MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Euro a crescut spre nivelul de 4,73 lei
Banca Națională a României (BNR) a anunțat, ieri, un curs de referință de 4.7260 lei/euro, în creștere cu 0,02% față de valoarea atinsă marți. Marți, euro crescuse la 4.7249 lei.
Miercuri, euro a urcat la 4.7260 lei. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4.2241 lei la 4.2193 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4.2222 lei la 4.2262 lei.
Lira sterlină a urcat de la 5.2925 lei la 5.3065 lei. Prețul gramului de aur a scăzut de la 182.6326 lei la 182.0719 lei. Marți, prețul aurului a atins cel mai ridicat nivel din 18 decembrie 2012, când a fost 185.1681 lei.
Isărescu: „Chibzuit e să-ți pui casa în ordine înainte să vină furtuna! Trei reguli esențiale”
n guvernatorul BNR a vorbit public despre ce ar fi de făcut pentru a-ți pune economia națională la adăpost în eventualitatea unei crize
Menținerea sub control a dezechilibrelor este singura modalitate prin care economiile țărilor din estul și centrul Europei vor putea face față oricăror șocuri nefavorabile puternice, a spus guvernatorul BNR Mugur Isărescu la conferința BCE - Resilience to global headwinds. „Permiteți-mi să formulez trei reguli generale care sunt esențiale pentru a fi pregătit în aceste situații. În primul rând, indiferent de scenariile posibile, este chibzuit să-ți pui casa în ordine înainte să vină furtuna. Un exemplu ar fi consolidarea fiscală, care este de o importanță deosebită pentru economie, a mai adăugat Guvernatorul. Deficitele bugetare și de cont curent relativ înalte pot slăbi fundația clădirii, de aceea este mult mai înțelept să le ajustezi într-o manieră graduală decât să lași forțele pieței să producă o corecție bruscă”
Câteva idei de bază
n Redresarea economiei UE din ultimii ani s-a datorat în mare măsură operațiunilor neconvenționale ale principalelor bănci centrale, precum și nivelului foarte scăzut al ratelor dobânzilor. Știm cu toții că inversarea acestui proces are, de asemenea, implicații majore asupra dezvoltării economice, în principal prin influența exercitată de normalizarea politicii monetare asupra condițiilor de finanțare sau intrărilor de capital.
n Măsurile de politică ce vor fi adoptate de acum înainte de băncile centrale din țările ECE vor depinde cu siguranță de modul de desfășurare a procesului de normalizare a politicii monetare în Europa. Relevant în acest sens este ce s-a întâmplat în economiile emergente din sfera de influență a dolarului SUA ca urmare a normalizării politicii Fed. Majorarea ratelor dobânzilor în economiile dezvoltate ar genera ieșiri masive de capital din economiile emergente, declanșând astfel presiuni în sensul deprecierii.
n Rețeta clasică a țintirii inflației ar recomanda majorarea ratei dobânzii de politică monetară în contextul actual din unele țări ECE. Cu toate acestea, în Polonia, Cehia, Ungaria și România, ratele dobânzii de referință se situează, în prezent, sub nivelul ratei inflației. Și tocmai pentru că nu suntem deconectați de la ceea ce se întâmplă în jurul nostru, ar trebui ca orientarea de politică monetară a BNR să fie evaluată într-un context regional.
n Dincolo de contextul regional însă, dacă analizăm economiile avansate și, în general, zona euro, observăm predominanța unor rate scăzute ale inflației și a unor ritmuri modeste de creștere economică, care nu reclamă neapărat întărirea politicii monetare. În schimb, țările ECE înregistrează rate ale inflației destul de ridicate și ritmuri semnificative de creștere economică și, prin urmare, contextul ar fi descris într-un manual ca fiind adecvat pentru întărirea politicii monetare. Totuși, în cazul acestor țări, riscul asociat fluxurilor de capital speculativ este real.
n Cât timp în Europa predomină rate real negative ale dobânzilor, dacă ne-am îndepărta prea mult de țările din regiune în ceea ce privește rata dobânzii, am atrage presiuni semnificative de apreciere a monedei naționale. Chiar dacă acestea ar fi utile din perspectiva temperării inflației, nu ar fi binevenite, dat fiind dezechilibrul extern în creștere al României, unic în regiune în materie de dimensiune și tendință. Acesta se datorează ritmului mai rapid al creșterii absorbției interne decât cel al producției autohtone, precum și problemelor legate de competitivitatea non-preț care se manifestă în anumite sectoare de producție. Prin urmare, este esențial să se asigure un nivel adecvat al diferențialului ratelor dobânzii. După măsurile de întărire a politicii monetare adoptate deja în România (inclusiv trei creșteri ale ratei dobânzii în prima jumătate a anului 2018), ar fi probabil înțelept să acționăm cu multă precauție în continuare. (Dan POPA, Hotnews.ro)
Renault România: Majorăm producția la Mioveni la 400.000 de mașini
n pariul grupului pe România este pus pe modelul Duster
Dacia, cea mai mare companie din România, pregătește noi modele, a declarat ieri Christophe Dridi, director general al Automobile Dacia și al Groupe Renault România, care a subliniat că din septembrie 2020 va majora producția fabricii la 400.000 de mașini, printr-o investiție de 100 milioane euro.
