sancțiuni și problemele de finanțare, transmite Reuters. ”Din cauza schimbărilor geopolitice semnificative recente... și pentru a evita efectul negativ al modificărilor asupra exporturilor de petrol kazah prin porturile rusești, din iunie 2022 se va aplica denumirea KEBCO (Kazakhstan Export Blend Crude Oil)”, a afirmat producător de petrol kazah CNPC-Aktobemunaigaz, care își livrează petrolul prin porturile rusești, într-un răspuns scris la o solicitare a Reuters. Patru surse din companiile petroliere din Kazahstan implicate în tranzit prin porturile maritime rusești au confirmat, de asemenea, redenumirea petrolului și au adăugat că schimbarea în KEBCO va intra în vigoare de luni pentru toate documentele oficiale. Potrivit unei surse, Ministerul Energiei din Kazahstan va cere autorizarea guvernului pentru utilizarea oficială a noului nume.
