MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Diferența negativă dintre importuri și exporturi s-a redus cu 18%
Deficitul balanței comerciale în primele nouă luni ale anului a fost de 20,389 miliarde de euro
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în primele nouă luni ale anului a fost de 20,389 miliarde de euro, mai mic cu 4,601 miliarde de euro (-18,4%) decât cel înregistrat în perioada similară din 2022, informează joi Institutul Național de Statistică (INS). Potrivit datelor INS, exporturile FOB au însumat 70,291 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 90,680 miliarde de euro, în perioada 1 ianuarie - 30 septembrie 2023, exporturile crescând cu 2,1%, în timp ce importurile au scăzut cu 3,4% față de aceeași perioadă din 2022. În perioada 1.I - 30.IX 2023, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (44,5% la export și 36,2% la import) și alte produse manufacturate (30,3% la export și 29,0% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri la 9 luni din 2023 a fost de 51,004 miliarde de euro la expedieri și de 66,516 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 72,6% din total exporturi și 73,4% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I - 30.IX 2023 a fost de 19,287 miliarde de euro la exporturi și de 24,164 miliarde de euro la importuri, reprezentând 27,4% din total exporturi și 26,6% din total importuri. În luna septembrie 2023, exporturile FOB au însumat 8,125 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 10,277 miliarde de euro, rezultând un deficit de 2,151 miliarde de euro. Față de luna septembrie 2022, exporturile din luna septembrie 2023 au scăzut cu 5,3%, iar importurile au scăzut cu 11,1%.
Nicolae Ciucă: E nevoie de o clarificare pe legea pensiilor
u “este enorm de mult și trebuie să identificăm sursele de finanțare”, susține șeful PNL
Președintele PNL, Nicolae Ciucă, a declarat joi, că este nevoie de o clarificare pe legea pensiilor, după ce aseară au apărut informații în spațiul public de la doamna ministru Bucura că impactul ar fi de 55,6 miliarde de lei iar din calculele de la Ministerul de Finanțe suma este diferită. El a precizat că este un impact mare pe care trebuie să și-l asume cu date concrete și să existe sustenabilitate pentru această decizie. La cifrele anunțate aseară de 55,6 miliarde impactul este de aproximativ 3 % din PIB ceea ce este enorm de mult și trebuie să identificăm sursele de finanțare, a mai spus liderul PNL. ”Este nevoie de o clarificare, pentru că aseară au apărut informații în spațiul public de la doamna ministru Bucura că impactul ar fi de 55,6 miliarde de lei iar din calculele de la Ministerul de Finanțe suma este diferită, motiv pentru care am solicitat să ne clarificăm care este suma reală pentru că este un impact mare pe care trebuie să ni-l asumăm cu date concrete și să avem sustenabilitate pentru această decizie”, a spus Nicolae Ciucă la sediul PNL. El a continuat: ”Asta vrem să clarificăm, dacă a înțeles toată lumea că vorbim de cifre diferite și dacă într-adevăr în baza de fundamentare a legii la nivelul Ministerului Muncii este cuprinsă această realitate a cifrelor”. ”Categoric că vom da un aviz, cu toții ne dorim ca așa cum ne-am asumat prin aceast nouă lege să eliminăm disparitățile, inechitățile și în felul acesta să echilibrăm sistemul de pensii din țara noastră, sunt foarte mulți pensionari care așteaptă de foarte mulți ani această decizie, ca atare vom clarifica și legea va fi adoptată. Categoric la cifrele anunțate aseară de 55,6 miliarde impactul este de aproximativ 3 % din PIB ceea ce este enorm de mult și trebuie să identificăm sursele de finanțare, nu putem să venim să promitem oamenilor ceva și să nu avem sustenabilitate”, a completat Ciucă. Despre promisiunea ministrului Muncii privind o majorare totală după recalculare cu 40 % a pensiilor, președintele PNL a răspund: ”Tocmai de aceea dorim ca în fața electoratului să nu venim cu promisiuni nesusținute financiar și oamenii într-adevăr să poată să resimtă această decizie, într-un buget care să aibă colectarea necesară pentru a putea să finanțeze anvelopa de la Ministerul Muncii. ”Pe suma de 55,6 miliarde este imposibil”, a spus Ciucă, întrebat dacă sunt bani pentru această majorare de pensii.
