MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Guvernul se așteaptă ca salariul mediu net să urce anul viitor la 3.324 lei
Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creștere economică de 4,1% și un deficit bugetar de 3,59% din PIB
Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creștere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% și o rată medie a inflației de 3,1%, potrivit Raportului privind situația macroeconomică pe anul 2020 și proiecția acesteia pe anii 2021-2023 publicat marți dimineața pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice.
Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB. Ținta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene. Deficitul de cont curent este prognozat la 10,6 miliarde de euro în anul 2020, având o pondere în PIB în scădere față de anul precedent, respectiv de 4,5%, cu un deficit al balanței de bunuri de 7,7% din PIB. Produsul intern brut în prețuri curente este estimat la 1.129,2 miliarde de lei pentru 2020, în creștere față de 1.040,8 miliarde de lei valoare raportată pentru acest an. “Investițiile constituie motorul creșterii economice și al creării de locuri de muncă, cu efect multiplicator și aport direct la formarea brută de capital fix. Pentru anul 2020 investițiile sunt estimate la 4,5% din PIB, mai mari cu 6,3 miliarde lei ca în anul 2019”, se arată în proiect. Câștigul salarial brut are o valoare de 5.429 lei în 2020, iar cel net de 3.324 lei. Rata șomajului în 2020 este estimată la 3%, față de 3,2% în 2019, iar numărul șomerilor la 275.000. Se așteaptă o majorare a numărului de salariați de 1,9%, concomitent cu reducerea ratei șomajului înregistrat la 3,0% la sfârșitul anului 2020. Pentru anul 2020, se estimează că inflația se va reduce atât ca medie anuală până la 3,1%, cât și la sfârșitul anului până la 3,0%. Măsurile care au stat la baza construcției bugetare pe orizontul 2020-2023 au fost: eliminarea mecanismului plății defalcate a TVA în vederea compatibilizării cu acquis-ul comunitar în domeniu; executarea silită a sumelor existente în contul de TVA se va aplica în mod corespunzător de către instituțiile de credit, în limita sumei totale a obligațiilor bugetare, astfel cum aceasta este individualizată în adresa de înființare a popririi. De asemenea, începând cu 1 ianuarie 2020, indemnizațiile lunare pentru funcțiile de demnitate publică și funcțiile asimilate acestora, prevăzute în anexa IX la Legea-cadru nr. 153/2017, cu modificările și completările ulterioare, se mențin la nivelul aferent lunii decembrie 2019. Astfel, valoarea indemnizației de hrană se menține la nivelul din anul 2019, iar începând cu luna ianuarie 2020, cuantumul lunar al indemnizației de merit se menține la nivelul de 6.240 lei, se menționează în proiect. “Beneficiarii dreptului la pensie aparținând atât sistemului public de pensii, cât și sistemelor neintegrate sistemului public care realizează venituri salariale sau, după caz, asimilate salariilor, potrivit legii, realizate din exercitarea unei activități pe bază de contract individual de muncă, raport de serviciu sau în baza actului de numire, potrivit legii, în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale, indiferent de modul de finanțare și subordonare, precum și în cadrul regiilor autonome, societăților naționale, companiilor naționale și societăților comerciale la care capitalul social este deținut integral sau majoritar de stat ori de o unitate administrativ-teritorială, nu pot cumula pensia cu veniturile astfel realizate”, se arată în documentul MFP. Potrivit MFP, în acest context se impune o construcție bugetară responsabilă și credibilă și evitarea politicilor prociclice, crearea de spațiul fiscal, vital în economii emergente în vremuri cu incertitudini mari și piețe financiare ușor schimbătoare, argumente pentru evitarea deteriorării stabilității financiare, a evaluării riscului suveran, a finanțării și dinamicii economiei și pentru susținerea din partea mediului de afaceri și a partenerilor externi. “Măsurile care stau la baza construcției bugetare pe anul 2020 și perspectiva 2021-2022, precum și evoluția descendentă a deficitului bugetar pe termen mediu indică tendința clară de eliminare graduală a politicii fiscale pro-ciclice, anul 2020 fiind primul pas pentru revenirea la ținta de deficit bugetar sub 3% din PIB prevăzut în Tratatul de la Maastricht”, se mai precizează în document.
