MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câștigurile a șapte companii de tehnologie bat puterea financiară a aproape oricărei țări
Doar capitalizarea bursieră combinată a Magnificent 7 ar face din aceasta a doua cea mai mare bursă de valori din lume, dublă față de cea a Japoniei, aflată pe locul patru, arată analiștii Deutsche Bank
Cele mai mari companii din sectorul tehnologic din lume, supranumite ”Cei șapte magnifici”, dețin o putere financiară mai mare decât aproape oricare altă țară majoră din lume, potrivit noilor cercetări ale Deutsche Bank, citate de CNBC. Creșterea fulgerătoare a profiturilor și a capitalizărilor de piață ale marilor companii de tehnologie din SUA, ”Cei Șapte magnifici”, respectiv Apple, Amazon, Alphabet, Meta, Microsoft, Nvidia și Tesla, este mai mare decât ale tuturor companiilor listate în aproape toate țările G20, a spus banca într-o notă de cercetare. Dintre țările G20, cu excepția SUA, doar China și Japonia (și cea din urmă, la limită) au profituri mai mari atunci când este vorba despre companiile lor listate combinate. Analiștii Deutsche Bank au subliniat că doar capitalizarea bursieră combinată a Magnificent 7 ar face din aceasta a doua cea mai mare bursă de valori din lume, dublă față de cea a Japoniei, aflată pe locul patru. Microsoft și Apple, în mod individual, au valori de piață similare cu cea a tuturor companiilor listate combinate din Franța, Arabia Saudită și Regatul Unit, au adăugat ei. Cu toate acestea, acest nivel de concentrare i-a determinat pe unii analiști să-și exprime îngrijorarea cu privire la riscurile aferente pe piața de valori din SUA și cea globală. Jim Reid, șeful departamentului de economie globală și cercetare tematică al Deutsche Bank, a avertizat într-o notă ulterioară, săptămâna trecută, că bursa americană ”rivalează cu situația anilor 2000 și 1929 în ceea ce privește faptul că este cea mai concentrată din istorie”. Deutsche a analizat traiectoriile tuturor celor 36 de companii care s-au aflat în topul celor mai valoroase cinci companii din indicele S&P 500 de la mijlocul anilor 1960. Reid a remarcat că, în timp ce marile companii au avut tendința de a ieși în cele din urmă din primele cinci, pe măsură ce tendințele investiționale și perspectivele de profit au evoluat, 20 din cele 36 care au populat această categorie superioară sunt încă în top 50 astăzi. ”Din Mag 7 din topul actual, Microsoft a fost acolo permanent, cu excepția a 4 luni, din 1997. Apple este prezentă din decembrie 2009, Alphabet permanent, cu excepția a două luni din august 2012, și Amazon din ianuarie 2017. Cel mai nou participant este Nvidia, din primul semestru ale anului trecut”, a spus el. Tesla a avut o perioadă de 13 luni în topul celor mai valoroase cinci companii în 2021/22, dar acum este pe locul 10, prețul acțiunilor scăzând cu aproximativ 20% de la începutul anului 2024. În schimb, acțiunile Nvidia au continuat să crească, cu aproape 47% de la începutul anului. ”Așadar, la margine, Mag 7 au o oarecare volatilitate în jurul poziției membrilor săi și puteți pune la îndoială evaluările lor generale, dar nucleul grupului sunt cele mai mari și mai de succes companii din SUA și, odată cu ea, din lume, pentru mulți ani acum”, a adăugat Reid. În ciuda unei perspective economice globale slabe la începutul anului 2023, randamentele bursiere de pe Wall Street au fost impresionante, dar puternic concentrate în rândul celor Șapte Magnifici, care au beneficiat puternic de atractivitate AI și de așteptările privind reducerea ratelor. Într-o notă de cercetare săptămâna trecută, firma de administrare a activelor Evelyn Partners a subliniat că Cei șapte magnifici au returnat o valoare incredibilă de 107% în 2023, depășind cu mult indicele mai larg MSCI USA, care a oferit investitorilor o creștere de 27%, încă sănătoasă, dar relativ mică. Daniel Casali, strateg șef de investiții la Evelyn Partners, a sugerat că apar semne că oportunitățile în acțiunile americane s-ar putea extinde dincolo de cele 7 companii cu megacapitalizări, anul acesta, din două motive, dintre care primul este rezistența economiei americane. ”În ciuda creșterii ratelor dobânzilor, vânzările și câștigurile companiilor au fost rezistente. Acest lucru poate fi atribuit faptului că întreprinderile sunt mai disciplinate în gestionarea costurilor și că gospodăriile au un nivel mai ridicat de economii acumulate în timpul pandemiei. În plus, piața muncii din SUA este sănătoasă, cu aproape trei milioane de locuri de muncă adăugate în 2023”, a spus Casali. Al doilea factor este îmbunătățirea marjelor, despre care Casali a spus că indică faptul că companiile au crescut cu pricepere prețurile și au transmis impactul inflației mai mari asupra clienților. ”Deși salariile au crescut, ele nu au ținut pasul cu aceste creșteri ale prețurilor, ceea ce a dus la o scădere a costurilor angajării ca proporție din prețul bunurilor și serviciilor”, a spus Casali.
