Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Epidemia de coronarisul va cost economia circa 160 miliarde de dolari

Ziarul de Vrancea
10 mar 2020 502 vizualizări

Așa estimează un grup de economiști care au evaluat epidemia SARS

Efectul coronavirusului asupra economiei globale este dificil de estimat în prezent, însă, economiștii care au evaluat că epidemia SARS a costat în jur de 40 de miliarde dolari preconizează că virusul Covid-19 ar putea costa de trei sau patru ori mai mult, arată o analiză PwC România. ”Efectul virusului asupra economiei globale este dificil de estimat în prezent. Însă, economiștii care au evaluat că epidemia SARS a costat în jur de 40 de miliarde dolari, preconizează că virusul Covid-19 ar putea costa de trei sau patru ori mai mult. În același timp, Fondul Monetar Internațional și-a redus estimările de creștere globală, iar Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a preconizat o reducere la jumătate a creșterii globale din cauza virusului”, a declarat Mircea Bozga, partener servicii de audit al riscului, PwC România. Dacă Organizația Mondială a Sănătății va declara pandemie, tonul discuțiilor va trece de la reținere și prevenire la protecția lucrătorilor cheie pentru a menține afacerile în funcțiune, menționează el. ”Răspunsul la o criză este măsurat în săptămâni, în timp ce recuperarea este măsurată în ani. Companiile care sunt bine pregătite se vor recupera întotdeauna mai repede”, afirmă Mircea Bozga. Situația este complexă pentru directorii executivi în exercițiu pentru că depășește experiența celor mai multora dintre ei, având în vedere că mandatul mediu al unui CEO este de cinci ani, iar ultima epidemie similară, dar la un nivel mai redus, a fost SARS în anul 2003. SARS a infectat peste 8.000 de oameni și a durat nouă luni. Într-o perioadă mult mai scurtă, Covid-19 a infectat de peste zece ori mai mulți oameni și se răspândește rapid. Coronavirusul este un risc care trebuie monitorizat activ de către factorii de decizie ai companiilor pentru că vine cu un nivel mare de incertitudine, afirmă reprezentantul PwC România. ”Efectele se resimt deja în probleme apărute în lanțul de distribuție, restricții de călătorie și creșterea nesiguranței pe piețele din întreaga lume. În fața unei crize globale, liderii sunt preocupați, de asemenea, de bunăstarea oamenilor și de planul de continuitate a afacerilor lor”, precizează el. Cheia pentru gestionarea oricărei crize este pregătirea. Experții Centrului Global de Criză PwC au realizat o listă de acțiuni pe care companiile le pot adopta pentru a rezista incertitudinilor și au enumerat întrebările esențiale la care organizațiile trebuie să aibă răspunsurile pregătite. ”Analizați locurile în care lucrează angajații și călătoriile acestora. Prima prioritate este de a stabili exact unde se află personalul și câți lucrători sunt pe teritorii afectate sau vulnerabile. Este nevoie să fie repatriați? Au cerut sau este necesar să lucreze de acasă? Planurile de călătorie vor trebui revizuite, reprogramate sau anulate. Fiecare companie trebuie să aibă o politică clară în ceea ce privește absența din cauza bolii sau pentru îngrijirea rudelor, protocolul pentru vizitatorii companiei, procedura de raportare a bolii și restricțiile de călătorie. De asemenea, trebuie adoptată o soluție pentru cazul închiderii școlilor pe termen mai lung - care va fi politica pentru părinții care lucrează? Apoi, există și problema impozitului: dacă lucrătorii sunt obligați să rămână în alte state mai mult timp decât era preconizat și apoi să fie supuși impozitării, ce strategie veți adopta? În cele din urmă, fiți pregătiți să actualizați în mod continuu aceste politici pe măsură ce condițiile se schimbă”, arată aanaliza. De asemenea, companiile trebuie să își revizuiască planurile de criză și continuitate. ”Fiecare afacere trebuie să aibă un plan de criză și unul de continuitate, iar acum un plan specific de pandemie. Dar nimic nu testează teoria mai bine decât realitatea. Planul de pandemie al unei organizații din Asia, de exemplu, a desemnat un oraș european ca loc de evacuare pentru angajați și familiile lor, dar zborurile din China spre acest oraș au fost suspendate la scurt timp după izbucnire”, se menționează în analiză. Planurile generale trebuie adaptate pentru a face față provocărilor specifice unei epidemii. ”Dacă un număr mare de angajați trebuie să lucreze de la distanță o perioadă, de exemplu, banda de transmitere a informațiilor poate face față unui volum de mare? Operațiunile vor fi afectate dacă angajații nu pot veni la locul de muncă? Care este procedura de actualizare a recomandărilor și politicilor de călătorie? Cum va fi gestionată comunicarea cu angajații? În timpul oricărei crize, cea mai mare îngrijorare pentru directorii generali este colectarea rapidă a informațiilor corecte. Care va fi fluxul de date în timpul acestei crize?”, se întreabă analiștii.

