MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ce spune Marcel Ciolacu despre înghețarea angajărilor la stat
„înseamnă că am luat decizia corectă. Înseamnă că cineva, undeva, a scăpat frâiele și atunci vii cu o măsură care să stopeze acest lucru”, a comentat liderul PSD
Liderul social-democrat Marcel Cioalcu este de părere că este nevoie de „discuție instituțională” între statul român și companiile multinaționale pentru ca acestea să nu mai exporte capitalul și să își trateze cu „respect” salariații. Președintele PSD este de părere că înghețarea angajărilor la stat este „decizia corectă”, pentru că „cineva, undeva, scăpat frâiele”. „Eu, Marcel Ciolacu, nu am sunat pe nimeni să-mi facă vreo angajare, vreo pilă sau vreun om de partid”, spune liderul PSD. Întrebat duminică, la Prima Tv, despre relațiile dintre statul român și companiile multinaționale, liderul social-democrat afirmă că își dorește un „gentleman agreement” cu acestea și „o discuție instituțională”. „Să fie o discuție instituțională și să găsim calea de mijloc. Multinaționalele normal că au foarte mulți analiști financiari și găsesc totdeauna optimizările fiscale ca să facă față sau să exporte capitalul din România. Și atunci, trebuie o discuție instituțională între statul român și multinaționale și găsită calea de mijloc astfel încât nici dânșii să nu plătească așa de mulți bani la avocați și analiștii financiari să găsească optimizările și nici statul să nu fie nevoit să-și arate mușchii ca să... Totuși, trebuie oprit exportul acesta al veniturilor. Poate ar trebui o abordare - cei care au compania mamă în România, cei care au compania mamă în alt stat. Rezidențial și nerezidențial”, a afirmat Marcel Ciolacu în emisiunea Insider Politic. Întrebat dacă în opinia sa companiile multinaționale plătesc impozite prea mici, el a răspuns negativ, explicând că acestea plătesc impozite mari pe munca numeroșilor lor salariați. „Trebuie să ieșim din această logică ipocrită și de luptă între stat și multinaționale. Dar trebuie și multinaționalele să aibă un respect față de angajații lor, să ne încadrăm în niște limite și nu trebuie să fie tot timpul: Domnule, vă dăm afară. Totul pleacă de la echilibrul politic și de la o majoritate politică predictibilă”, a explicat Ciolacu. Marcel Ciolacu a comentat în aceeași emisiune și decizia de a bloca angajările la stat, după ce aparatul bugetar a cunoscut o creștere semnificativă de la începutul anului. „Înseamnă că am luat decizia corectă. Înseamnă că cineva, undeva, a scăpat frâiele și atunci vii cu o măsură care să stopeze acest lucru. Am zis că ieșim din zona de ipocrizie. (..) Eu ce susțin, susțin angajările pe care trebuie să le facă Ministerul Fondurilor Europene. (..) În rest, cred că este cazul să ne oprim”, mai spune liderul PSD. El a ținut să menționeze că nu a sunat niciodată pe niciun ministru să-i angajeze „o pilă sau vreun om de partid”. „Eu, Marcel Ciolacu, nu am sunat niciun ministru nici al PSD-ului, nici al PNL-ului, să angajez pe cineva în toată această perioadă de când suntem la guvernare. Presupun că atunci când eram în opoziție nu puteam să fac acest lucru. Eu, Marcel Ciolacu, nu am sunat pe nimeni să-mi facă vreo angajare, vreo pilă sau vreun om de partid”, a adăugat liderul PSD.
