MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câți români sunt în străinătate? Iată „polii de atracție” a migranților din România!
Câți români sunt în străinătate? Plecările din țară sunt în creștere sau în declin? Cum este bine să măsurăm numărul de români în străinătate, după cetățenie sau după loc de naștere, cu sau fără specificarea algoritmului de calcul? Cât de mare este diaspora românească?
Întrebări pe această temă sunt, firesc, multiple, în spațiul public din România, ca țară de exod, cu numărul de plecări mult mai mare decât cel al sosirilor. Contextul în care discuția se desfășoară, potrivit unei analize publicată de Hotnews.ro, este cel al declinului demografic, crizei de forță de muncă pentru anumite sectoare economice și al funcționării deficitare a instituțiilor publice. Toți aceștia sunt factori care determină emigrarea dar influențează negativ și revenirile. Încerc, în context, să furnizez câteva puncte de reper. Desigur, numărul de emigranți și trendul sunt foarte importante.
Neclaritățile pe temă complică, însă, lucrurile și mai mult
O primă idee pe care o susținem este cea a deschiderii unei abordări suplimentare, centrată nu pe „câți români sunt în străinătate”, ci și pe polii de atracție a emigranților români de lungă sau de scurtă durată. Indiferent câte milioane de români au plecat din țară, este important să știm și locul, spațiul național spre care se îndreaptă. Cu cât cunoașterea unui astfel de detaliu este mai bogată, cu atât putem fi mai pregătiți – dacă chiar dorim, desigur – pentru inițierea unor politici de migrație-dezvoltare. În locul unei cunoașteri greu de realizat asupra tuturor românilor risipiți pe glob, este mai eficient să avem în vedere în primul rând cele șase țări, „hexagonul” să îi spunem, în care pleacă prioritar românii. Cu ultimele date ale OECD, din 2022, acestea sunt Italia, Germania, Spania și Marea Britanie, în primul rând. Cu atractivitate mai mică, dar semnificativă, lor li se adaugă Franța și Austria. În 2022, aproximativ 87% dintre cetățenii români din străinătate, plecați pentru/de mai mult de un an de zile, erau în aceste șase țări.
De ce să urmărim emigrarea la origine, prin polii de atracție de la destinație? Pentru că țara este departe de a fi un „container” din care plecările în străinătate se fac la întâmplare. Și vom da, aici, numai două exemple referitoare la motivația plecărilor și la selectivitatea emigrărilor prin polii hexagonului menționat. Vom trece, în acest scop, de la datele OECD, la nivel național, la cele ale Institutului Național de Statistică (INS), culese cu ocazia ultimului recensământ realizat în 2022, dar cu referire la situația din decembrie 2021. Deocamdată sunt publicate numai datele la nivel național și regional, nu și local, numai pentru migrația de scurtă durată, în străinătate, nu și cea de lungă durată, de peste un an de zile.
Vom considera, în primul rând, motivația pentru plecarea de scurtă durată din țară. Persoanele recenzate plecate de mai puțin de un an de zile în străinătate au putut alege între șase categorii de motive: la lucru, în căutare loc de muncă, la studii, pentru afaceri, familiale și altele. Nu mai dăm aici cifrele detaliate pe destinații și categorii de motive.
Comentăm numai cifrele esențiale. La nivel național, din totalul celor plecați pe o perioadă scurtă de timp în străinătate (458 de mii), majoritatea (54%) au declarat, conform datelor INS, că au plecat pentru lucru. Cele mai ridicate procente ale celor care adoptă respectiva motivație, în categoria celor șase țări de maximă atracție, din hexagonul despre care am discutat anterior, sunt pentru românii din Germania (61%) și cei din Austria (60%).
Pentru românii plecați în Italia, Spania sau Franța, procentele corespunzătoare sunt de numai aproximativ 50%. Al doilea motiv pentru emigrare era cel de căutarea unui loc de muncă (21% din total motivații exprimate). Diferențele funcție de țara de destinație aleasă sunt mai mici pentru acest tip de motivație. Pentru țările sudice, Italia și Spania, ponderile celor care declară că au plecat din România în căutarea unui loc de muncă sunt de 24% pentru destinația Spania și de 23% pentru destinația Italia. Procentul celor care declarau aceeași motivație din totalul celor care se aflau în Germania era de 20%, procentul corespunzător pentru plecații în Austria era de 16%.
Aceste detalii cantitative sunt suficiente pentru a formula ipoteza că plecările în Germania-Austria se fac mai mult pentru locuri de muncă găsite deja, sigure, iar cele pentru locuri de muncă nesigure, care urmează să fie identificate la destinație, în cazul emigranților care merg în sudul Europei, în Italia sau Spania. Diferențierea ar putea să provină și din faptul că piețele de forță de muncă din Germania-Austria tind să aibă o ofertă mai mare, mai bine structurată decât cele din sudul Europei.