„Intenția noastră este de a crește capacitatea fabricii de la Mioveni. În prezent, aceasta este de 350.000 autovehicule pe an, iar din septembrie 2020, vom avea o capacitate de 400.000 mașini pe an”, a declarat miercuri pentru News.ro Christophe Dridi, director general al Groupe Renault România. Numai pentru acest proiect, investiția este de circa 100 milioane euro. „Noi investim 75 milioane euro, iar subvenția din partea Guvernului este de 25 milioane euro. Ne va permite să producem cu 50.000 mai multe mașini pe an și vom angaja 300 de persoane”, a adăugat el. Dridi se declară totodată foarte mândru de ceea ce numește „copilul nostru, mândria noastră”, care este noul Duster. „Suntem foarte mândri. Îl vindem în 44 de țări, este cel mai vândut SUV în Europa. Credem că Duster este ca un ambasador pentru România”, a precizat Dridi, care a amintit că și Papa Francisc, în cadrul vizitei în România, s-a deplasat cu un papamobil Dacia Duster la Șumuleu Ciuc. „Provocarea noastră este să continuăm succesul Dacia, iar 'copilul' nostru să aibă niște surori”, a precizat reprezentantul Groupe Renault România. Întrebat când va lansa următorul model, el a răspuns: „Știți că nu pot răspunde”. Franța este cea mai mare piață de export pentru Dacia, urmată de Germania, Italia, Spania, România, Turcia, Maroc, Algeria și Marea Britanie.
Groupe Renault România are 18.300 de angajați în prezent.
Christophe Dridi este director general al Automobile Dacia și al Groupe Renault România din 1 ianuarie 2019.
Acesta a participat miercuri la Forumul economic “Poveștile care schimbă jocul”, organizat de Camera Franceză de Comerț și Industrie din România (CCIFER) și comitetul român al Consilierilor de Comerț Exterior ai Franței (CCEF), care a reunit, la București, 46 de lideri români și francezi din domenii economice cheie.
În 2017, uzina a produs 313.883 unități, în scădere față de 2016 (320.457 unități), potrivit datelor ACAROM. În 2018, cel mai produs model a fost Duster, 313.883 unități. SUV-ul a fost urmat de Sandero (42.146 unități), Logan (33.841 unități) și Logan MCV (22.354 unități).
Așa ceva nu s-a mai întâmplat din timpul Renașterii până azi
n vestita Universitate Oxford va primi cea mai mare donație din perioada Renașterii până în prezent, oferită de un miliardar american n ce vrea acesta să facă instituția cu banii? n
Universitatea Oxford a anunțat că miliardarul american Stephen Schwarzman i-a oferit 150 de milioane de lire sterline, aceasta fiind cea mai mare donație unică pe care instituția o primește din perioada Renașterii până în prezent.
Schwarzman, în vârstă de 72 de ani, finanțează astfel cercetări umaniste și în zona inteligenței artificiale (AI), scrie The Guardian. Banii vor fi folosiți pentru a crea Schwarzman Centre for the Humanities, care va aduce laolaltă discipline ca Engleza, Filozofia, Muzica și Istoria într-un hub care va cuprinde spații pentru reprezentații și o bibliotecă.
Spre deosebire de alți donatori, Schwarzman, fondatorul grupului financiar Blackstone, nu a studiat aici. El a spus că a vrut să facă donația după ce a fost abordat de Louise Richardson, vicepreședintă a Oxford, dar și datorită amintirilor din 1963, când a vizitat locul. „Îmi amintesc foarte bine că am fost la Oxford, pentru că nu mai văzusem niciodată așa ceva”, a spus Schwarzman despre vizita făcută când avea 15 ani. „Frumusețea și caracterul antic al clădirilor m-au impresionat. Așa că asta a fost un motiv. Al doilea motiv este excelența ariilor în care acest proiect este implicat, potrivirea între ce face Oxford și valorile pe care le-a dezvoltat pentru civilizația vestică și nevoia de a le aplica acestei tehnologii care crește rapid”.
Richardson l-a abordat în urmă cu 18 luni pe Schwarzman pentru a-i propune să finanțeze un nou centru pe locul fostei Infirmerii Radcliffe. Ea a declarat că a fost suprinsă că omul de afaceri a cerut planuri mai ambițioase decât cele discutate inițial. Astfel, a apărut ideea a ceea ce Richardson numește „un hub umanist unic”. Proiectul este susținut și de scriitorul Philip Pullman. „Oxford, care abundă în talente de tot felul, merită un centru adecvat pentru studierea și celebrarea unamismului”. „Dacă în Marea Britanie suntem o instituție chiar bogată (cu 3 miliarde de lire sterline venit anual), comparativ cu SUA - Harvard (40 de miliarde de dolari), Yale, Stanford, Princeton și așa mai departe - veniturile lor îl depășesc de multe ori pe al nostru, iar aceștia sunt oamenii cu care concurăm pentru echipe, studenți, fonduri de cercetare”, a mai spus Richardson.
