MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deficitul bugetar a urcat la 2,96% din PIB după 6 luni
Față de 2020, diferența dintre venituri și cheltuieli este în scădere u anul trecut era de 45,17 miliarde de lei, iar în primele șase luni a fost de 33,81 miliarde de lei
Deficitul bugetului general consolidat a crescut la 2,96% din Produsul Intern Brut după prima jumătate a acestui an, de la 2,29% din PIB la finalul lunii mai, însă față de perioada corespunzătoare din anul precedent soldul negativ este în scădere, potrivit datelor publicate marți de Ministerul Finanțelor. "Execuția bugetului general consolidat în primele șase luni ale anului 2021 s-a încheiat cu un deficit de 33,81 miliarde de lei (2,96% din PIB) în scădere față de deficitul de 45,17 miliarde de lei (4,28% din PIB), înregistrat la aceeași perioadă a anului 2020. Acest rezultat a fost realizat în condițiile în care în perioada ianuarie-iunie 2021 cheltuielile de investiții au fost cu 5,23 miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, iar plățile cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 au fost de 8,11 miliarde de lei", precizează sursa citată. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 176,38 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2021, cu 20,6% peste nivelul încasat în aceeași perioadă a anului trecut, iar cheltuielile s-au cifrat la 210,19 miliarde de lei, în creștere, în termeni nominali, cu 9,8% Pe partea de venituri, majorarea din primele șase luni ale acestui an a fost influențată de redresarea indicatorilor economici, de recuperarea parțială a unor categorii de venituri (contribuții de asigurări și TVA), dar și de baza redusă aferentă 2020 (în principal perioada martie - mai - caracterizată preponderent de lockdown), precizează ministerul de resort. Cele mai importante creșteri nominale s-au înregistrat în cazul TVA (41,5% an/an), al contribuțiilor de asigurări (13,8%), fondurilor europene (38,9%), accize (21,2%), respectiv impozit pe salarii și venit (16,9%). Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 14,29 miliarde de lei în primul semestru 2021, consemnând o creștere de 16,9% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul aferent pensiilor (Â46,4%), impozitul pe dividende (Â28%), respectiv Declarația unică (Â27,5%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au sporit cu 11,9% - dinamică superioară celei înregistrate de fondul de salarii din economie de 7,6%, determinată de accelerarea încasărilor înregistrate în perioada martie - mai în condițiile bazei reduse de anul trecut. Contribuțiile de asigurări au înregistrat 62,38 miliarde de lei în prima jumătate a anului 2021, în creștere cu 13,8% (an/an). Ca și în cazul impozitului pe venit, evoluția este superioară dinamicii fondului de salarii și se datorează atât bazei reduse din martie - mai 2020, cât și recuperării unor venituri din contribuțiile aferente anului trecut. Încasările din impozitul pe profit au însumat 8,43 miliarde de lei în intervalul ianuarie - iunie 2021, în creștere cu 12,1% (an/an). Acest avans a fost determinat de principala componentă - încasările din impozitul pe profit de la agenții economici , cu o dinamică pozitivă de 16% (an/an). Încasările nete din TVA au înregistrat 35,93 miliarde de lei în primele șase luni ale anului curent, în creștere cu 41,5%. În același timp, restituirile de TVA au însumat 12,21 miliarde de lei în perioada analizată, cu 1% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut. Evoluția încasărilor din TVA a fost influențată atât de baza comparabilă (în principal intervalul martie - mai 2020 - când au fost implementate măsurile de amânare a termenului de plată a TVA), cât și de recuperarea parțială a TVA aferentă anului 2020, respectiv redresarea bazei macroeconomice relevante. Veniturile din accize au însumat 16,53 miliarde de lei în primul semestru 2021, în creștere cu 21,2% (an/an). În structură, se remarcă o dinamică de 18,7% în cazul încasărilor din accizele pentru produsele din tutun, susținută și de majorarea accizei la țigarete, respectiv un avans de 22% al încasărilor din accizele pentru produse energetice, în condițiile normalizării consumului de carburanți față de perioada de referință, precizează MF. Veniturile nefiscale au însumat 13,06 miliarde de lei în primul semestru din 2021, înregistrând o creștere de 11,4% (an/an), această creștere fiind determinată și de înregistrarea sumelor din vânzarea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, potrivit prevederilor art.10, alin.(1), lit.d) din Ordonanță de urgență a Guvernului nr. 115/2011. Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 12,48 miliarde de lei în primele șase luni ale anului 2021, în creștere cu 38,9% față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut.