Cel de-al doilea exemplu care poate fi util în discuție este legat de comparația între emigrarea de scurtă durată a românilor în Germania și în Italia, folosind tot date ale recensământului din 2021. Emigrarea de scurtă durată din județele țării, considerate fiecare cu totalul pe urban și , separat, pe total rural, tinde să fie mai mare din județele-mediu rezidențial care aveau un nivel de dezvoltare mai redus și mai multe persoane plecate în străinătate anterior, înregistrate la nivelul recensământului din 2011. Este forța de respingere a sărăciei de la origine, combinată cu oportunitățile de la destinație date de persoanele care au plecat din același loc (comunitate sau regiune) înainte. Această regularitate, înregistrată pentru toate cele 83 de unități teritoriale date de județ-mediu rezidențial, are însă variații consistente funcție de destinația migrației. Pentru emigrările spre Italia, determinarea nivelului de sărăcie și de plecările anterioare în străinătate tinde să fie mai puternică atunci când țara de destinație este Italia decât în cazul în care emigrarea de scurtă durată este spre Germania.
Același model de regresie multiplă a fost aplicat atât pentru plecările în Germania cât și pe cele spre Italia. În seria de predictori au fost incluse și variabile regionale referitoare la apartenența județului la regiunile istorice Moldova, Oltenia sau Transilvania(in sens larg, incluzând, în afara Transilvaniei propriu-zise și Banatul și Crișana-Maramureș). În aceste condiții, apelând la determinări multiple ale emigrării de la nivel de județ-mediu rezidențial, Transilvania apare ca factor cu impact pozitiv și semnificativ, pentru emigrarea spre Germania, dar cu impact negativ asupra emigrării spre Italia.
Concluzii
Peste trei sferturi dintre românii din străinătate se află în șase dintre țările europene, respectiv în Italia, Germania, Spania, Marea Britanie, Franța și Austria. Acestea constituie, în prezent, principalii poli de atracție pentru migrația românească în străinătate. Periodic, capacitatea lor de atracție se modifică. Germania, spre exemplu, de câțiva ani, a devenit cel de-al doilea pol de atracție a românilor în străinătate, în locul Spaniei. Pare să fie în curs de structurare o reorientare a migrației românești în străinătate de la sudul spre nord-vestul continentului european. O mai bună înțelegere a emigrării românești, de lungă sau de scurtă durată, spre cei șase poli ai hexagonului menționat poate contribui substanțial la cunoașterea dinamicii de formare și funcționare a diasporei românești. Cele șase câmpuri de migrație par să aibă regularități specifice de funcționare. Datele recensământului din 2021 din România au permis evidențierea faptului că factorii determinanți și motivațiile de emigrare variază consistent de la un câmp de emigrare la altul.
Deși toate câmpurile de emigrare din România se află sub influența unei mulțimi de factori relativ comuni (sărăcie-dezvoltare, experiențe de migrație în străinătate, compoziție etnică a populației etc.), intensitatea cu care aceștia funcționează este diferită. Evidențierea acestor modele de emigrare specifice funcție de țara de destinație poate contribui substanțial la orientarea cercetărilor din domeniu dar și la fundamentarea și structurarea politicilor de migrație.
Care sunt legăturile dintre emigranții din România și cei care au rămas acasă, sub aspectul remitențelor, comportamentului electoral, copiilor rămași acasă, modernității individuale, sau intențiilor de plecare ? În ce condiții ar reveni acasă emigranții din diferite destinații, cu diferite ocupații sau situații familiale? Astfel de aspecte ar fi extrem de util, pentru politicile publice din țară, să fie analizate pe baza unor date recente.
Mega Image achiziționează rețeaua de magazine Profi din România
Deținătorul lanțului de magazine Mega Image, Ahold Delhaize, a anunțat ieri că a ajuns la un acord privind achiziționarea companiei Profi Rom Food, care operează rețeaua de magazine Profi în România, de la MidEuropa. „Ahold Delhaize, unul dintre cei mai mari jucători din piața mondială de retail alimentar, care în prezent deține 19 branduri la nivel global, printre care și Mega Image, anunță că a ajuns la un acord privind achiziționarea companiei Profi Rom Food, care operează rețeaua de magazine Profi în România, de la MidEuropa”, anunță grupul. Tranzacția este supusă aprobării de către autoritățile competente în materia regulilor de concurență și se estimează a fi finalizată în cursul anului 2024.
Prin reunirea celor două branduri, Mega Image și Profi, grupul anunță că își va extinde prezența la nivel național. „România este o piață atractivă, cu o dezvoltare susținută prin investiții solide. Ne bucurăm că vom continua să contribuim la dezvoltarea pieței locale de retail alimentar, acum și alături de Profi, care devine parte din familia noastră de branduri Ahold Delhaize. Magazinele din rețeaua Profi vor extinde și completa rețeaua deja existentă de magazine Mega Image”, spune Jesper Lauridsen, COO Europa Centrală și de Est, Ahold Delhaize.
