MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Despăgubirile în cazul Roșia Montană pot urca până la 6,7 miliarde de dolari
„Avem o strategie de negociere în dosarul Roșia Montană”, susține ministrul Boloș
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, susține că strategia de negociere în dosarul Roșia Montană va fi pusă în aplicare în momentul în care va începe dialogul cu titularii deciziei, în condițiile în care în cursul zilei de vineri se așteaptă pronunțarea deciziei de către instanța arbitrală internațională privind despăgubirile.
"Modalitatea prin care se va pune în aplicare decizia trebuie să fie cel puțin ca urmare a unei discuții între comisia interministerială și titularii acestei decizii, asta dacă există o cale de dialog. Dacă nu există această cale de dialog, atunci mă gândesc că se vor urma căile legale de executare silită, dar eu totuși sunt convins că pe calea dialogului vom găsi cea mai bună soluție de a duce la bun sfârșit decizia. Să vedem care va fi rezultatul acestei strategii de negociere. Am menționat că avem o strategie de negociere pe care o vom pune în aplicare la momentul la care va începe dialogul cu cei care sunt titularii acestei decizii", a declarat joi Marcel Boloș, care a participat la o conferință referitoare la perspectivele macroeconomice ale României. El a precizat că suma maximă cerută de investitorul de la Roșia Montană este de 6,7 miliarde dolari, iar cea minimă "ceea ce au investit". "Minimumul a ceea ce a fost prezentat ca document, și mă gândesc că este un minimum de la care pornește decizia, este de un miliard de dolari, știm acest lucru, și în acest interval ar trebui să fie valoarea acestei decizii, respectiv valoarea impactului bugetar pe care îl vom avea din decizia de la Roșia Montană", a precizat el. Boloș a reamintit că există și perspectiva unei decizii nemonetare, iar această alternativă va fi luată în calcul de către instanța arbitrală internațională. "Există și această perspectivă. Să sperăm că alternativa aceasta va fi luată în calcul de către instanța arbitrală internațională. Decizia nemonetară, așa cum am mai prezentat, ar fi rezultatul luării în considerare a faptului că licența de exploatare este încă în vigoare și obligația, să zicem, a statului pentru a continua investiția în condițiile prevăzute în acordul de mediu poate fi o variantă care poate fi reținută de către instanța arbitrală internațională", a explicat Boloș. Potrivit sursei citate, după comunicarea deciziei oficiale a instanței internaționale către statul român, există o perioadă de acomodare a deciziei, respectiv maximum 30 de zile, și pe urmă urmează pașii procedurali de dialog. "După ziua de mâine (vineri, n.r.) se comunică decizia în mod oficial către stat, către România, și după aceea există o perioadă de acomodare a deciziei, respectiv în maximum 30 de zile anumite elemente din decizie se stabilesc, care sunt publice și care rămân în continuare secretizate, și după aceea urmează pașii procedurali de dialog, sper totuși, pentru ca să evităm un impact direct în bugetul de stat", a subliniat ministrul Finanțelor. Acesta a spus că nu poate divulga strategia de negociere pentru că poate influența rezultatul negocierii cu cei care sunt titularii deciziei, precizând că nu ar vrea să se întâmple un astfel de lucru. Ministrul Finanțelor a arătat că modalitatea de recalculare a pensiilor din luna septembrie nu va fi afectată de decizia privind despăgubirile, însă această decizie "majorează cu siguranță ținta noastră de deficit bugetar". Valoarea totală actualizată a despăgubirilor solicitate de companiile Gabriel Resources Ltd. și Gabriel Resources (Jersey) în dosarul arbitral internațional deschis împotriva României, legat de "proiectul minier aurifer de la Roșia Montană", se ridică la aproximativ 6,7 miliarde de dolari, potrivit unui răspuns transmis recent de Guvern, la solicitarea AGERPRES, în baza datelor furnizate de Ministerul Finanțelor. Dosarul în acest caz a fost înregistrat pe rolul Curții de Arbitraj Internaționale a Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții (ICSID) cu nr.ARB/15/31, în iulie 2015, iar în septembrie 2023 tribunalul care a judecat speța a declarat procedura închisă în conformitate cu Regula de arbitraj ICSID 38 (1). În document este prezentat și un scurt istoric al litigiului dintre Gabriel Resources și România, în speța privind așa-numitului "proiect minier aurifer de la Roșia Montană".