Schwarzman are o avere de 12 miliarde de dolari, potrivit celor mai recente estimări, și a făcut numeroase donații către universități și instituții culturale, între care New York Public Library, care a primit 100 de milioane de dolari. În plus, el a finanțat o schemă de burse la Universitatea Tsinghua din China și a acordat 350 de milioane de dolari pentru cercetare AI la Massachusetts Institute of Technology.
Întâlnire de gradul zero, în plin război comercial
n Trump a confirmat că va avea o întâlnire lungă cu președintele chinez Xi Jinping la summitul G20 din Japonia
Președintele american Donald Trump a anunțat că purtat o conversație telefonică „foarte bună” cu omologul său chinez Xi Jinping și că va avea „o întâlnire lungă” cu acesta la summitul G20 programat pentru săptămâna viitoare în Japonia, potrivit unui articol Bloomberg preluat de Automotive News. Confirmarea a venit în condițiile în care Trump a avertizat în mod repetat că va majora tarifele aplicate importurilor chineze, dacă Xi nu se va întâlni cu el la summitul care va avea loc pe 28-29 iunie la Osaka. „Am avut o conversație telefonică bună cu președintele chinez Xi. Vom avea o întâlnire lungă săptămâna viitore, la summitul G20 din Japonia. Echipele noastre vor discuta înainte de întâlnirea noastră , a scris Trump pe Twitter. Discuțiile dintre Washington și Beijing au fost întrerupte luna trecută, după ce Statele Unite au acuzat că liderii chinezi nu au mai acceptat prevederile unui proiect de acord comercial.
Trump a majorat tarifele pentru importuri din China în valoare de 200 de miliarde de dolari la 25%, declarând că va extinde tarifele pentru a acoperi alte bunuri de 325 de miliarde de dolari, practic toate importurile din această țară, dacă liderii chinezi nu își vor modifica poziția. Analiștii consideră că summitul G20 va duce cel mai probabil la deblocarea negocierilor comerciale dintre cele două țări. Trump a declarat însă că va încheia un acord cu China doar în termeni favorabili și că China trebuie să revină la concesiile făcute în rundele anterioare ale discuțiilor. Președintele a reiterat că exportatorii chinezi suportă povara tarifelor, contrazicând opinia majorității analiștilor că aceste costuri sunt suportate de consumatorii americani, sub forma unor prețuri mai mari.
Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 3,23%
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 3,23%, cel mai mic nivel din ultimele două luni și jumătate, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Marți, indicele a stagnat la 3,24%. Miercuri, acesta a scăzut la 3,23%, cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost tot 3,23%. Totodată, indicele ROBOR la 6 luni a scăzut de la 3,37% la 3,36%. Acesta este cel mai scăzut nivel din 2 aprilie, când a fost 3,32%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, la începutul lunii mai, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care va înlocui ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Valoarea acestuia, pentru ultimul trimestru din 2018, este de 2,36%.
Franța, al cincilea investitor străin în România
Franța este al cincilea investitor străin în România, iar firmele franceze sunt în continuare binevenite și sunt încurajate să investească în România, în condițiile în care potențialul mediului de afaceri este încă mare, a anunțat, miercuri, premierul Viorica Dăncilă, la forumul economic franco-român „Poveștile care schimbă jocul”. Premierul a anunțat că Franța este astăzi al cincilea investitor străin în România, existând peste 3.000 de firme franceze care generează circa 120 000 locuri de muncă directe. „Cu toții am putut asista în ultima perioadă la un adevărat reviriment economic în relația bilaterală, cu numeroase proiecte de succes care au contribuit ca schimburile comerciale franco-române să depășească, anul trecut, cifra de 9 miliarde de euro”, a spus premierul. E a subliniat că Franța se situează, în prezent, pe locul 3 între țările de destinație a produselor românești și pe locul 6 între țările de proveniență a importurilor. „În acest context deosebit, doresc să salut prezența investițiilor franceze în România, care sunt dovada vie că România este un loc propice pentru mediul de afaceri. Totuși, pot să spun că potențialul mediului de afaceri este încă mare, iar dumneavoastră sunteți în continuare bineveniți și vă încurajez să investiți în România”, a spus Dăncilă. Totodată, pe durata mandatului Președinției României la Consiliul Uniunii Europene, România este puternic angajată, alături de Franța, să contribuie la consolidarea proiectului european, la convergența și coeziunea socio-economică, precum și la aprofundarea integrării în cadrul Uniunii Europene, potrivit premierului.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