Angajatorii nu prea mai sunt dispuși să aducă oameni noi în firme
u intenția de a face mai multe angajări a coborât la cel mai mic nivel din ultimii 7 ani, arată un raport al PwC CEO Survey România
Mai puțin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creștere a numărului de angajați în următoarele 12 luni, în timp ce ponderea liderilor de companii care intenționează să facă mai multe angajări a coborât la minimul ultimilor șapte ani, arată raportul PwC CEO Survey România 2021. "Mai puțin de jumătate (46%) dintre directorii generali din România prevăd o creștere a numărului de angajați în următoarele 12 luni, reiese din datele raportului PwC CEO Survey România 2021. Ponderea liderilor de companii care intenționează să facă mai multe angajări a coborât, astfel, la minimul ultimilor șapte ani, după ce urcase la 61% în 2017 și se plafonase la 53% între 2018 și 2020. Într-un orizont de timp mai îndepărtat, optimismul revine și 80% dintre directorii generali din România estimează că vor avea mai mulți salariați în următorii trei ani. Procentul este semnificativ peste nivelul din țările Europei Centrale și de Est, unde circa două treimi dintre respondenți împărtășesc aceeași opinie", potrivit sursei citate. Dinu Bumbăcea, Country Managing Partner PwC România, a explicat, în context, că păstrarea angajaților a fost o prioritate de la apariția crizei sanitare pentru toate companiile și chiar dacă unele sectoare au suferit pierderi mari și au renunțat la o parte dintre angajați, alte domenii, cum ar fi livrările sau curieratul, au crescut și au atras din forța de muncă disponibilizată. "Astfel s-a produs o redistribuire în economie și vedem că numărul salariaților din România a rămas constant, în jur de 5,6 milioane de persoane. Observăm această tendință în răspunsurile pe care directorii generali le-au oferit în sondajul nostru: 30% au redus numărul salariaților, în timp ce 30% au reușit să îl suplimenteze, iar 40% l-au menținut. Deși mulți rămân reticenți în privința noilor angajări din cauza incertitudinii și dificultăților pe care le-au întâmpinat în ultimul an și jumătate, liderii de afaceri sunt încrezători în viitor", a declarat Dinu Bumbăcea. La fel ca în anii anteriori, directorii generali din țara noastră spun că disponibilitatea abilităților cheie reprezintă o amenințare pentru dezvoltarea organizațiilor, 82% dintre ei declarându-se preocupați și extrem de preocupați de acest aspect. Ca răspuns la acest factor perturbator, ei se declară interesați (41%) de adaptarea strategiei forței de muncă și de creșterea productivității prin automatizare și tehnologizare pentru a asigura competitivitatea propriilor organizații. Circa jumătate dintre directorii generali din România planifică creșteri de două cifre procentual în investițiile destinate transformării digitale. În aceeași măsură, 39% dintre ei sunt interesați să asigure competențele necesare angajaților și să crească posibilitatea acestora de a se adapta la o realitate dinamică și incertă. Un procent similar (37%) arată că vor crește cu 10% sumele alocate pentru dezvoltarea talentelor. De asemenea, 30% își propun să crească competitivitatea afacerii oferind aranjamente de lucru flexibile și asigurând un echilibru între muncă și viața personală a angajaților. O altă preocupare vizează remunerarea (salarii, stimulente și beneficii acordate angajaților), fiind menționată de 24% dintre respondenți.