România ar putea avea nevoie de mai mult timp pentru a reduce deficitul bugetar
u “este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în țara noastră", recunoaște . ministrul Finanțelor
România ar putea avea nevoie de șapte ani pentru a reduce deficitul bugetar până la ținta prevăzută în regulile Uniunii Europene, în condițiile în care guvernul de la București se confruntă cu rezistența opiniei publice la măsurile de disciplină fiscală într-un an electoral, transmite Bloomberg. Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a apreciat că un regim de reduceri bugetare anuale echivalente cu 0,5% din PIB, conform noilor reguli fiscale ale UE, reprezintă o provocare "foarte dificilă". Cel mai probabil România va avea nevoie de cei șapte ani prevăzuți de cadrul fiscal pentru a reduce deficitul bugetar până la 3% din PIB, de la un nivel de 5% din PIB prognozat pentru acest an, un ritm mai lent decât se preconiza inițial. "Pur și simplu nu știu dacă o ajustare mai importantă este posibilă pentru noi. Este un an electoral, iar reducerile de cheltuieli sunt un subiect sensibil în țara noastră", a spus Marcel Boloș într-un interviu pentru Bloomberg. Guvernul condus de Marcel Ciolacu a aprobat două majorări de pensii pentru acest an precum și salarii mai mari pentru profesori și este posibil să se confrunte cu presiuni vizând majorarea salariilor și din partea personalului de sănătate și poliție, ceea ce ar însemna noi cheltuieli. Cu toate acestea, Marcel Boloș afirmă că veniturile din taxe vor fi majorate în acest an grație măsurilor de combatere a fraudelor fiscale și îmbunătățirii colectării veniturilor prin implementarea tehnologiei digitale. Chiar și acest orizont bugetar de șapte ani depinde dacă agențiile de rating vor considera cheltuielile electorale drept sustenabile și vor amâna posibile retrogradări. Deși UE a introdus o anumită flexibilitate când vine vorba de regulile fiscale, agențiile de rating ar putea să nu fie la fel de indulgente dacă planurile de cheltuieli vor fi anunțate fără o imagine clară cu privire la venituri, a subliniat Boloș. România, care este vizată de o procedură de deficit excesiv încă înainte de pandemie, are cel mai mic rating din categoria "investment grade" (recomandat pentru investiții - n.r.) cu perspectivă stabilă din partea tuturor celor trei mai agenții de rating. Fitch Ratings are programată o revizuire a ratingului România chiar săptămâna viitoare. "Am vorbit cu agențiile de rating care ne-au avertizat cu privire la majorările de cheltuieli publice în contextul mai larg al unui an electoral. Le-am îndemnat să ia în calcul punctele tari ale României în comparație cu țările care beneficiază de un rating similar, precum nivelul ridicat al investițiilor și datoria publică scăzută", a precizat ministrul Finanțelor. Anul trecut, România nu a reușit să țină sub control deficitul public, care a ajuns la 5,7% din PIB față de ținta inițială de 4,4% din PIB, în pofida faptului că guvernul de la București a aprobat mai multe pachete de reduceri de cheltuieli. Asta în condițiile în care veniturile din taxe ale României, care reprezintă 27% din PIB, se numără printre cele mai mici din UE, mai scrie Bloomberg. România a obținut o mai mare flexibilitate fiscală din partea UE, din cauza nevoilor de majorare a cheltuielilor cu apărarea, asistența refugiaților, sprijinul fermierilor și rutele de export de cereale care au legătură cu invazia rusească.