NuScale, companie cu proiecte în România, pune capăt unei investiții din Utah. Eșec major
Compania NuScale Power a anunțat miercuri că a convenit cu un grup energetic din Utah să pună capăt proiectului de reactor modular de mici dimensiuni al companiei, dând o lovitură ambițiilor SUA de a avea o sursă de energie nucleară pentru a combate schimbările climatice. Anunțul a făcut ca acțiunile NuScale să scadă cu 20%, relatează Reuters. Compania americană și-a propus să construiască la Doicești, în România, prima centrală electrică din Europa care să funcționeze cu reactoare modulare mici (SMR). John Hopkins, președintele și directorul general al NuScale, a declarat într-un comunicat că societatea va continua să lucreze cu ceilalți clienți interni și internaționali pentru a aduce pe piață tehnologia americană a reactoarelor modulare mici (SMR) și pentru a crește bazele de producție nucleară din SUA. NuScale speră să construiască SMR-uri în România, Kazahstan, Polonia și Ucraina. Criticii au avertizat că preluarea de către Rusia a centralei nucleare Zaporojie din Ucraina - împreună cu bombardamentele repetate în apropierea acesteia, întreruperile de energie electrică și pericolele pentru resursele de răcire cu apă ale centralei - înseamnă că reactoarele, care pot elibera materiale toxice și radioactive în caz de dezastre, nu ar trebui construite în regiune, menționează Reuters. În SUA, în 2020, Departamentul Energiei a aprobat 1,35 miliarde de dolari pe o perioadă de 10 ani pentru proiectul de centrală Carbon Free Power Project (CFPP), sub rezerva alocărilor din partea Congresului. NuScale a primit aproximativ 600 de milioane de dolari de la acest departament începând din 2014 pentru a sprijini proiectarea, acordarea licențelor și amplasarea proiectului. NuScale plănuia să dezvolte proiectul cu șase reactoare de 462 de megawați împreună cu Utah Associated Municipal Power Systems (UAMPS) și să îl lanseze în 2030, dar mai multe orașe s-au retras din proiect pe măsură ce costurile au crescut. Se aștepta ca centrala NuScale din Utah să fie primul SMR care să obțină o licență de construcție din partea Comisiei de Reglementare Nucleară (NRC) din SUA. Dar NuScale a declarat că pare puțin probabil ca proiectul să aibă suficienți clienți pentru a continua implementarea lui. NuScale a anunțat în ianuarie că prețul țintă pentru energia produsă de centrală este de 89 de dolari pe megawatt oră, cu 53% mai mult decât estimarea anterioară de 58 de dolari pe MWh, ceea ce a ridicat îngrijorări cu privire la disponibilitatea clienților de a plăti.