Patronatele din turism cer scutiri de taxe

u “după analizele noastre primare, circa 20% din cei 400.000 de angajați din turism vor rămâne fără loc de muncă”, susțin operatorii din domeniu

Patronatele din turism și din domeniul restaurantelor au solicitat miercuri Guvernului mai multe scutiri și amânări de taxe, pentru sprijinirea acestor domenii în fața problemelor economice provocate de coronavirus, avertizând că în caz contrar statul riscă să se trezească cu 400.000 de șomeri. Astfel, patronatele din turism și restaurante solicită Guvernului scutirea de la plata taxelor pe salarii pentru lunile martie, aprilie și mai, cu posibilitatea prelungirii la 6 luni în cazul extinderii crizei; amânarea TVA și a taxelor locale pentru operatorii din turism aferente primului semestru din 2020 pentru o perioadă de 6 luni, fără penalizări și dobânzi, ca și formă de creditare cu dobândă zero a industriei turismului; plata imediată a datoriilor statului către operatorii de turism - plata contribuțiilor aferente concediilor medicale de recuperat de către angajator, TVA de recuperat, ca și plățile facturilor de prestări servicii pe care diverse instituții ale statului le au de făcut către operatorii de turism; asigurarea unui fond de urgență pentru finanțarea creditării operatorilor din turism prin susținerea dobânzilor din bugetul statului. "În situația în care fenomenul coronavirus se va întinde pe o perioadă mai lungă de timp, estimăm că în lipsa unor măsuri de susținere din partea autorităților vom asista în scurt timp la insolvențe, falimente și concedieri. După analizele noastre primare, circa 20% din cei 400.000 de angajați din turism vor rămâne fără loc de muncă în cazul în care această situație va dura mai mult de o lună", se menționează în comunicatul remis miercuri de patronatele din turism și restaurante. Președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană (AHK România), Dragoș Anastasiu, a solicitat Guvernului să aprobe măsurile transmise de patronatele din turism și restaurante, indicând pericolul pierderii a sute de mii de locuri de muncă din domeniu. "Știți că statul este co-acționar în toate companiile. Este stake-holderul care primește cei mai mulți bani din fiecare companie, mai mult decât acționarii de la Registrul Comerțului. Și cred că acesta este momentul în care toți acționarii firmelor, inclusiv statul român, trebuie să facă eforturi. Noi (patronatele din domeniu, n.r.) le facem deja. Și statul trebuie să le facă, nu are încotro. De data asta nu are încotro, dacă nu vrea să se trezească cu 400.000 de șomeri", a declarat președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană. Reprezentanții patronatelor din turism și restaurante urmează să se întâlnească, miercuri după-amiaza, cu reprezentanții Guvernului, pentru a discuta situația economică a companiilor din domeniu. Solicitările reprezentanților din turism au fost transmise presei, miercuri, de către președintele Federației Industriei Hoteliere din România - Călin Ile, președintele Camerei de Comerț și Industrie Româno-Germană - Dragoș Anastasiu, președintele Asociației Naționale a agențiilor de Turism din România - Nicolae Demetriade, președintele Asociației Restaurantelor din România - Dragoș Petrescu, și alte organizații din domeniul turistic.

Prețurile de consum au urcat cu 3,05% în februarie, față de aceeași lună din 2019

Prețurile de consum în luna februarie 2020 au crescut cu 3,05% comparativ cu luna februarie 2019, iar rata anuală calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) este 2,8%, a anunțat miercuri Institutul Național de Statistică (INS). De asemenea, rata medie a prețurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2019 – februarie 2020) față de precedentele 12 luni (martie 2018 – februarie 2019), calculată pe baza IPC, este 3,8%. Determinată pe baza IAPC, rata medie este 3,9%. La mărfurile alimentare, indicele prețurilor de consum a crescut cu 4,09% față de februarie 2019 și cu 0,63% față de luna ianuarie a acestui an. La această categorie, comparativ cu decembrie 2019, cele mai mari scumpiri le găsim în luna februarie la: fructe proaspete (plus 6,44%), la alte legume și conserve de legume (plus 5,95%) și la legume și conserve de legume (plus 4,85%), iar singura ieftinire este la ouă (-0,08%). La mărfurile nealimentare, indicele prețurilor de consum a crescut în februarie cu 2,04% față de aceeași lună a anului trecut și a scăzut ușor față de luna ianuarie. În luna februarie, comparativ cu decembrie 2019, cel mai mult s-a scumpit energia termică, cu 2,96%, și țigările, cu 2,05%. Combustibilii s-au ieftinit cu 3,23%, iar încălțămintea s-a ieftinit ușor. În ceea ce privește serviciile, prețurile de consum au crescut cu 3,84% comparativ cu februarie 2019 și cu 0,39% față de ianuarie 2020. La categoria servicii, în luna februarie, comparativ cu decembrie 2019, cel mai mult s-a scumpit transportul aerian, cu 17,98%, în timp ce poșta și telecomunicațiile și telefonia s-au ieftinit ușor.

