MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Bulgaria, Grecia, Turcia și România, destinațiile cu cele mai mari vânzări pentru sejururile de vară
Cele mai căutate hoteluri sunt cele de 4 și 5 stele, care oferă servicii all-inclusive și au primit recenzii pozitive din partea turiștilor în anii precedenți
Bulgaria și Grecia sunt destinațiile care au înregistrat cele mai mari vânzări pentru sejururile de vară în 2023, urmate de Turcia și România, chiar dacă prețurile au înregistrat o creștere de aproximativ 10-20% față de anul 2022, arată o analiză realizată de turoperator. Astfel, Bulgaria a consemnat o creștere a vânzărilor cu 127% față de anul precedent, Grecia - 92%, Turcia - 40%, iar România, un plus de 10%. "Cu mici excepții, stațiunile și hotelurile din România și Bulgaria sunt pregătite pentru sezonul de vară. O parte din hoteluri s-au deschis deja de la 1 Mai, dar majoritatea se deschid după 1 iunie. Multe hoteluri și-au diversificat serviciile, oferind servicii de animație pentru copii, programe de divertisment pentru adulți. Hotelurile de top din Bulgaria invită chiar artiști români, deoarece peste 60% din turiști sunt români. În România, foarte multe hoteluri au apelat la forța de muncă din afara țării și în felul acesta au reușit să-și acopere necesarul pentru acest sezon cu forța de muncă calificată (bucătari, ospătari, cameriste)", susțin reprezentanții turoperatorului IRI Travel. De asemenea, administrațiile locale au venit cu modificări în favoarea turiștilor. De exemplu, taxa de parcare Constanța zona 2 (care include o mare parte din stațiunea Mamaia) este de 1 leu/oră sau 10 lei/zi, iar în intervalul 20:00 - 8:00 - parcarea este gratuită. Potrivit sursei citate, atât în Bulgaria, cât și în România, serviciile all-inclusive sunt foarte populare. România dispune de hoteluri cu servicii all-inclusive de calitate, chiar dacă numărul lor este mai mic decât în Bulgaria. Majoritatea hotelurilor din România, inclusiv cele mai vechi, au fost renovate și modernizate, oferind condiții optime pentru turiști, indiferent de clasificarea lor (2 și 3 stele), cu mobilier nou, toalete refăcute și spații publice renovate. "Chiar și în absența personalului român în hoteluri, unitățile de cazare și-au acoperit necesarul cu angajați din afara țării, asigurând astfel un nivel ridicat de servicii și ospitalitate", transmite turoperatorul menționat. Multe hoteluri acordă o atenție deosebită sustenabilității, adoptând practici eco-friendly, precum utilizarea energiei verzi, utilizarea produselor alimentare locale sau chiar din producție proprie (așa cum se întâmplă în Albena), evitând folosirea excesivă a ambalajelor și a produselor de plastic. Cele mai căutate hoteluri sunt cele de 4 și 5 stele, care oferă servicii all-inclusive și au primit recenzii pozitive din partea turiștilor în anii precedenți, precum și hotelurile de 2-3 stele care au fost renovate. "Este important de menționat că prețurile au înregistrat o creștere de aproximativ 10-20% față de anul 2022, ceea ce este firesc având în vedere inflația și creșterea costurilor cu energia, alimentele și penuria de forță de muncă", au precizat reprezentanții turoperatorului IRI Travel. "Pentru a avea o vacanță reușită, turiștii sunt îndrumați să apeleze la un consultant de turism, care îi va ajuta să identifice oferta cea mai potrivită în funcție de nevoile și dorințele lor. Toate cele trei destinații vizitate de către echipa noastră și de către partenerii noștri - litoralul românesc, bulgăresc și grecesc - oferă opțiuni pentru toate categoriile de turiști, iar alegerea destinației și hotelului trebuie făcută luând în considerare preferințele și necesitățile fiecărui turist pentru a asigura o vacanță memorabilă", subliniază Lucian Bădîrcea, CEO IRI Travel.