Biriș: Noi tronăm cu autoritate în topul celor mai proști colectori fiscali din Europa
consultantul fiscal sugerează că încasările mici nu sunt consecința unor taxe neapărat reduse, ci mai ales a complicității celor care strâns fondurile cu evazioniștii
Consultantul fiscal Gabriel Biriș, co-managing Partner, Biriș-Goran, este de părere că România „tronează cu autoritate în topul celor mai proști colectori fiscali din Europa”. În conferința „Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024” organizată joi de News.ro acesta a prezentat statistici care arată că în ultimii ani România a înregistrat creșteri constante ale valorii taxei pe valoare adăugată care nu a fost colectată la buget, aceste valori ridicându-se la miliarde de euro. „Noi tronăm cu autoritate în topul celor mai proști colectori fiscali din Europa. Într-un singur an, o țărișoară baltică mică ne-a depășit un pic, dar doar un pic. Cu toate măsurile. (...) Am avut campanii de reducere, de luptă cu evaziunea. Ce s-a întâmplat cu evaziunea la noi? Nu cumva avem o problemă altundeva? Nu cumva avem o problemă acolo unde ăia care colectează? Nu cumva avem o complicitate? Nu cumva avem o problemă sistemică?”, afirmă Gabriel Biriș în cadrul conferinței „Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024” organizată de News.ro. Acesta este de părere că cea mai mare problemă este că „din punct de vedere valoric, gap-ul de TVA este uriaș”. „Vă spun ca om care lucrează în fiscalitate la un nivel destul de ridicat de 29 de ani. Vă spun că sunt foarte îngrijorat, pentru că perspectivele nu sunt deloc bune. De ce spun asta? Din cauza deficitului și direcția este că dăm în boul care trage. Punem impozite și taxe pentru ăia care le-au plătit, le plătesc și acuma că pe ăilalți fie nu suntem în stare, fie nu îndrăznim să-i întrebăm de vorbă. (...) Știm că nu stăm bine deloc, care sunt însă cifrele și care e evoluția? Am avut o curiozitate, să pun pe un grafic o evoluție de peste 20 de ani cât a fost gap-ul României, în miliarde euro, din datele din studii. Creșterea valorii nu e neapărat de îngrijorat, că a crescut și PIB-ul, am avut inflație, dar uitați-vă unde a ajuns în 2021: 9 miliarde de euro! Cine oare va investi într-o țară în care va trebui să plătească impozit pe rulaj înainte să facă profit? Nimeni! (...) 9 miliarde s-au pierdut în 2021 din TVA; probabil că în 2022 ți 2023 vom avea spre 12 miliarde, iar anul acesta, când vom vedea gap-ul peste doi ani de zile, pariul meu este că nu va scădea sub 30%, cu tot cu e-Factura, cu e. Transport!”, mai spune Gabriel Biriș. Acesta adaugă că nu este „foarte optimist, pentru că pare că lupul e pus paznic la oi”, apreciind că în privința colectării TVA „comparația cu alte state este năucitoare”. Acesta estimează că cea mai mare parte a evaziunii fiscale provine din „marea evaziune” fiscală În ceea ce privește impozitarea sumelor care nu pot fi justificate, Biriș spune că România a adunat la buget 120 de milioane de lei 13 ani, de la introducerea măsurii, timp în care salariile inspectorilor care ar fi trebuit să se ocupe de acest aspect au costat 7-800 de milioane de lei. „Adică, cu alte cuvinte, dacă nu aveam măsurile de combatere a nedeclarării sumelor mari, veniturilor mari, eram mai bogați cu juma de miliard”, spune Biriș. Acesta e de părere că tot cei care au plătit până acum taxe, le vor plătim și de aici înainte. „Toate astea sunt în contextul în care noi vorbim: creșteri de taxe, cote progresive. Și cine le plătește: noi, care le-am plătit și până acum”, concluzionează Gabriel Biriș.
