MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cota de piață a mașinilor electrice chinezești în Europa a „explodat” în ultimii doi ani
În ultimele luni tot mai multe companii chineze au anunțat lansarea pe noi piețe în Europa, iar la salonul de mobilitate de la Munchen a fost o prezență chineză record. Cota de piață a mașinilor electrice chineze a crescut cu mai mult de 100% în doi ani, potrivit unei analize HotNews.ro, iar „greii” industriei europene sunt neliniștiți și uneori furioși.
Un studiu al Schmidt Automotive Research făcut pe cele mai mari 18 piețe auto din Europa a arătat că în primele șapte luni din acest an au venit în Europa aproape la fel de multe mașini electrice ale unor producători chinezi, decât în întreg anul 2022. Chinezii au ajuns să aibă, cu 86.000 de electrice livrate în șapte luni, un total de 8,3% pe piața europeană a mașinilor full-electrice. Ponderea era de numai 0,5% în 2019 și de 3,9% în 2021, mai arată datele. Marea Britanie este cea mai mare piață pentru mașinile electrice chinezești în Europa, cu aproximativ o treime din total.
Acum 15 ani chinezii încercau o primă intrare de proporții pe piața auto europeană, dar eșuau, mai ales din cauza problemelor de calitate. În 2022 chinezii au demarat o altă „invazie auto” a Europei și, de data asta, se pare că vor avea mai mult succes.
Cei cinci mari producători auto chinezi sunt Dongfeng Motor Corporation, SAIC Motor, FAW Group, BYD și Changan Automobile și au avut vânzări totale de peste 16 milioane de mașini în 2021. Calitatea mașinilor chinezești a crescut și fiindcă, spre deosebire de acum 15 ani, mult mai mulți furnizori de componente din Europa de Vest și SUA au producție în China. În plus, multe companii auto occidentale produc mașini în China cu parteneri chinezi, iar acele companii chineze au căpătat experiență. În trecut au fost și acuzații cum că firmele chineze atrag companii occidentale, înființează joint-venture-uri, le „fură” tehnologia și apoi le alungă.
Plus că nicio altă țară din lume nu fabrică atât de multe baterii pentru mașini electrice, la prețuri așa de mici și chiar și criticii duri ai chinezilor admit că sunt foarte buni la producția de baterii la prețuri excelente.
Avansul chinezilor a stârnit neliniște în Europa, unde industria auto are o mare pondere în economie și unde uzinele de baterii se vor deschide într-un ritm alert în anii următori, dar nu suficient încât să scape de dependența de China. Teama este că se vor pierde locuri de muncă în Europa, dacă tot mai multe mașini electrice vor fi fabricate în China și exportate în Europa, în loc să fie produse la noi pe continent.
Luca de Meo, șef al Renault, a spus că europenii trebuie să reducă diferența de costuri față de chinezi, mai ales că asiaticii au pornit producția de electrice „cu o generație mai devreme”. Va fi un moment istoric cel în care se va atinge paritatea de costuri între europeni și chinezi.
Oliver Zipse, șeful BMW, a spus că producătorii auto chinezi reprezintă „un risc existențial” pentru economia europeană. Dar, trebuie spus că toate companiile auto europene mari au nevoie de China, au sau vor să aibă o prezență extinsă acolo și fac parteneriate cu companii din China. Dacia Spring este produsă în China, la fel și modele de la Polestar, fiindcă în Europa ar fi costat cu câteva mii de euro mai mult producția. A crescut enorm cota de piață a mașinilor chineze pe piața totală din Europa, incluzând toate tipurile de mașini (deci și cele pe benzină și motorină). În 2019 cota era de numai 0,1% și a ajuns la 2,8% în primele șapte luni din 2023.
De ce au chinezii așa mare succes? Statul chinez a subvenționat consistent industria auto pentru a produce mașini electrice, au fost subvenții importante și pentru clienți și deja chinezii au experiență de ani de zile în producerea de mașini 100% electrice în volume mari.