BNR: Nivelul agregat al riscurilor sistemice este în creștere
u sunt identificate trei riscuri sistemice ridicate: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente și riscul privind cadrul legislativ incert
Nivelul agregat al riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare din România este în creștere, similar evoluțiilor pe plan global, potrivit “Raportului asupra stabilității financiare”, din decembrie 2019, elaborat de Banca Națională a României (BNR). “Nivelul agregat al riscurilor sistemice la adresa stabilității financiare din România este în creștere, similar evoluțiilor pe plan global, iar perspectivele pentru următorii ani indică menținerea acestei tendințe. Evaluările prezente nu semnalează existența unor riscuri de natură severă. Sunt însă identificate trei riscuri sistemice ridicate: tensionarea echilibrelor macroeconomice interne, reducerea încrederii investitorilor în economiile emergente și riscul privind cadrul legislativ incert și impredictibil în domeniul financiar-bancar. Structura și costul finanțării deficitului de cont curent și a deficitului bugetar reprezintă un risc moderat, în timp ce riscul de nerambursare a creditelor contractate de către sectorul neguvernamental se situează la un nivel redus”, se spune în Raport. Potrivit BNR, similar evaluării de la data Raportului anterior, riscul privind tensionarea echilibrelor macroeconomice interne a rămas la un nivel ridicat. Acesta este principalul element generator de risc sistemic la adresa stabilității financiare din România, iar pentru perioada următoare perspectiva asociată este de creștere, pe fondul continuării presiunilor generate de deteriorarea deficitelor gemene. “Deficitul bugetar pentru primele zece luni ale anului 2019 este de 2,8% din PIB, mai mare cu 0,6 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului precedent. Cheltuielile cu personalul și-au continuat tendința ascendentă (Â20% față de aceeași perioadă a anului precedent), în contextul implementării Legii salarizării unitare. În plus, cheltuielile cu asistența socială au avansat cu 11% față de primele zece luni ale anului 2018, iar noua lege a pensiilor va duce la o creștere suplimentară a costurilor atât prin majorarea punctului de pensie, cât și a indemnizației sociale. Cheltuielile cu asistența socială, cumulate cu cele de personal, ar reprezenta 85% din veniturile fiscale la finalul anului 2022, ceea ce lasă autorităților o marjă îngustă de manevră în cazul intrării pe o tendință descendentă a ciclului economic”, se arată în Raport.
Totodată, BNR menționează că România se clasează pe penultimul loc la nivel european ca proporție a veniturilor fiscale în PIB (27%, comparativ cu 40% media UE), ceea ce demonstrează existența unui spațiu amplu pentru creșterea capacității de colectare. Deși România face obiectul componenței preventive a Pactului de stabilitate și creștere, deficitul bugetar cash (metodologie națională) este estimat la 4,43% din PIB pentru finalul anului 2019, iar deficitul structural este așteptat să se deterioreze cu 0,8 pp față de anul 2018, contrar recomandărilor Comisiei Europene de realizare a unei ajustări structurale de 1,8% din PIB în anul 2019 și respectiv 1% în anul 2020, urmând să ajungă la 4,4% din PIB în anul 2020. În Raport se precizează că menținerea unei politici salariale bugetare expansioniste, cu impact asupra amplificării cererii agregate excedentare din economie este de natură să îngusteze spațiul fiscal de acțiune în eventualitatea unei decelerări a dinamicii activității economice. Mai mult, orice impuls suplimentar ce ar stimula consumul populației, în detrimentul investițiilor, ar putea avea ca efect acumularea de presiuni inflaționiste, dar și adâncirea deficitului de cont curent. În acest sens, implementarea unei politici fiscale echilibrate, atât pe partea de venituri, cât și pe cea de cheltuieli, poate conduce la diminuarea vulnerabilităților macroeconomice și este de natură a susține o creștere a veniturilor angajaților în tandem cu cea a productivității muncii.
Georgescu de la BNR laudă inițiativa de reducere a TVA
Propunerea legislativă privind reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 19% la 16% de la 1 ianuarie 2020 trebuie să treacă prin Camera Deputaților și are nevoie de opinia Guvernului, iar decizia fiind una de natură politică, dar și cu conotații economice privind stabilitatea financiară va fi probabil una înțeleaptă, a afirmat, marți, prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Florin Georgescu, la conferința de presă de lansare a Raportului asupra stabilității financiare. “Legea respectivă, proiectul respectiv a trecut printr-o Cameră. Trebuie să treacă și prin cealaltă. Camera decizională este Camera Deputaților, pe de o parte. Pe de altă parte, trebuie menționat faptul că atunci când se discută o lege și se ia o decizie în comisii și apoi în plenul unei Camere a Parlamentului reprezentanții din conducerea acestor organisme solicită opinia Guvernului și-l întreabă 'Domnule, dumneata poți să susții o asemenea măsură? Ești de acord?'. Ori Guvernul am văzut că a anunțat un deficit în scădere în anul 2020, a anunțat consolidare fiscală pe termen mediu așa încât probabil că decizia fiind una de natură politică, dar și cu conotații economice privind stabilitatea financiară va fi una înțeleaptă”, a spus Florin Georgescu. Propunerea legislativă privind reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 19% la 16% de la 1 ianuarie 2020 a primit, marți, raport favorabil din partea Comisiei pentru buget - finanțe a Camerei Deputaților. Proiectul aduce modificări Codului fiscal și prevede, pe lângă reducerea nivelului cotei standard de TVA de la 19% la 16%, extinderea aplicării cotei reduse de TVA de 5%, față de cota redusă de 9%, pentru “livrarea de alimente destinate consumului uman și animal, animale și păsări vii din specii domestice, semințe, plante și ingrediente utilizate în prepararea alimentelor, produse utilizate pentru a completa sau înlocui alimentele”. Deși inițiativa a aparținut unor deputați PNL, în cadrul dezbaterilor, social-democrații au pledat pentru adoptarea acesteia, în timp ce liberalii au cerut așteptarea unui punct de vedere fundamentat din partea Guvernului. Propunerea lui Nicolae Neagu (PNL) privind amânarea dezbaterii a fost însă respinsă. Proiectul a fost adoptat de Senat în 21 octombrie, iar Camera Deputaților este for decizional. El a fost inițiat de către cinci deputați PNL (Gabriel Andronache, Lucian-Ovidiu Heiuș, Sorin-Dan Moldovan, Nicolae Neagu, Florin Roman).