Ministrul Finanțelor, opinie controversată despre angajații de la stat și privat
u Adrian Câciu: „Total incorectă” afirmația că un angajat din sistemul privat susține salariile unui anumit număr de angajați din sistemul bugetar
Ministrul Finanțelor Publice, Adrian Câciu, cataloghează drept „total incorectă” abordarea conform căreia un angajat din sistemul privat susține salariile unui anumit număr de angajați din sistemul bugetar și un număr de pensii publice. El spune că 1,2 milioane de salariați de la stat plătesc, conform statisticilor, 32% din volumul contribuțiilor pentru pensii și 28% din totalul asigurărilor sociale de sănătate. „În mediul privat sunt 5,6 milioane de salariați, avem 1.260.000 de bugetari, deci abordarea că mediul privat ține în spate doi bugetari sau trei bugetari și nu știu câți pensionari este total incorectă. Și vă spun de ce: din perspectiva, de exemplu, a contribuțiilor de asigurări sociale – îmi pare rău că sunt foarte puțini analiști economici care ar putea să facă un astfel de studiu, recomand să se facă acest studiu – o să observați că 32% din volumul contribuțiilor de asigurări sociale de stat, adică banii pentru pensii, sunt realizate de bugetari. Totuși, 1.200.000 de oameni își realizează 32% din acel volum, la asigurări sociale de sănătate, 28%”, a afirmat ministrul Finanțelor Publice duminică, într-o conferință de presă la Giurgiu. Câciu nu spune însă că și aceste taxe sunt achitate tot din contribuțiile generate de mediul privat. El susține că, în opinia sa, salariații trebuie priviți din perspectiva productivității muncii și nu prin prisma locului în care muncesc, dacă acesta este la stat sau în mediul privat. „Eu nu aș vrea niciodată să abordăm salariații pe... de unde provin. Salariații trebuie abordați din altă perspectivă, din punctul meu de vedere, a eficienței productivității muncii, la cum ajută fiecare dintre ei ca mediul economico-social să crească”, adaugă Câciu. Conform ministrului, în condițiile în care se vorbește despre stabilitatea locului de muncă în mediul bugetar autoritățile au luat măsuri în așa fel încât să existe o menținere a locurilor de muncă și în zona privată, el invocând pachetele de măsuri de sprijin pentru economie adoptate în ultima perioadă. El a reafirmat că „cea mai bună protecție socială de face prin locul de muncă, în sensul în care e cel mai sigur pentru orice cetățean să aibă un loc de muncă sigur și stabil”.
Săptămâna de muncă de patru zile, testată începând din iunie în Regatul Unit
Aproximativ 3.000 de angajați din 60 de întreprinderi urmează să participe - începând din iunie - la un test la scară largă, în Regatul Unit, a unei săptămâni de muncă de patru zile, relatează AFP. ”Prima mea idee era să fac voluntariat, dar apoi m-am gândit că aș putea face altceva, să învăț o nouă competență”, de exemplu fizica particulelor, declară Louis Bloomsfield, care vrea, de asemenea, să petreacă mai mult imp împreună cu familia sa. ”Sunt atâtea lucruri pe care le putem face într-o zi în plus”, declară entuziasmat acest producător de bere, în vârstă de 36 de ani, inspectând butoaie de bere. Berăria din nordul Londrei la care lucrează, Pressure Drop, urmeaază să participe, începând din iune, la acest test uriaș al unei săptămâni de muncă de patru zile. Acest test, lăudat drept cel mai mare din lume, are obiectivul să ajute întreprinderile să-și scurteze programul de lucru - fără să scadă salariile și nici să-și încetinească activitatea. Teste asemănătoare au avut loc în Spania, Islanda, Statele Unite și Canada și urmează să înceapă - în august - în Australia și Noua Zeelandă. Un director de program, Alex Soojung-Kim Pang, la 4 Day Week Global, asociația care organizează aceste teste, declară că testul britanic - pe o perioadă de șase luni - va avea avantajul de a oferi mai mult timp întreprinderilor în vederea experimentării și adunării datelor. Adaptarea urmează să fie mai ușoară în cadrul întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), care pot implementa schimbări mari mai rapid, declară el AFP. Pressure Drop vizează o îmbunătățire a stării de bine a angajaților săi și o reducere, totodată, a amprentei de carbon a întreprinderii. Societatea Regală de Biologie, care participă la test, anunță că vrea să le ofere angajaților ”mai multă autonomie”. La fel ca Pressure Drop, ea speră ca o săptămână de muncă mai scurtă să atragă noi angajați și mai ales să ajute la păstrarea celor mai buni dintre aceștia, pe o piață a muncii extrem de tensionată în Regatul Unit. Nivelul șomajului - 3,7% - este cel mai mic din ultimii aproape 50 de ani, iar oferta de locuri de muncă a atins un record de 1,3 milioane. Fondatorul berăriei, Sam Smith, recunoaște că rămânerea închisă a acesteia timp de trei zile pe săptămână ar provoca dificultăți, pentru că ”avem nevoie să fim deschiși tot timpul, însă acesta este lucrul pe care-l vom studia în tmpul testului”.