China are o forță de muncă numeroasă și ieftină față de Europa, America de Nord, Coreea de Sud și Japonia. Un mare avantaj este și accesul la materii prime și la metale rare. Producătorii auto chinezi au și forță financiară, iar Bloomberg a scris recent că doi dintre ei și-au cumpărat propriile nave de transport, pentru a se asigura că mașinile ajung mai repede la export.
Bărbații români stau cu părinții până la 30 de ani
n când își părăsesc tinerii casa părintească comparativ cu alți europeni
Adrian are 24 de ani, lucrează la o multinațională pe IT, iar deși câștigă bine încă locuiește cu părinții săi într-un apartament cu 3 camere din București. Nu are cheltuieli mari, mama sa îi gătește, face cumpărăturile și îi spală hainele. Spune că vrea să strângă bani pentru a-și cumpăra un apartament, dar în același timp și că „cine știe, poate voi pleca din țară la un moment dat”. Nu vrea să-și facă un credit pentru locuință, mai ales în perioada asta incertă din punct de vedere fiscal. Speră să mai scadă prețurile apartamentelor, să cadă piața imobiliară. Nu-l grăbește nimeni.
Ca el sunt mulți alți concetățeni care amână să plece de acasă până la 30 de ani, în cazul bărbaților, și 25,4 ani în ceea ce privește sexul feminin, conform datelor Eurostat. O explicație poate fi și faptul că ele se căsătoresc mai devreme.
Totuși, în alte țări bărbații pleacă mai târziu. De exemplu, croații își părăsesc casa părintească la 34,7 ani, bulgarii la 32,3 ani, grecii la 32,1 ani la fel ca slovacii, iar spaniolii și portughezii la 31 de ani, respectiv 30,4 ani.
La polul opus sunt cei din Suedia la 21,7 ani, Danemarca – 22 ani, Finanda – 22,1 ani.
Dacă ne uităm la femei, în Croația ele pleacă de acasă la 32 de ani, în Malta la 29,8 ani, în Portugalia la 29 de ani. În ultimii 10 ani, vârsta medie a tinerilor care își părăsesc casa părintească a crescut în 14 țări din UE, în special în Croația (Â1,8 ani), Grecia (Â1,7 ani) și Spania (Â1,6 ani).
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică au crescut în primele șapte luni
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada ianuarie-iulie 2023, au însumat 7,387 milioane persoane, în creștere cu 14,7% față de perioada similară din anul 2022, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Din numărul total de sosiri, 84,2% reprezintă sosirile turiștilor români, iar restul sunt turiști străini. Sosiri și înnoptări ale turiștilor în structuri de primire turistică cu funcțiuni de cazare, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2023 „Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică (inclusiv apartamente și camere de închiriat), în perioada 01.01.-31.07.2023, au însumat 7.387.900 persoane, în creștere cu 14,7% față de perioada 01.01.-31.07.2022. Din numărul total de sosiri, în perioada 01.01.-31.07.2023, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 84,2%, în timp ce sosirile turiștilor străini au reprezentat 15,8%”, arată datele INS.
Pe județe, în perioada ianuarie-iulie 2023, numărul de sosiri ale turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), a înregistrat valori mai mari în: Municipiul București (1.028.000 persoane), Brașov (816.400 persoane) și Constanța (808.000 persoane) iar înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare (inclusiv apartamente și camere de închiriat), au înregistrat valori mai mari în: Constanța (2.556.600), Municipiul București (2.050.400) și Brașov (1.536.700).