O treime dintre gospodăriile din România cheltuie peste 10% din venit pe energie
Peste o treime dintre gospodăriile din România cheltuie mai mult de 10% din venituri pe facturile la energie, conform datelor prezentate, joi, de președintele Centrului pentru Studiul Democrației (CSD), George Jiglău, într-o dezbatere de specialitate. "În toamna lui 2021, practic au început creșterile acelea mari de prețuri, care au dus peste tot în Europa, nu doar în România, la nevoia de a implementa scheme de ajutor pentru populație, care de cele mai multe ori au luat forma a ceea ce am ajuns să numim plafonare-compensare. În 2022, indicatorul 2M, care ilustrează problema facturilor foarte mari, acel procent din populație care cheltuie peste dublul medianei pentru energie, este la 21,7%, în ușoară creștere de la 18%, 20% și 19% în precedenții trei ani. Indicatorul M/2 este cel care ni-i arată pe cei care cheltuie mai puțin de jumătatea medianei, implicit consumă foarte puțin, iar valoarea este oarecum asemănătoare cu cea din urmă cu doi ani, la 19,8% pentru anul 2022. O să trec la indicatorul de 10%, acele gospodării care cheltuie mai mult de 10% din venit pe energie pentru toate tipurile de energie pe care le consumăm într-o gospodărie. Acest indicator este acum la 37,3%, în creștere de la 33% în 2021. Deci, avem 37,3% dintre gospodării care cheltuie mai mult de 10% din venitul lor pe energie", a subliniat Jiglău. În același context, statistica prezentată relevă și faptul că aproape un sfert dintre gospodării ajung sub pragul de sărăcie după ce își achită factura la energie. "Mai avem acele gospodării care consumă peste mediană și care ,după ce își plătesc facturile la energie, coboară sub pragul de sărăcie. Pragul de sărăcie se referă la acel prag de sărăcie statistic pe care îl folosim atunci când încercăm să determinăm ce procent din populație se află în sărăcie monetară, iar acesta reprezintă 60% din venitul median. Așadar, 21% dintre gospodăriile din România consumă peste mediană, au consumuri mai mari, și după ce își plătesc factura la energie coboară sub pragul de sărăcie. Ce este foarte clar din aceste grafice este faptul că indicatorul s-a dublat de la 10,5% și în 2021 și în 2020, de la 7,8% în 2019, acum am ajuns la 21%. Deci, o stare de sărăcie care este asociată cu plata facturilor la energie în care poate nu vorbim despre incapacitatea unei gospodării de a se încălzi, dar, odată plătite acele facturi, coboară sub pragul de sărăcie. Adică, trebuie să prioritizeze energia, dar făcând asta trebuie să tăiem masiv cheltuielile pentru alte nevoi pe care le am în gospodăria mea", a explicat specialistul.
BNR: Rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor
Rata anuală a inflației este așteptată să crească în debutul anului viitor, sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite, afirmă Banca Națională a României, într-un comunicat. "În ședința de astăzi, Consiliul de Administrație al BNR a analizat și aprobat Raportul asupra inflației, ediția noiembrie 2023, document ce încorporează cele mai recente date și informații disponibile. Prognoza actualizată reconfirmă perspectiva continuării scăderii ratei anuale a inflației de-a lungul următorilor doi ani, pe o traiectorie mai ridicată însă în 2024 decât cea previzionată anterior, dar ușor mai joasă pe parcursul trimestrelor ulterioare. Astfel, rata anuală a inflației este așteptată să se mărească în debutul anului viitor - sub impactul majorării și introducerii unor taxe și impozite - și să descrească gradual în următoarele trimestre, dar să-și accelereze scăderea în 2025, coborând în interiorul intervalului țintei la finele orizontului prognozei", se spune în comunicat. Conform BNR, descreșterea va fi antrenată pe mai departe de factorii pe partea ofertei, în principal de efecte de bază dezinflaționiste și de corecții descendente ale cotațiilor unor mărfuri, cărora li se alătură influențele anticipate să vină din restrângerea relativ abruptă a excedentului de cerere agregată începând cu trimestrul III 2023 și din intrarea gap-ului PIB în teritoriul negativ spre finele anului viitor - cu câteva trimestre mai devreme decât se previzionase anterior. Incertitudini și riscuri însemnate la adresa perspectivei inflației decurg totuși din creșterile de taxe și impozite destinate accelerării consolidării bugetare, potențial suplimentate în perspectivă, dar și din evoluția cotației petrolului, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, BNR notează că incertitudini și riscuri notabile rămân asociate însă și conduitei viitoare a politicii fiscale și de venituri, date fiind, demersurile recente vizând limitarea cheltuielilor bugetare în 2023 și posibila mărire în următorii ani a pachetului de măsuri fiscal-bugetare corective, dar și implicațiile potențiale ale noii legislații privind pensiile și salariile din sectorul public, precum și eventuale noi majorări salariale acordate personalului bugetar.