Ahold Delhaize este unul dintre cei mai mari jucători din retail la nivel global în segmentul de supermarketuri și comerț online. Mărcile locale din portofoliu deservesc 60 de milioane de clienți în fiecare săptămână, atât în magazine, cât și online, în Statele Unite, Europa și Indonezia. Împreună, aceste mărci au peste 414.000 de angajați în 7.659 de magazine alimentare și de specialitate și includ cel mai mare retailer online din Benelux și cei mai importanți comercianți online din Benelux și Statele Unite. „Primim cu entuziasm Profi alături de noi, în familia Ahold Delhaize. Este un moment de referință pentru industria de retail din România, unic prin mărime și la nivelul grupului nostru. Suntem două branduri puternice, complementare și, împreună, vom reuși să facem o diferență semnificativă prin ceea ce oferim zi de zi clienților noștri: produse locale, proaspete și sănătoase de la o rețea extinsă de producători locali, o gamă de sortimente și mai bună de mărci proprii, naționale și internaționale”, afirmă Mircea Moga, CEO Mega Image.
Fondat în 1995, Mega Image este unul dintre cele mai mari lanțuri de supermarketuri din România cu o rețea ce cuprinde în prezent 969 de magazine în București, Cluj-Napoca, Iași, Constanța, Ploiești, Brașov, Oradea, Timișoara, Bacău, Sibiu și alte orașe din țară, sub mărcile Mega Image și Shop&Go. Profi este un retailer alimentar de proximitate din România, cu o rețea de peste 1.650 de magazine în toată România, cu șase centre de distribuție. Profi are peste 28.000 de angajați în toată țara și a generat venituri de peste 2,5 miliarde de euro în perioada de 12 luni încheiată în iunie 2023.
Fonduri pentru finanțarea sistemelor integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, prin PNRR
Ministrul Mediului Mircea Fechet a anunțat luni lansarea primei runde de atragere de fonduri pentru finanțarea sistemelor integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, prin PNRR. „De astăzi, 30 octombrie, ora 12.00, până la data de 31 decembrie 2023, ora 23.59, se desfășoară prima rundă de atragere de fonduri pentru SUBINVESTIȚIA I2.A-B, Sisteme integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, finanțată din PNRR. Anunțul a fost făcut de ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea Fechet, aflat în vizită de lucru în județul Bacău. Prin intermediul acestei investiții sunt vizate activități specifice înființării și dotării sistemelor integrate de colectare și valorificare a gunoiului de grajd, precum și activități destinate modernizării sistemelor comunale integrate pentru comunitățile care dețin deja o platformă destinată colectării gunoiului de grajd”, precizează Ministerul Mediului.
Australia și UE eșuează să încheie un acord de liber-schimb
Negocieri între Uniunea Europeană și Australia lansate în 2018 au eșuat să ajungă la un acord de liber-schimb, din cauza problemei agricole, în pofida speranței unei încheieri rapide, anunță Bruxellesul și Canberra, iar negocierile urmează să fie reluate în 2026 după următoarele alegeri legislative australiene, relatează AFP. Un ministru australian estimează luni că aceste negocieri urmează să fie reluate după mai mulți ani. Ministrul australian al Agriculturi Murray Watt anunță că negociatorii UE nu și-au schimbat poziția în cursul ultimei runde de negocieri, organizate în marja unei reuniuni G7 în Japonia. „Din nefericire, nu am obținut schimbarea pe care o vream de la UE”, a declarat el luni postului public de televiziune australian ABC News. Este puțin probabil ca negocierile să se reia în cursul „acestei legislaturi”, a anunțat el, sugerând că Guvernul australian ar putea să nu revină la masa negocierilor înaintea alegerilor legislative prevăzute în 2025. „Cred că va trebuie să treacă un anumit timp înainte ca un Guvern australian sau un lider UE să fie în măsură să negocieze un acord. Și este păcat”, a declarat Murray Watt.
Ministrul Energiei: Îmi doresc ca iarna asta românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a pafirmat, duminică seară, că își dorește ca în această iarnă românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor mari. El a adăugat că România are al patrulea cel mai mic preț la gaze din Europa și că suntem pe locul 16 la prețul energiei electrice.
„Îmi doresc ca iarna asta românii să nu tremure nici de frig, nici de frica facturilor. E important, pentru că România are o schemă de compensare-plafonare care înseamnă că, practic, susținem diferența dintre prețul pe factură al fiecărui român sau al unor companii românești, că sunt și clienți non-casnici, și prețul din piață, sau prețul la care un furnizor cumpără energia electrică sau cumpără gazele. Toate aceste sume până acum însumează undeva la 23 de miliarde de lei”, a declarat Sebastian Burduja, duminică seară, la B1TV. Ministrul Energiei a arătat că statul român nu a plătit întotdeuna la timp furnizorii.