Lucrările în construcții s-au majorat cu 14,2%
Volumul lucrărilor în construcții a crescut cu 14,2% în 2023, ca serie brută, și cu 13,8% ca serie ajustată, comparativ cu rezultatele din 2022, conform Institutului Național de Statistică (INS). Statistica oficială relevă faptul că, în perioada 1 ianuarie - 31 decembrie 2023, ca serie brută, lucrările în construcții s-au majorat, pe total, cu 14,2%, iar pe elemente de structură au fost raportate creșteri la lucrările de reparații capitale (plus 19,7%), lucrările de construcții noi (plus 16,5%) la lucrările de întreținere și reparații curente (plus 6%). Totodată, pe obiecte de construcții, au avut loc creșteri la construcțiile inginerești (plus 33,2%) și la clădirile nerezidențiale (plus 2,3%). Pe de altă parte, clădirile rezidențiale au scăzut cu 6,6%. Ca serie ajustată, în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, volumul lucrărilor de construcții a crescut cu 13,8%, trend evidențiat de lucrările de reparații capitale (plus 21,5%), lucrările de construcții noi (plus 15,8%) și lucrările de întreținere și reparații curente (plus 6,6%). În funcție de obiectul construcțiilor, au fost înregistrate majorări la construcțiile inginerești (plus 32,7%) și la clădirile nerezidențiale (plus 2,3%). În schimb, la clădirile rezidențiale s-a consemnat o scădere de 5,9%. Conform datelor INS, în decembrie 2023 vs decembrie 2022, lucrările de construcții, ca serie brută, au crescut cu 27,3%. În această marjă, pe elemente de structură au fost înregistrate creșteri în cazul lucrărilor de construcții noi (plus 41,9%) și al lucrărilor de reparații capitale (plus 25,7%). La polul opus s-au aflat lucrările de întreținere și reparații curente, cu o diminuare de volum de 4,6%. De asemenea, pe obiecte de construcții, creșteri s-au înregistrat la construcțiile inginerești (plus 42,9%), clădirile nerezidențiale (plus 17,4%) și clădirile rezidențiale (plus 1%). Potrivit sursei citate, ca serie ajustată, volumul lucrărilor de construcții s-a majorat cu 25,5%, în timp ce pe elemente de structură s-au evidențiat creșteri la: lucrările de construcții noi (plus 44,3%) și lucrările de reparații capitale (plus 30%). În același timp, lucrările de întreținere și reparații curente au scăzut cu 5,2%. Pe obiecte de construcții s-au înregistrat majorări ale volumului la: construcțiile inginerești (plus 43,7%), clădirile nerezidențiale (plus 20,4%) și clădirile rezidențiale (plus 2,9%).