Majoritatea aplicațiilor de învățare online colectează și vând datele elevilor
Aproape 90% dintre aplicațiile folosite pentru învățarea de la distanță colectează informațiile personale ale elevilor și studenților, pe care le vând mai departe celor interesați. Pandemia a dus la o adevărată explozie a învățatului la distanță, care a implicat folosirea a numeroase servicii și aplicații de comunicare, predare și învățare remote. Automat, a crescut și numărul de servicii și aplicații care ofereau astfel de funcții. Însă, majoritatea acestor aplicații au politici confuze și, uneori, chiar înșelătoare de-a dreptul, în ceea ce privește intimitatea elevilor și studenților, a datelor colectate de la aceștia și a ceea ce se întâmplă cu aceste date după ce sunt colectate. Human Rights Watch a analizat 164 de astfel de aplicații de învățat de la distanță, disponibile în 49 de țări, pentru a vedea care este situația datelor personale ale utilizatorilor, mai ales în condițiile în care mulți dintre aceștia sunt minor. Concluzia este una îngrijorătoare - 146 din cele 164 de aplicații analizate, adică 89% dintre acestea, au folosit ceea ce Human Rights Watch numește practici care pun la risc sau încalcă intimitatea elevilor și studenților. Printre altele, aceste aplicații au colectat, fără acordul elevilor sau al părinților, o gamă foarte largă de date personale, de la informații care pot duce la identificarea și localizarea utilizatorilor, până la indicatori despre comportamentul și preferințele online ale acestora. Mai departe, în multe cazuri, informațiile colectate au fost vândute către companiile de publicitate interesante în date pe care să le poată folosi pentru targetarea reclamelor și către brokeri de informații personale, care le vând, la rândul lor, mai departe, însă, este greu de spune unde exact ajung datele vândute de aceștia. Concluziile acestei analize ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă atât pentru părinți, cât și pentru legiuitori, în contextul în care mulți dintre utilizatorii aplicațiilor de învățat de la distanță sunt copii, iar în unele regiuni aceștia au un statut legal special când vine vorba de respectarea intimității online.
Rusia a evitat pe ultima sută de metri defaultul datoriilor
Depozitarul Național pentru Decontări (DND) din Rusia a plătit vineri cu succes cupoane în valută pentru două emisiuni de euroobligațiuni, a declarat, pentru Reuters, un reprezentant al instituției, o mișcare care ar putea însemna că Rusia a evitat din nou un default al datoriilor, transmite Reuters. Rusia se află în pragul unui tip unic de criză a datoriilor, despre care investitorii spun că ar fi pentru prima dată când o economie de piață emergentă majoră este împinsă într-un default al obligațiunilor de geopolitică, mai degrabă decât de lipsa banilor. Depozitarul Național pentru Decontări a declarat că a plătit cupoane în valută pentru euroobligațiunile cu termen în 2026 și 2036, ambele fiind scadente pe 27 mai. Rusia s-a grăbit vinerea trecută să facă în avans două plăți pentru datoria sa internațională, în cea mai recentă încercare de a evita un default, cu doar câteva zile înainte ca SUA să decidă să nu prelungească o derogare cheie care îi permitea ca tranzacțiile de plăți de euroobligațiuni rusești să aibă loc în valută. Rusia s-a confruntat cu perspectiva unui default suveran de când capitalele occidentale au impus sancțiuni ample ca urmare a deciziei sale de a trimite zeci de mii de soldați în Ucraina pe 24 februarie. Țara a fost aproape izolată de sistemul financiar global și aproximativ jumătate din rezervele sale de 640 de miliarde de dolari din străinătate au fost înghețate. Însă oficialii ruși au spus că țara are suficienți bani pentru a-și achita datoria și că ceea ce alte țări ar putea considera o neplată ar fi un eveniment tehnic și orchestrat. Ministrul de Finanțe Anton Siluanov a declarat săptămâna aceasta că Rusia va continua să-și plătească euroobligațiunile în ruble, dacă nu va putea plăti în valută străină, și își va apăra rolul de împrumutat de încredere prin toate mijloacele posibile. Siluanov a spus că nu ar avea niciun impact asupra economiei dacă Statele Unite ar declara că Rusia se află într-un default tehnic al euroobligațiunilor sale.