Comisia Europeană vrea să sperie coronavirusul cu 25 miliarde euro

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, anunță investiții considerabile de 25 de miliarde de euro pentru combaterea coronavirusului și precizează că vor fi folosite toate instrumentele pe care Comisia le are la dispoziție pentru a se asigura că economia Europei trece cu bine prin acest moment. ”Investițiile vor fi considerabile și vor ajunge rapid la 25 de miliarde de euro. Pentru a realiza acest lucru, voi propune Consiliului și Parlamentului în această săptămână să elibereze în piață 7,5 miliarde de euro de lichidități pentru investiții. Voi înființa un grup operativ care să colaboreze cu statele membre pentru a mă asigura că fluxul banilor va începe în următoarele săptămâni”, a spus președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Pentru a orienta rapid investițiile publice europene în valoare de 25 miliarde de euro, Comisia va propune să renunțe în acest an la obligația de a solicita rambursarea prefinanțărilor neutilizate din fondurile structurale și de investiții europene deținute în prezent de statele membre. ”Statele membre vor fi obligate să utilizeze aceste sume pentru a-și accelera investițiile în cadrul fondurilor structurale. Vor utiliza acest lucru pentru cofinanțarea națională pe care în mod normal ar fi trebuit să o asigure pentru a primi următoarele tranșe din pachetele lor de fonduri structurale. Având în vedere ratele medii de cofinanțare din statele membre, cele 7,5 miliarde de euro vor fi în măsură să declanșeze utilizarea unei finanțări structurale de aproximativ 17,5-18 miliarde de euro în întreaga UE”, anunță CE. Această propunere poate fi pusă în aplicare prin modificarea regulamentului comun privind fondurile structurale. Comisia va înainta această propunere Consiliului și Parlamentului în această săptămână. Prin urmare, programele operaționale naționale ar urma să fie adaptate, dacă este cazul, pentru a canaliza finanțarea către domenii precum măsurile de muncă pe termen scurt, sectorul sănătății, măsurile privind piața forței de muncă și sectoarele afectate în mod deosebit de situația actuală. În cadrul videoconferinței cu liderii UE din 10 martie în care s-a discutat epidemia de Covid-19, Comisia a primit mandat pentru a-și intensifica eforturile împotriva acesteia pe toate planurile, în coordonare cu statele membre. Criza provocată de virus are atât o latură umană semnificativă, cât și un potențial impact economic major. ”Prin urmare, este esențial să acționăm în mod ferm și colectiv pentru a împiedica răspândirea virusului și a ajuta pacienții, respectiv pentru a contracara efectele economice adverse”, a anunțat miercuri Comisia Europeană. De asemenea, în conferinte telefonice zilnice, Comisia va coordona măsurile necesare împreună cu miniștrii de sănătate și ai afacerilor Interne. În al doilea rând, Comisia va constitui o echipă de epidemiologi și virusologi din diferite state membre pentru a oferi orientări la nivel european. În prezent, Comisia face un inventar al echipamentelor de protecție disponibile și al aparatelor de protecție respiratorie, inclusiv al capacității de producție și distribuție. Acestea sunt esențiale pentru întregul sector de sănătate. ”În ceea ce privește cercetarea și dezvoltarea, vom consolida inițiativa europeană de a finanța cercetarea specifică cu privire la acest virus. Am mobilizat 140 de milioane de euro din finanțări publice și private pentru cercetarea privind diagnosticarea, tratamentul și vaccinurile”, spune președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Indicele ROBOR a scăzut la 2,83%, revenind la cel mai redus nivel atins din luna mai 2018

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut la 2,83%, de la nivelul de 2,84% atins marți, revenind cel mai redus nivel atins din luna mai 2018, potrivit datelor publicate miercuri de Banca Națională a României (BNR). Indicele ROBOR la 3 luni se afla în scădere accentuată de la începutul lunii februarie. În 6 februarie, indicele era 3,18%. Luni, indicele ROBOR la 3 luni a crescut la 2,85%, dar marți a scăzut din nou, la 2,84%. Vineri, ROBOR la 3 luni a scăzut de la 2,87% la 2,83%, cel mai mic nivel din 31 mai 2018, când a fost 2,83%. ROBOR la 6 luni s-a menținut la nivelul de 3%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. BNR a publicat, în mai 2019, indicele de referință trimestrial pentru creditele acordate consumatorilor (IRCC), care înlocuiește ROBOR în calculul dobânzilor la majoritatea creditelor în lei. Nivelul acestuia, pentru al treilea trimestru din 2019, a scăzut la 2,36%, de la 2,66% în T2 2019.