“Vom avea o execuție bugetară frământată, foarte dificilă”
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, afirmă că este „foarte improbabil” ca deficitul bugetar înregistrat de România anul acesta să fie unul mai mic de 6%, el avertizând asupra faptului că, dacă nu există „atenție” din partea guvernanților, rata deficitului poate crește către 7 procente. Dăianu este de părere că România va avea „o execuție bugetară frământată, foarte dificilă. Daniel Dăianu afirmă că 2024 va fi, din punct de vedere economic, „un an foarte greu” și este de părere că România nu mai poate continua „cu un deficit structural atât de mare” cum a fost cel înregistrat în ultimii ani. „Eu cred că anul acesta avem șanse, nu mai stărui asupra contextului internațional, însă cred că este posibil să avem o dinamică a PIB-ului în jur de 3%. Pentru că avem creșteri de pensii, avem creșteri de salarii în mediul educațional și toate acestea alimentează activitatea economică alimentează cererea și, într-un fel, explică de ce, noi, la Consiliul Fiscal, considerăm că este foarte improbabil să fim cu un deficit sub 6% în acest an. Nu credem. (...) Vom avea o execuție bugetară frământată, foarte dificilă. Și dacă noi avem un îndemn – pentru că Consiliul Fiscal nu este un făcător de politici economice, este un avertizor de abordare prudentă a programării și a execuțiilor bugetare - riscăm să ne ducem cu deficitul bugetar, dacă nu suntem atenți, către 7%, așa cum acest risc era și anul trecut”, a afirmat Daniel Dăianu la conferința „Perspectivele macroeconomice și fiscale ale României pe 2024” organizate de News.ro. Dăianu susține că România are nevoie de „venituri fiscale superioare” însă este de părere că Guvernul nu poate lua măsuri care să nu fie agreate de cea mai mare parte a populației. „Avem de redus deficitul bugetar cu 4 procente din PIB. Această reducere nu se poate face prin ștergere, să spunem, din datorii, cineva să spună României i se șterge din datorii și în permanență România va beneficia de intrări de fonduri care să-i crească veniturile nefiscale. Așa ceva nu se poate! (...) Poți să umbli la cheltuieli, este în logica analizelor de cheltuieli și poți să reduci unele cheltuieli (...) Poți să ai în vedere și cum procedezi cu indexarea unor componente ale cheltuielilor. Trebuie să umbli în continuare la regimul fiscal, care este prevăzut în PNRR, nu este capriciul Guvernului condus de fostul premier Ciucă, al regimului actual. Sunt prevederi în PNRR despre așa ceva”, mai spune Dăianu.