Numărul locurilor de muncă vacante a scăzut la 33.300 în ultimul trimestru din 2023
Numărul locurilor de muncă vacante, la nivel național, a fost de 33.300 în trimestrul IV al anului 2023, în scădere cu 8.600 față de același interval din 2022 și cu 6.700 față de trimestrul anterior, arată datele publicate, marți, de Institutul Național de Statistică (INS). Conform statisticii oficiale, în ultimele trei luni ale anului anterior, cele mai mari rate ale locurilor de muncă vacante s-au înregistrat în: producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (1,42%), intermedieri financiare și asigurări (1,40%) și activități de spectacole, culturale și recreative (1,28%). De asemenea, peste 23% din numărul total de posturi disponibile s-au concentrat în industria prelucrătoare (7.800 de locuri), iar valoarea ratei a fost 0,72%. În sectorul bugetar s-au înregistrat 19,5% din numărul total al locurilor de muncă vacante, la nivel național. Astfel, 3.200 de posturi s-au regăsit în administrația publică, 2.300 în Sănătate și Asistență socială, iar 1.000 de locuri vacante în Învățământ. La polul opus, rata locurilor de muncă vacante a înregistrat cele mai mici valori în Construcții (0,23%), Învățământ (0,27%), respectiv în Industria extractivă (0,29%). Potrivit sursei citate, cele mai puține locuri de muncă vacante s-au regăsit în tranzacții imobiliare și industria extractivă (100 de posturi, pentru fiecare în parte), precum și în alte activități de servicii (200). Prin comparație cu trimestrul precedent, în trimestrul IV 2023, cele mai relevante scăderi ale ratei locurilor de muncă vacante au fost în Învățământ (-0,31 puncte procentuale), industria prelucrătoare (-0,24 puncte procentuale) și în activități de spectacole, culturale și recreative (-0,23 puncte procentuale). În ceea ce privește numărul posturilor de muncă vacante, cele mai importante scăderi s-au observat în industria prelucrătoare (-2.600 locuri vacante), respectiv învățământ (-1.000 locuri vacante). La polul opus, industria extractivă a cunoscut singura creștere atât în ceea ce privește rata, cât și numărul locurilor de muncă vacante (plus 0,06 puncte procentuale, respectiv plus 20 locuri vacante).
Cheltuielile pentru bunuri de larg consum au crescut cu 14% în 2023
Cheltuielile casnice pentru bunuri de larg consum (FMCG) au crescut cu aproape 14% în 2023 față de anul anterior, iar volumele achiziționate de gospodării au revenit pe un trend ascendent (plus 2,3%), pe fondul temperării inflației în acest sector, arată datele Consumer Panel Services GfK România. Spre comparație, avansul valoric al pieței FMCG a fost de 10,4% în 2022 față de anul anterior. Inflația a fost prezentă în peste 95% din categoriile FMCG relevante pentru consumul casnic (cu penetrare peste 2% în rândul gospodăriilor din România), se menționează într-un comunicat al companiei de consultanță. "Pe de o parte avem volume în ușoară creștere anul trecut față de 2022, iar de cealaltă parte fenomenul de downtrading - adică migrarea shopperilor către produse din segmente inferioare de preț - continuă să ia amploare și să impacteze negativ valoarea pieței bunurilor de larg consum. Printre categoriile cel mai afectate de down-trade se numără îndulcitorii, bazele pentru mâncăruri și alte produse ce potențează gustul preparatelor în casă, brânză tofu sau untul", a afirmat Diana Scăunașu, managing director Consumer Panel Services GfK România, citată în comunicat. La polul opus, încă există uptrading sau premiumizare în anumite categorii precum pralinele, batoanele energy&diet, sucul de roșii, brânză feta sau spumantele de baie - conform studiului sindicalizat Inflation Tracker 2023 derulat de Consumer Panel Services GfK. Potrivit sursei citate, anul trecut s-a remarcat și o creștere semnificativă a promoțiilor în coșul de cumpărături al românilor. Astfel, produsele la promoție au ajuns să dețină o pondere valorică de peste 20% în totalul achizițiilor FMCG exclusiv Fresh Food realizate de gospodării. "În 2023, gospodăriile din România au avut un comportament de cumpărare mai calculat: au făcut achiziții mai dese, dar în mare parte din categoriile monitorizate coșurile de cumpărături au fost mai mici (ca și număr de produse sau volum). Activitățile promoționale par să fi revenit în atenția tuturor: a crescut considerabil atât cota promoțiilor în valoarea totală a achizițiilor FMCG pentru consumul casnic, cât și importanța misiunilor de cumpărare promo-hunting: dacă în 2022, ponderea acestora în numărul total de acte de cumpărare înregistrate la nivel național era de 4,3%, anul trecut procentul a ajuns la 5,3%. Este un trend vizibil în toate canalele de vânzare, cu precădere în hypermaketuri, supermarketuri și online shops. În e-grocery, deja misiunile de cumpărare de tip promo-hunting reprezintă peste 16% din totalul actelor de cumpărare monitorizate", a subliniat Diana Scăunașu.