Piața bunurilor de larg consum va crește cu peste 12% în acest an
Piața bunurilor de larg consum va înregistra, în acest an, un avans de peste 12%, evoluție stimulată de creșterea cererii, urmare a majorării salariilor și pensiilor, și, nu în ultimul rând, de avansul prețurilor, arată o analiză a companiei de consultanță Frames, potrivit căreia sezonul de shopping de Crăciun va impulsiona semnificativ rezultatele din întreg comerțul românesc, de la sectorul alimentar la bunurile de folosință îndelungată. “După avansul de 8% din 2018, piața bunurilor de larg consum (FMCG), ce include bunurile de larg consum cel mai des achiziționate (mâncare, băuturile răcoritoare și produsele de îngrijire etc.), va crește în acest an cu peste 12%, estimează analiștii, pe baza datelor preliminare obținute din piață”, arată un comunicat al firmei de consultanță. Potrivit analizei, sectorul alimentar se află și în acest an în prim-plan, cu o creștere, pe ansamblu, a cifrei de afaceri de peste 13%, impulsionată pe de o parte de creșterea cererii, urmare a majorării veniturilor populației, iar pe de alta de avansul semnificativ al prețurilor. “În perioada Crăciunului și a Anului Nou, produsele alimentare și băuturile înregistrează vârful de vânzări, peste nivelul din perioada Paștelui. Principalii jucători din piață mizează pe un plus de 5-10% din cifra de afaceri în acest sezon”, spun analiștii. În 2018, business-ul din sectorul alimentar a depășit granița de 100 de miliarde de lei, în creștere cu aproape 6 miliarde de lei față de rezultatul din 2017. Dinamica pieței este influențată, mai mult ca în anii trecuți, de efectele inflației. Potrivit datelor Frames, dinamica pieței este influențată, în acest an, mai mult ca în anii trecuți, de efectele inflației. Datele statistice oficiale arată că prețurile de consum în luna noiembrie 2019 (ultima pentru care există date complete), comparativ cu luna noiembrie 2018 au crescut cu 3,8%, rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) fiind de 3,7%, spun analiștii Frames. Față de decembrie 2018, creșteri importante au fost înregistrate de prețul cartofilor, cu 20,6%, fructe și conserve din fructe, cu 15,9%, tutun și țigări, cu 7,65%, carne și preparate din carne, cu 5,8%. Combustibilii s-au scumpit cu 5,6%. “Toate aceste creșteri de prețuri s-au reliefat în avansul cifrei de afaceri a majorității companiilor implicate în retailul alimentar. Marile lanțuri de hipermarketuri s-au aflat în prim-plan, datele preliminare indicând un avans mediu al cifrei de afaceri, la nivelul sectorului, de peste 13% față de 2018”, afirmă analiștii de la Frames.