Turcan: Numărul contractelor de muncă a crescut cu aproape 120.000
Numărul contractelor de muncă a crescut, de la începutul anului, cu aproximativ 120.000, din care 34.000 în ultimele două luni, potrivit ministrului Muncii, Raluca Turcan. "Ultimele 2 luni au însemnat pentru piața muncii 34.000 de contracte noi de muncă, iar 4.000 dintre acestea au fost încheiate în urma întâlnirilor dintre angajatori și cei care își caută un loc de muncă, facilitate de agențiile județene de ocupare în cadrul burselor organizate până acum. Aproape 500 de agenți economici, care au avut 6.000 de posturi vacante, au participat la bursele organizate până acum în județele Bihor, Botoșani, Brăila, Cluj, Hunedoara, Dâmbovița, Olt și Maramureș, iar faptul că 4.000 dintre ele au fost ocupate ne încurajează să continuăm organizarea acestor întâlniri în toată țara", a scris ministrul pe pagina sa de Facebook. Raluca Turcan a participat marți la o nouă bursă a locurilor de muncă, la Constanța, unde au fost disponibile aproape 500 locuri de muncă, 70% dintre acestea fiind pentru studii superioare și medii. "Am discutat cu câțiva dintre cei 25 de angajatori participanți, precum și cu oamenii veniți să se angajeze. Sper ca toți cei care își găsesc un loc de muncă să îl și păstreze și să nu accepte nicio formă de venit la negru pentru că, pe termen lung, este în defavoarea lor", a subliniat ministrul Muncii. Bursa locurilor de muncă de la Constanța a fost cea de-a noua organizată în țară de la începutul pandemiei. Raluca Turcan a mai menționat că Ministerul Muncii lucrează la dezvoltarea unei platforme care să integreze locurile de muncă vacante în instituții publice sau în companii private, în acest fel încercând să vină în sprijinul celor care doresc să intre pe piața muncii.
Modificare în privința Cărții Verzi în Muntenegru și Marea Britanie
Conducătorii autovehiculelor din România nu vor mai fi obligați, din 2 august, să prezinte documentul Carte Verde la intrarea în Muntenegru și Marea Britanie, informează Biroul Asiguratorilor de Autovehicule din România, printr-un comunicat. "Prin Decizia de punere în aplicare (UE) 2020/1358 2021/11145 a Comisiei din 30 iunie 2021 privind aplicarea Directivei 2009/103/CE a Parlamentului European
și a Consiliului începând cu data de 02 august 2021, autoritățile din statele membre UE și cele din Andorra, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveția se vor abține de la controlul asigurării de răspundere civilă pentru autovehiculele înmatriculate/înregistrate în Marea Britanie și Muntenegru", se arată în comunicat. Totodată, în mod reciproc, autoritățile din Marea Britanie și Muntenegru trebuie să procedeze la fel pentru autovehiculele înmatriculate/înregistrate în statele membre UE și cele din Andorra, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Norvegia, Serbia, Elveția începând cu aceeași dată. "Cu toate acestea, sunt permise controale nesistematice ale acestei asigurări efectuate de autoritățile competente, cu condiția să nu fie discriminatorii și să aibă loc în cadrul controalelor care nu urmăresc exclusiv verificarea asigurării", menționează sursa citată. Pe lângă eliminarea controlului obligatoriu al asigurării RCA, în cazul automobiliștilor români asigurările RCA emise de asiguratorii care au dreptul să practice această formă de asigurare pe teritoriul României vor avea acoperire, în mod obligatoriu, în baza unei prime unice inclusiv pe teritoriul celor două state. Biroul Asigurătorilor din România recomandă totuși automobiliștilor să aibă asupra lor documentul internațional de asigurare tip Carte Verde emis pe suport hârtie chiar și în cazul în care călătoresc în statele pentru care controlul acestui document nu mai este obligatoriu.
Deținătorii de bovine mai pot depune cereri pe măsura de Covid-19 până în 9 august
Fermierii mai pot depune, până în data de 9 august, cereri pentru susținerea activității din sectorul bovin, în contextul crizei Covid-19, a anunțat, marți, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, subliniind că este vorba de un sprijin de 225 milioane de euro. "În 9 august, anunțăm fermierii, deținători de bovine, este ultima dată când pot depune cereri pe măsura de Covid-19. Le amintesc că sunt bani pe care îi folosim din Ajutorul Național Tranzitoriu tocmai pentru a da pe animale reale și animale din baza de date, dar și pentru animale care acum există în gospodării și în ferme. Este vorba de 225 de milioane de euro", a spus Oros, într-o conferință de presă. El a precizat că sprijinul pentru motorina utilizată în agricultură a fost suplimentat până la 90 de milioane de lei pentru primul trimestru, iar pentru trimestrul II termenul de depunere este 2 august 2021. "Aici am cerut bani la rectificare", a menționat șeful MADR. În ceea ce privește renta viagera, ministrul Agriculturii a precizat că până în prezent s-au plătit 35 de milioane de lei beneficiarilor care au arendat sau au vândut terenul. "Legat de rentă viageră, chiar ieri s-a făcut o plată de 22 milioane de lei. Până acum am plătit 35 de milioane de lei beneficiarilor de rentă viageră, asta pentru cei care au arendat terenul sau cei care au vândut terenul, astfel încât terenul să fie lucrat cât mai comasat pe parcele mai mari. De asemenea, pe Programul Național Apicol (PNA), data limită pentru depunerea cererilor este 2 august 2021 și aici avem aproape 60 de milioane de lei", a adăugat Adrian Oros. Până la data de 13 iulie au fost depuse peste 22.600 de cereri de solicitare a ajutorului de stat pentru susținerea activității crescătorilor din sectorul bovin, plafonul total alocat fiind de 225,54 milioane de lei, potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.