Amenzi de aproape un milion de lei în sectorul produselor lactate
Inspectorii sanitari-veterinari au amendat cu aproape un milion de lei mai multe unități din sectorul produselor lactate și au emis două Ordonanțe de suspendare a activității și patru pentru interzicerea activității, în urma unor controale efectuate în a doua parte a lunii februarie. Potrivit unui comunicat al Autorității Naționale Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), transmis joi AGERPRES, în cadrul acestor controale s-au verificat loturi de produse alimentare obținute prin procesarea laptelui și/sau a produselor lactate provenite din state membre UE și țări terțe. De asemenea, s-au prelevat mostre pentru analize de laborator în vederea determinării parametrilor fizico-chimici, conform informațiilor de pe etichetă, identificării speciilor de lapte utilizate în fabricarea acestor produse, precum și detectării adăugirilor de grăsimi vegetale și proteine de soia. "Ca urmare a neconformităților, constatate la cele 1.218 de unități controlate, au fost aplicate 137 de sancțiuni contravenționale, în valoare de 971.640 de lei, au fost emise 2 Ordonanțe de suspendare a activității și 4 Ordonanțe pentru interzicerea activității. Totodată, au fost prelevate 104 probe de produse lactate care au fost trimise la Institutul de Igienă și Sănătate Publică Veterinară (IISPV) pentru determinări de laborator", informează ANSVSA. Printre abaterile constatate și sancționate de către inspectorii sanitari-veterinari se află: depozite alimentare neautorizate sau neînregistrate sanitar veterinar și pentru siguranța alimentelor; lipsa respectării normelor de ambalare și etichetare a produselor lactate; neconformități în ceea ce privește condițiile de igienă în unitățile de reambalare a produselor lactate; lipsa documentației sau a autorizațiilor necesare în platformele logistice/terminalele de distribuție; nerespectarea standardelor de siguranță alimentară în magazinele alimentare.
Creșterea economică a României ar urma să accelereze spre 2,9%, în 2024
Anul 2024 va marca o evoluție pozitivă a economiei românești în ansamblu, creșterea urmând să accelereze spre 2,9% sau chiar 3,4% - 3,5%, în timp ce inflația ar continua să scadă spre un nivel de 4,7% - 5,8%, a declarat joi, într-o conferință de specialitate, Alexandru Reff, country managing partner al Deloitte România și Republica Moldova. "Cred că în 2024 există motive pentru optimism. În general, în Europa, salariile reale cresc acum, după o perioadă de scădere, gospodăriile încă au niște economii din perioada pandemiei, ceea ce probabil va stimula consumul. Inflația continuă să scadă. Există o așteptare că Banca Centrală Europeană va reduce ratele dobânzilor, ceea ce va stimula creditarea și investițiile foarte important. NextGenEU și alte programe aduc sume foarte importante în economie, lucru care deja este tot mai evident și în România. Ceea ce cred eu că putem anticipa astăzi, cu toate riscurile de a fi surprinși de evoluții tot mai imprevizibile, este că 2024 va marca o evoluție pozitivă a economiei românești în ansamblu, creșterea urmând să accelereze spre 2,9 sau chiar 3,4 - 3,5, depinde de cine calculează. Ne-am obișnuit ca Guvernul să fie întotdeauna cel mai optimist. Inflația ar continua să scadă și ne așteptăm cu toții spre un nivel de 4,7 - 5,8, din nou cea mai optimistă e Banca Națională", a subliniat consultantul Deloitte. Potrivit acestuia, pentru România, ultimii cinci ani "au fost marcați de incertitudini fără precedent", iar anul 2023 a fost unul "de încetinire a creșterii și la limita evitării recesiunii pentru Europa în ansamblu". "Ultimii cinci ani de când derulăm această conferință au fost marcați de incertitudini fără precedent și de provocări care ar fi putut, fiecare dintre în parte, să provoace uriașe dificultăți companiilor. Cred că s-a instaurat un climat care este greu de caracterizat din perspectiva sentimentului de business. Cel puțin, eu văd contradicții multiple între, pe de o parte, așteptarea permanentă a unei intensificări a dificultăților, poate a unei recesiuni, poate chiar a unei recesiuni severe și, pe de altă parte, conștiința prezenței oportunităților multiple de creștere, de dezvoltare, de reinventare, ceea ce probabil că a ținut în mișcare, investițiile, finanțările, tranzacțiile și comerțul, în general. Aș spune că 2023 a fost un an de încetinire a creșterii, înjumătățită față de anul anterior pentru România și la limita evitării recesiunii pentru Europa în ansamblu, cu dificultăți chiar și mai mari pentru Germania. În plus, am asistat la o scădere considerabilă a volumului investițiilor străine de la nivelul record înregistrat în 2022 și acesta cred că un indicator cel puțin la fel de de preocupant", a spus Reff.