Prețurile petrolului au scăzut cu aproape 3%
Prețurile petrolului au scăzut miercuri cu aproape 3%, până la cele mai reduse niveluri din mai mult de trei luni, din cauza preocupărilor legate de scăderea cererii în SUA și China, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 2,14 dolari, sau cu 2,6%, până la 79,47 dolari pe baril. Prețul țițeiului american a pierdut 2,12 dolari, sau 2,7%, până la 75,25 dolari pe baril. Ambele valori de referință au atins cel mai scăzut nivel de la jumătatea lunii iulie. ”Piața este în mod clar mai puțin preocupată de potențialul de întrerupere a aprovizionării din Orientul Mijlociu și se concentrează în schimb pe o relaxare”, au declarat analiștii ING Warren Patterson și Ewa Manthey într-o notă către clienți, referindu-se la condițiile de aprovizionare cu țiței. De asemenea, cântărind prețurile din piață, stocurile de țiței din SUA au crescut cu aproape 12 milioane de barili săptămâna trecută, au declarat marți seara surse din piață, citând cifrele Institutului American de Petrol. Aceasta ar fi cea mai mare creștere din februarie, în comparație cu datele guvernamentale. Cu toate acestea, U.S. Energy Information Administration (EIA) a amânat publicarea datelor săptămânale privind inventarul petrolului, care de obicei are loc miercuri, până pe 15 noiembrie, pentru a finaliza o actualizare planificată a sistemelor.
Google extinde disponibilitatea instrumentelor de AI din Search
Funcțiile de AI generativ cu care Google a început să experimenteze în propriul motor de căutare în urmă cu șase luni sunt acum disponibile în 120 de țări și teritorii. Google anunță extinderea disponibilității pentru funcțiile de inteligență artificială generativă din cadrul motorului de căutare al companiei, după ce acestea au fost, inițial, disponibile unui număr limitat de utilizatori din Statele Unite. Instrumentele nu par a fi, încă, disponibile și în țările din Uniunea Europeană, în ceea ce pare o încercare a companiei de a evita legislația europeană sau a câștiga timp pentru a se pune la punct cu aceasta. Aceleași instrumente sunt acum disponibile, pe lângă engleză, hindi și japoneza, în limbile spaniolă, portugheză, coreeană și indoneziană. Cu aceeași ocazie, Google anunță și o serie de îmbunătățiri pentru instrumentele de AI din paginile de căutare. Utilizatorii pot acum pune întrebări legate de rezumatul prezentat în pagina cu rezultate. În cazul traducerilor făcute de AI, Google va începe să sublinieze cuvintele care pot avea mai multe sensuri, în funcție de care și sensul întregii fraze poate altul. Subliniate vor fi și cuvintele din sănătate și programare, iar în momentul în care utilizatorul duce cursorul asupra lor, va fi afișată o definiție.
Amazon.com a început să reducă locurile de muncă la divizia sa de streaming
Amazon.com a început să reducă locurile de muncă la divizia sa de streaming de muzică, a anunțat compania miercuri, confirmând cea mai recentă din câteva runde de concedieri din ultimul an, care au afectat peste 27.000 de angajați ai gigantului de retail, transmite Reuters. Angajați din America Latină, America de Nord și Europa au primit miercuri notificări că locurile lor de muncă au fost eliminate, potrivit unor persoane familiare cu problema. Un purtător de cuvânt al Amazon a confirmat concedierile după ce a fost contactat de Reuters. Ea a refuzat să spună câți angajați au fost afectați. ”Am monitorizat îndeaproape nevoile noastre organizaționale și am prioritizat ceea ce contează cel mai mult pentru clienți și sănătatea pe termen lung a afacerilor noastre. Unele roluri au fost eliminate din echipa Amazon Music. Vom continua să investim în Amazon Music”, a spus ea într-un comunicat. În statul Washington, unde își are sediul Amazon, California sau New York nu s-a făcut nicio cerere de concedieri în masă, care se numără printre cele mai mari centre de angajați pentru companie, potrivit unei analize a notificărilor pentru ajustarea și recalificarea lucrătorilor.