Peste 10.000 de firme au aplicat pentru schema de ajutor HoReCa
Peste 10.000 de firme au aplicat pentru schema de ajutor HoReCa, procesul de înscriere fiind încheiat luni seară, anunță Ministerul Economiei, care precizează că plafonul de finanțare asigurat de Guvern prin bugetul de stat, de 2,5 miliarde de lei, a fost depășit. ”Procesul de înscriere la schema de ajutor HoReCa - 20% din pierderea de cifra de afaceri între 2019 și 2020 s-a încheiat ieri la ora 20.00. Au aplicat 10.185 de firme din domeniu (lista poate fi accesată aici), iar plafonul de finanțare asigurat de guvernul României prin bugetul de stat, de 2,5 miliarde de lei a fost depășit, conform ultimelor date disponibile”, a transmis marți dimineață Ministerul Economiei. După închiderea procesului online de aplicare, urmează perioada de evaluare a dosarelor depuse, etapă care va fi asigurată de personalul ministerului. În această etapă, vor fi comunicate deciziile de admitere sau respingere. Evoluția numărului de dosare procesate va fi comunicată de minister printr-un update săptămânal. După finalizarea procesului, se va stabili suma finală pentru care există cereri de finanțare, iar sumele solicitate vor fi pro-ratate, așadar toate firmele care au aplicat cu succes vor primi bani.
Nouă din zece români apreciază că inovația le ușurează viața
Nouă din zece români (93%) consideră că inovația le ușurează viața, în timp ce 82% susțin că aceasta îi ajută să economisească, arată rezultatele unui studiu de specialitate, publicat marți. Conform Reveal Marketing Research, tinerii cu vârste între 25 și 34 de ani cred că inovația are un rol important în protejarea mediului înconjurător (88%) și contribuie, de asemenea, la un trai mai sănătos (81%). Totodată, șapte din zece români ar avea încredere în cel mai inovator și sustenabil material de zidărie, iar opt din zece (83%) sunt de părere că îi ajută să se simtă în siguranță. Siguranța în propria locuință este dată de vechimea clădirii (85%), amplasament (82%) și de materiale de construcții (84%). Astfel, atunci când românii își doresc o casă modernă și sigură, specialiștii le recomandă într-un procent de 45% folosirea BCA-ului ca material principal de zidărie. Pe locul 2 in mențiunile specialiștilor se află cărămidă cu 31%, în timp ce locul 3 este ocupat de bolțarii de beton (8% din totalul recomandărilor). Pe categorii de gen, bărbații consideră într-o mai mare măsură că inovația/modernitatea le oferă posibilitatea unui trai mai sănătos (82%) și să economisească (76%).
Apple repară o nouă vulnerabilitate exploatată de hackeri
O nouă problemă gravă de securitatea a mai multor dispozitive Apple a fost reparată printr-un update a cărui instalare se recomandă să se facă rapid. Apple a lansat un update pentru iOS, iPadOS, macOS Big Sur, care vine să rezolve o breșă de securitate gravă, care se regăsea în iPhone, iPad și Mac. Patch-ul cu indicativul CVE-2021-30807 vine să repare o problemă a componentei framebuffer, care este responsabilă de modul în care memoria dispozitivului gestionează afișajul ecranului. Folosindu-se de această vulnerabilitate, un hacker poate ajunge să ruleze cod cu privilegii de kernel pe dispozitivul afectat. Privilegiile de kernel îi conferă hackerului control complet asupra unui iPhone, iPad ori Mac. Apple recunoaște că există indicii conform cărora această vulnerabilitate era cunoscută și folosită deja de hackeri, însă oficialii companiei nu au oferit mai multe informații. Ar putea fi doar o coincidență faptul că această vulnerabilitate este reparată la doar câteva zile după izbucnirea scandalului de spionaj Pegasus.