Cea mai puternică bancă din lume anunță că nu va reduce dobânzile
Președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, a reiterat miercuri că se așteaptă ca ratele dobânzilor să înceapă să scadă în acest an, dar că nu este încă pregătit să spună când se va întâmpla acest lucru, transmite CNBC. În remarcile pregătite pentru audierea sa în Congres, miercuri și joi, Powell a spus că factorii de decizie rămân atenți la riscurile pe care le prezintă inflația și nu doresc să reducă prea repede dobânzile. ”În luarea în considerare a oricăror ajustări ale intervalului țintă pentru dobânda de politică, vom evalua cu atenție datele primite, evoluția perspectivelor și echilibrul riscurilor. Comitetul nu se așteaptă că va fi adecvat să reducă intervalul țintă până când nu va câștiga mai multă încredere că inflația se mișcă sustenabil spre 2%”, a spus el. Aceste observații au fost preluate din declarația Comitetului Federal pentru Piața Deschisă, după cea mai recentă întâlnire a acesteia, care s-a încheiat pe 31 ianuarie. În timpul sesiunii de întrebări și răspunsuri cu membrii Comitetului pentru Servicii Financiare a Camerei, Powell a spus că trebuie ”să vadă puțin mai multe date” înainte de a trece la reducerea dobânzilor.
Prețul aurului a atins un nou record
Prețul aurului a atins un nou nivel record miercuri, bazându-se în principal pe așteptările de relaxara monetară în SUA, în timp ce prețul paladiului a revenit peste pragul de 1.000 de dolari, pentru prima dată după 12 ianuarie, transmite Reuters. Prețul spot al aurului a câștigat 0,8% până la 2.145,09 dolari pe uncie, după ce a atins un maxim istoric de 2.152,09 dolari uncia, mai devreme în timpul sesiunii. Contractele futures pentru aur din SUA au închis în urcare cu 0,8%, la 2.158,2 dolari uncia. Cotația argintului a avansat cu 1,9%, la 24,15 dolari uncia. Aurul a beneficiat de un impuls suplimentar deoarece dolarul a scăzut după ce președintele Fed, Jerome Powell, a indicat o reducere a dobânzii de referință mai târziu în acest an. "Este probabil ca aurul să crească mai mult, deoarece sentimentul optimist rămâne dominant. Cu toate acestea, ar putea dura ceva timp pentru ca piața să analizeze comentariile generale ale lui Powell, precum și pentru a vedea raportul de vineri privind ocuparea forței de muncă", a declarat Tai Wong, un trader de metale independent din New York.
Apple escaladează o dispută cu Epic Games
Apple a escaladat miercuri o dispută cu Epic Games, blocând aplicația pentru jocul Fortnite în Europa pe iPhone-uri și iPad-uri, transmite Reuters. Cele două companii se află într-o luptă juridică din 2020, când firma de jocuri video a susținut că practica Apple de a percepe comisioane de până la 30% pentru plățile în aplicație pe iPhone și alte dispozitive a încălcat regulile antitrust din SUA. Pentru a distribui software pe iPhone-urile Apple, dezvoltatorii trebuie să creeze un cont la Apple și să accepte termenii acestuia. Apple a desființat unele dintre conturile de dezvoltator ale Epic în 2020, când Epic a creat o actualizare a aplicației Fortnite care a încălcat regulile Apple de plată în aplicație. Dar Epic și-a asigurat recent un cont de dezvoltator în Suedia, deoarece Apple se pregătește să-și schimbe multe dintre regulile sale pentru a se conforma Legii serviciilor digitale (Digital Markets Act) din Uniunea Europeană, care cere ca Apple să permită terților să-și găzduiască propriile magazine de aplicații pe dispozitivele sale pentru prima dată. Epic Games a declarat că intenționează să folosească contul de dezvoltator din Suedia pentru a-și aduce piața online, Epic Games Store, și jocul Fortnite pe dispozitivele iOS din Europa.