Mii de utilizatori ai camerelor video Wyze au văzut unii în casele altora
O problemă tehnică, pentru care Wyze dă vina pe Amazon, a făcut ca utilizatorii camerelor video vândute de companie să ajungă să-și vadă filmările unii altora. 13.000 de posesori de camere video Wyze, nu doar 14, cât anunțase compania inițial, au avut acces la secțiunea de înregistrări video ale altor utilizatori, anunță acum producătorul. Compania explică cum totul a pornit de la o problemă de funcționare a soluției de stocare cloud Amazon Web Services, care a făcut ca filmările live să nu poată fi folosite vreme de mai multe ore. Apoi, după ce problema cu AWS s-a rezolvat, pentru că au revenit simultan online un mare număr de camere, s-a ajuns să se amestece ID-urile dispozitivelor și ale utilizatorilor. Din această cauză, utilizatorii au ajuns să vadă în secțiunea cu înregistrări capturi ale altor utilizatori. Conform companiei, 13.000 de utilizatori au fost afectați, însă doar puțin peste 1.500 s-au și uitat în casele altor utilizatori. Evident că mulți utilizatori s-au arătat revoltați de acest incident și spun că nu mai au încredere să dea drumul camerelor, știind că ar putea fi văzuți de necunoscuți.
Capitalizarea Sony a scăzut cu circa 10 miliarde de dolari
Valoarea de piață a Sony a scăzut săptămâna trecută cu circa 10 miliarde de dolari, după ce gigantul tehnologic japonez și-a redus previziunile de vânzări pentru consola sa emblematică PlayStation 5 în anul fiscal curent, transmite CNBC. Analiștii, care credeau deja că ținta PS5 a Sony este prea înaltă, au declarat pentru CNBC că o problemă mai mare pentru companie este reprezentată de marjele sale în scădere pentru afacerile sale cu jocuri. Sony a anunțat că se așteaptă să vândă 21 de milioane de unități de PS5 în anul fiscal care se încheie în martie, comparativ cu previziunile anterioare de 25 de milioane de unități. Acțiunile companiei au scăzut după anunț, iar valoarea sa de piață a coborât cu aproximativ 10 miliarde de dolari de la reducerea previziunii, conform unui calcul al CNBC, folosind datele FactSet. Dar analiștii urmăresc o altă măsură cheie – marja operațională în domeniul jocurilor video – care a venit cu puțin sub 6% pentru trimestrul încheiat în decembrie, conform unui calcul CNBC. În schimb, marja operațională a Sony a fost de peste 9% în trimestrul încheiat în decembrie 2022.
Bayer își reduce dividendele la nivelul minim
Producătorul german de medicamente Bayer își modifică politica de dividende pentru a plăti minimul legal, o perioadă de trei ani, pentru a-și reduce datoria, într-o decizie pe care a spus că nu a luat-o ușor, transmite Reuters. Compania a spus că se confruntă cu datorii și rate ale dobânzilor ridicate, precum și cu ”o situație dificilă a fluxului de numerar liber”. ”Una dintre prioritățile noastre principale este reducerea datoriilor și creșterea flexibilității”, a spus directorul general Bill Anderson. ”Politica noastră de dividende modificată, care a luat în considerare contribuția investitorilor și nu a fost luată cu ușurință, ne va ajuta să facem acest lucru”. Bayer a spus că va propune un dividend de 0,11 euro pe acțiune pentru 2023. Acest lucru se compară cu 2,40 euro pe acțiune cu un an mai devreme și așteptările pentru un dividend de 1,92 euro pe acțiune, potrivit unui consens publicat pe site-ul său. Analiștii de la Jefferies au spus că măsura ”subliniază amploarea provocărilor (atât operaționale, cât și financiare) cu care se confruntă compania” și că ”sunt necesare alte acțiuni strategice majore pentru a restabili bilanțul”.