Vine a doua tranșă pentru plata facturilor de încălzire
Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE) anunță că va vira, la mijlocul lunii septembrie, aproximativ 1,44 miliarde de lei Poștei Române, pentru ca a doua tranșă a ajutorului pentru plata facturilor de încălzire, în valoare de 700 de lei, să ajungă la beneficiari. Potrivit unui comunicat de presă transmis, marți, de MIPE, ministerul finanțează a doua tranșă din ajutorul acordat familiilor vulnerabile pentru plata facturilor de energie. Astfel, MIPE va vira Companiei Naționale Poșta Română aproximativ 1,44 miliarde lei, în 15 septembrie, pentru ca a doua tranșă în valoare de 700 de lei să ajungă pe cardurile beneficiarilor. „Asigurăm plata celei de a doua tranșe din ajutorul pentru compensarea prețurilor la energie și ne dorim ca acest sprijin să ajungă cât mai repede la familiile vulnerabile, care au nevoie de acești bani. Compensarea prețurilor la energie este o măsură importantă prin care asigurăm sprijin familiilor vulnerabile și ne menținem angajamentele luate în fața lor, așa cum e normal”, a subliniat Adrian Câciu, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene. Vor beneficia de a doua tranșă pentru plata facturilor la energie aproximativ 2 milioane de gospodării.
E.ON anunță că investițiile realizate anul trecut în România au fost de 654 milioane lei
Investițiile realizate de Grupul E.ON din România pe parcursul anului 2022 au fost în valoare de 654 milioane de lei (circa 133 milioane euro), s-au concentrat pe extinderea și modernizarea rețelelor de gaze naturale și energie electrică. În cei 17 ani de prezență în România, sumele virate de E.ON sub formă de taxe și impozite se situează la circa 14 miliarde lei (peste 3 miliarde euro). „E.ON este unul dintre marii contribuabili din România la bugetul de stat și bugetele locale, valoarea totală a contribuțiilor depășind anul trecut 1,8 miliarde de lei (circa 370 milioane euro), cu 80% mai mult decât în anul precedent”, potrivit Raportului de sustenabilitate al companiei. În cei 17 ani de prezență în România, sumele virate de E.ON sub formă de taxe și impozite se situează la circa 14 miliarde lei (peste 3 miliarde euro). Totodată, E.ON este un partener pentru circa 2.000 de furnizori de pe întreg lanțul de aprovizionare, dintre care 95% sunt cu capital autohton. Anul trecut, valoarea achizițiilor companiilor din grup a depășit 1,14 miliarde lei (peste 231 milioane euro). Suma nu include valoarea achizițiilor de electricitate și gaze naturale destinate celor circa 3,4 milioane de clienți din România. În anul 2022, toți furnizorii noi au fost selectați având în vedere și criterii de mediu. Grupul german E.ON este unul dintre liderii pieței de energie, având în România o prezență de-a lungul a 18 ani.
Rețeaua de gazoducte din Republica Moldova va fi operată de o companie deținută de Transgaz și BERD
Rețelele de transport al gazelor din Republica Moldova vor fi operate de către Vestmoldtransgaz, deținută de Transgaz România și BERD. Guvernul Republicii Moldova a anunțat că decizia în acest sens a fost aprobată în cadrul ședinței Comisiei pentru Situații Excepționale (CSE), iar presa de la Chișinău consideră că este o măsură ce va diminua dependența de gazul rusesc. Potrivit ministrului moldovean al energiei, Victor Parlicov, între Moldovatransgaz – filială a Moldovagaz - și Vestmoldgaz a fost semnat un contract de luare în locație a rețelei de transport al gazelor naturale, cu durata de cinci ani. Pentru a intra în vigoare, contractul mai trebuie să fie avizat de Agenția Națională pentru Reglementări în Energetică (ANRE) din Republica Moldova, scrie NewsMaker. „Ca și în cazul sincronizării pieței energiei electrice cu cea continentală, consumatorii casnici nu vor simți în vreun fel această schimbare pe piața de gaze. Însă, această separare, pe care Republica Moldova a amânat-o din 2012, este un salt enorm în transpunerea legislației europene și liberalizarea, transparentizarea pieței de gaze. Astfel, va fi asigurat acces nediscriminatoriu la rețele pentru toate companiile și pe termen lung vom crește credibilitatea pieței pentru traderi și furnizori europeni, iar competiția, pe viitor, poate genera și prețuri mai bune”, a spus ministrul energiei, Victor Parlicov.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