Google le recomandă angajaților din America să lucreze de acasă

Recomandarea de a lucra de acasă făcută de Google angajaților săi aflați în zone afectate de coronavirus a fost extinsă la nivelul întregului continent Nord-american. Google și-a înștiințat toți angajații din America de Nord că pot lucra de acasă, dacă consideră necesar și dacă natura job-ului le permite acest lucru. Măsura este luată pentru a minimiza riscul răspândirii virusului COVID-19. Anterior, Google le făcuse aceeași recomandare angajaților din San Francisco Bay. Până acum, măsurile anunțate de marile companii de tehnologie s-au limitat la regiuni specifice, unde au fost raportate cazuri de infectare. Recomandarea Google este valabilă până cel puțin pe 10 aprilie. Totodată, Google spune că a creat un fond pentru ca angajații temporari și contractorii să-și poată lua concediu medical, dacă prezintă simptome de coronavirus sau sunt nevoiți să stea în carantină. Google a mai anunțat că, pentru o bună precauție, interzice temporar toate reclamele la măști medicale.

Acțiunile de pe Wall Street au închis marți în creștere puternică

Acțiunile de pe Wall Street au închis marți în creștere puternică, investitorii așteptând măsuri de stimulare fiscală pentru atenuarea impactului epidemiei provocate de nou coronavirus asupra creșterii economice, relatează CNBC. Indicele Dow Jones Industrial Average a urcat cu 4,9%, evoluția prin care a redus la jumătate pierderile de luni. Indicele S&P 500 a avansat cu 4,9%, înregistrând cea mai bună evoluție zilnică de după 26 decembrie 2018. Indicele Nasdaq Compozite a avansat tot cu 4,9%. Acțiunile Facebook, Amazon, Apple, Netflix și Alphabet, compania mamă a Google, au urcat toate cu peste 4,8%. Titlurile JPMorgan Chase și Home Depot au tras în sus indicele Dow, avansând fiecare cu peste 7%. Cele mai bune performanțe în cadrul indicelui S&P 500 au fost înregistrate de acțiunile companiilor din sectorul tehnologiei și cel financiar, cu creșteri de cel puțin 6%. Titlurile din sectorul energiei au urcat cu peste 4%. “Stimulentele fiscale sunt un antidot care pot acoperi spațiul dintre ce se întâmpla înainte de coronavirus și ce se va întâmpla după”, a declarat Brent Schutte, director pentru investiții la firma Northwestern Mutual Wealth Management. “Tranzacțiile de astăzi arată că piața încearcă să afle dacă măsurile de stimulare vor fi suficiente”, a adăugat acesta.

Tot mai mulți producători americani de petrol reduc cheltuielile

Un număr tot mai mare de producători nord-americani de petrol, în frunte cu Chevron, avertizează că vor reduce cheltuielile și forajele, în urma scăderii accentuate a prețurilor țițeiului, la cele mai scăzute niveluri din ultimii trei ani, transmite Reuters. Chevron este primul producător major de petrol care a anunțat că analizează reducerea cheltuielilor, care ar putea duce, pe termen scurt, la o producție mai mică de petrol. Occidental Petroleum, Marathon Oil și Cenovus Energy, care extrage petrol la exploatări nisipoase, s-au alăturat firmelor Diamondback Energy și Parsley Energy care au anunțat reduceri ale cheltuielilor. EOG a anunțat că își evaluează activitățile de foraje și că este pe cale să finalizeze planuri concrete. Marathon și Cenovus au promis să reducă cheltuielile cu circa 30% comparativ cu anul trecut. Prețurile petrolului au scăzut luni cu aproape 10%, acesta fiind cel mai amplu declin de la Războiul din Golf din 1991, în urma eșecului negocierilor dintre Arabia Saudită și Rusia privind extinderea și creșterea restricțiilor de producție pentru susținerea prețurilor, pe fondul epidemiei de coronavirus care a redus cererea în China și la nivel global. Marile companii petroliere americane au mărit producția de petrol la un nivel record de aproape 13 milioane de barili pe zi, subminând eforturile OPEC de a reduce livrările.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.