Toyota a redus pentru a doua oară planul de producție de vehicule
Toyota Motor și-a redus planul de producție de vehicule la nivel global pentru luna iunie pentru a doua oară în această săptămână și a semnalat că și estimarea referitoare la producția anului 2022 ar putea fi redusă, subliniind impactul crizei din lanțul de aprovizionare și restricțiile din China legate de Covid-19, transmite Reuters. Producția producătorilor mondiali de automobile a fost afectată de deficitul de microcipuri și, de asemenea, de blocajele din China pentru Covid-19. Reducerea de către Toyota - în general văzută ca un reper de referință pentru Japonia - vine după ce datele au arătat că vânzările de mașini în China, Europa și Statele Unite rămân slabe. Cel mai mare producător auto din Japonia a declarat că acum se așteaptă să producă cu aproximativ 50.000 de vehicule mai puțin în iunie, respectiv un total de aproximativ 800.000, din cauza carantinei din Shanghai. Toyota redusese deja, marți, planul de producție pentru aceeași lună cu 100.000 de vehicule, invocând deficitul de cipuri.
Operatorul aerian easyJet va anula peste 200 de zboruri
Transportatorul aerian low-cost easyJet va anula peste 200 de zboruri în următoarele 10 zile, din cauza întârzierilor din aeroporturi și a altor restricții, perturbând călătoriile în timpul vacanțelor școlare, transmite Reuters. Compania aeriană europeană a fost lovită de o serie de probleme, deoarece eliminarea restricțiilor legate de Covid-19 a dus la o revenire a călătoriilor, multe aeroporturi britanice luptăndu-se să recruteze suficient personal la sol, în timp ce easyJet s-a confruntat și cu probleme IT. Recent, compania a eliminat șase locuri de la unele aeronave A319, pentru a reduce cu o persoană echipajul de care are nevoie. Într-un comunicat de sâmbătă, compania a declarat că va anula aproximativ 24 de zboruri pe zi de pe aeroportul Gatwick din Londra, între 28 mai și 6 iunie. Compania fost obligată joi să anuleze în jur de 200 de zboruri, din cauza unei probleme IT. ”Ne pare foarte rău pentru notificarea cu întârziere a unora dintre aceste anulări și inconvenientele cauzate clienților care aveau rezervări pentru aceste zboruri, totuși considerăm că acest lucru este necesar pentru a oferi servicii de încredere în această perioadă aglomerată”, se arată în comunicat.
Cum supraveghea un investitor israelian rușii foarte bogați
Un investigator privat israelian, aflat în prezent în custodia SUA, a folosit hackeri indieni pentru a efectua operațiuni de supraveghere pentru rușii foarte bogați, a declarat un reporter într-un document depus miercuri seara, într-o instanță de judecată americană, transmite Reuters. Jurnalistul independent Scott Stedman a declarat unui tribunal din New York că detectivul privat încarcerat Aviram Azari a lucrat ”la operațiuni de supraveghere și informații cibernetice la comanda oligarhilor ruși”, citând o combinație de reportaje publice și surse confidențiale. Stedman a afirmat într-o declarație că unul dintre oligarhii ruși în cauză este magnatul aluminiului Oleg Deripaska, despre care a spus că l-a angajat indirect pe Azari în legătură cu o dispută comercială din Austria. Purtătorul de cuvânt al lui Deripaska a spus într-un e-mail că acuzațiile sunt ”în mod evident neadevărate”. Un avocat al lui Azari, care luna trecută a pledat vinovat de conspirație pentru a comite hacking și furt de identitate în formă agravantă, într-un caz separat, nu a răspuns la mesaje.