Boeing va suspenda producția avioanelor 737 Max începând din luna ianuarie
Boeing intenționează să suspende producția avioanelor 737 Max începând din luna ianuarie, în așteptarea certificării pentru revenirea acestora în serviciu, a anunțat luni compania, transmite CNN. Acțiunile Boeing au încheiat tranzacțiile de luni în scădere cu peste 4%, în urma apariției primelor informații că Boeing ar putea opri producția avioanelor 737 Max, iar declinul s-a accentuat cu încă 0,67%, după închiderea ședinței de ranzacționare, reacționând la anunțul oficial al companiei. Avioanele 737 Max au fost consemnate la sol în luna martie, după două accidente fatale, un avion al Lion Air care s-a prăbușit în Marea Java în octombrie 2018, și un avion al Ethiopian Airlines, în apropiere de Addis Ababa, în luna martie, în urma cărora au murit 346 de oameni. Revenirea în circulație a avioanelor 737 Max s-a dovedit extrem de dificilă, provocând Boeing probleme financiare și de reputație majore. Comenzile pentru 737 Max au încetat până luna trecută, când Boeing a primit primele comenzi de la consemnarea la sol, un total de 30 de aeronave. Între timp, compania a continuat să producă avioane, în speranța unei recertificări rapide din partea autorităților de reglementare din întreaga lume. În prezent, acest proces, care a întâmpinat numeroase obstacole, a fost amânat pentru 2020, iar Boeing are în stoc circa 400 de avioane. Compania a anunțat că incertitudinile legate de viitorul 737 Max au obligat-o să ia măsura drastică să oprească producția și să se concentreze pe livrarea avioanelor deja produse. “Considerăm că această decizie este mai puțin perturbatoare pentru menținerea sistemului de producție pe termen lung și pentru sănătatea lanțului de aprovizionare. Boeing nu a anunțat pe ce perioadă anticipează că va fi suspendată producția. Până săptămâna trecută, Boeing încă spera să obțină certificarea pentru revenirea avioanelor în serviciu înainte de sfârșitul anului. Dar administratorul Administrației Federale pentru Aviație, Stephen Dickson, a anunțat săptămâna trecută că nu există șanse ca acest proces să fie finalizat până la sfârșitul acestui an. Boeing anunțase deja că va dura cel puțin până în 2021 să livreze toate avioanele fabricate după consemnare, pentru că operatorii aerieni nu pot accepta dintr-o dată, logistic și financiar, sute de avioane noi. Autoritățile de reglementare trebuie la rândul lor să inspecteze ficare avion, ceea ce mărește întârzierea. Deocamdată, Boeing a anunțat că nu anticipează că va fi nevoită să concedieze sau să trimită angajați în concedii fără plată. Muncitorii afectați fie vor continua activitățile legate de 737 fie vor fi redistribuiți altor echipe de lucru. Boeing va oferi informații financiare legate de suspendarea producției atuncl când va raporta rezultatele financiare pentru ultimele trei luni ale anului 2019.
Indicele ROBOR la 3 luni a continuat să crească
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a continuat să urce și a ajuns la 3,14%, cel mai mare nivel din ultimele 5 luni, potrivit datelor publicate, marți, de Banca Națională a României (BNR). Marți, ROBOR la 3 luni a urcat de la 3,12% la 3,14%, cel mai mare nivel din 17 iulie, când a fost tot 3,14%. ROBOR la 6 luni a crescut de la 3,17% la 3,18%. Acesta este cel mai mare nivel din 16 august, când a fost tot 3,18%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru al doilea trimestru din 2019, a crescut la 2,66%, de la 2,63% în T1 2019.
România și Lituania, cel mai semnificativ avans al înmatriculărilor auto
Înmatriculările de autoturisme noi în Europa au crescut cu 4,5% în noiembrie, la 1,21 milioane, în timp ce România și Lituania au raportat cel mai semnificativ avans, arată datele publicate marți de Asociația Constructorilor Europeni de Automobile /ACEA/. Datele statistice sunt valabile pentru țările Uniunii Europene și cele ale Asociației Europene a Liberului Schimb (EFTA), respectiv Islanda, Liechtenstein, Norvegia și Elveția. În noiembrie, piața auto din România a înregistrat o creștere de 57,7%, fiind înmatriculate 13.091 autoturisme, față de 8.303 vehicule în perioada similară din 2018. Lituania a raportat un avans de 52,7% în noiembrie. Cele cinci mari piețe europene au avut evoluții mixte în noiembrie: creșteri în Germania (9,7%), Spania (2,3%), Italia (2,2%) și Franța (0,7%) și un declin de 1,3% în Marea Britanie, arată datele ACEA. Numărul înmatriculărilor de autoturisme noi în Europa a scăzut cu 0,3% în primele 11 luni din acest an, la 14,54 milioane, în timp ce Lituania și România au raportat cel mai semnificativ avans.
Euro scade spre nivelul de 4,77 lei
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, marți, un curs de referință de 4,7769 lei/euro, în scădere față de valoarea atinsă luni. Luni, euro a coborât la 4.7781 lei. Marți, euro a scăzut la 4.7769 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4.2878 lei la 4.2831 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5.7295 lei la 5.6531 lei. Luni, aceasta a atins cel mai mare nivel din 23 iunie 2016, când a fost 5.8884 lei. Cursul francului elvețian a scăzut de la 4.3622 lei la 4.3607 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 203.6833 lei la 203.6828 lei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