Avertismentul dat de un important șef din BNR în privința dobânzilor
Popa (BNR): Discuția despre scăderea dobânzii de politică monetară este prematură, nu este pe masă deocamdată
Discuția despre scăderea dobânzii de politică monetară nu este pe masă deocamdată, fiind prea devreme să se declare că a fost câștigat războiul împotriva inflației, susține Cristian Popa, membru în Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României (BNR). "Când vine vorba de lupta pe care o ducem împotriva inflației, o voi spune direct: deși am câștigat bătălii importante, iar alte victorii vor veni cu siguranță anul acesta, nu pot spune că am câștigat întreg războiul împotriva inflației: războiul va continua și ar putea fi unul de durată. Nu vom reveni curând la dobânzile mici de acum 2 ani. Sunt schimbări structurale în economia globală care creează presiuni inflaționiste", a spus Popa în cadrul conferinței International Economic Conference of Sibiu. Oficialul BNR a menționat că, în cadrul celei mai recente conferințe de presă, guvernatorul Mugur Isărescu a subliniat succesul reducerii inflației într-o manieră prudentă, fără șocuri bruște asupra economiei. "Astfel, trebuie să continuăm să fim prudenți, deoarece mediul în care operăm este caracterizat de o incertitudine semnificativă, și este plin de provocări. Ca și în sport, trebuie să rămânem cu ochii pe minge: mai este mult de parcurs până să readucem inflația la ținta de 2,5% și nu numai că drumul este lung și dificil, dar poate fi și denivelat. Ca și în călătorii, ultima parte poate fi cea mai dificilă, poate sună contraintuitiv, dar efortul de a aduce inflația de la 5% la 2,5% poate fi mai mare decât cel de a o aduce de la 15% la 5%", a declarat Cristian Popa. Potrivit acestuia, vestea bună este că, după o perioadă dificilă, sunt semne de normalizare, iar rata inflației va scădea la o singură cifră în curând. "Pentru sfârșitul anului 2024, Banca Națională a României prognozează o rată a inflației de 4,2%, ușor peste intervalul de variație al țintei. Însă discuția despre scăderea dobânzii nu este pe masă deocamdată. Băncile mari încă operează creșteri. Până când nu observăm clar că inflația scade în apropierea țintei, măcar în interiorul coridorului, este prea devreme să declarăm că am câștigat războiul, astfel că discuția despre relaxarea politicii monetare este prematură la acest moment. Trebuie să vedem un progres semnificativ în procesul dezinflaționist înainte de a discuta despre reducerea ratelor cheie", a mai spus Popa.
Fondurile de pensii private obligatorii au ajuns la active de 105,20 miliarde lei
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 105,20 miliarde lei, la finalul lunii aprilie, în creștere cu 18,9% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2022, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). "Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 90% în active românești, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor românești sunt reprezentate de titluri de stat sau acțiuni listate la BVB", se menționează în raport. Titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 66,305 miliarde de lei, respectiv 63%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 22,277 miliarde de lei (21,2%), iar pe poziția a treia obligațiunile corporative, cu 7,030 miliarde de lei (6,7% din total active). Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.053.431 milioane de participanți în aprilie 2023. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.
Bursa de la București a câștigat, în această săptămână, 667 milioane de lei
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat 667,138 milioane de lei la capitalizare, respectiv 0,32%, în această săptămână, iar valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 23,5%, în comparație cu săptămâna anterioară. Potrivit datelor publicate de BVB, consultate de AGERPRES, capitalizarea bursieră a ajuns la 209,056 miliarde de lei, în perioada 22 - 26 mai 2023, în creștere de la 208,389 miliarde de lei, în perioada 15 - 19 mai 2023. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 110,199 milioane de lei, în scădere față de 144,066 milioane de lei, în săptămâna anterioară. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost joi, 25 mai, când s-a înregistrat un rulaj de 30,5 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, miercuri, 24 mai, cu o valoare a tranzacțiilor de 14,3 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de Valori București - BET - a închis săptămâna la 12.289,30 puncte. Acțiunile Băncii Transilvania au fost cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 23,505 milioane de lei și o scădere a prețului cu 2,46%. În topul tranzacțiilor se mai află titlurile OMV Petrom, cu tranzacții de 14,809 milioane de lei (2,45%) și Nuclearelectrica cu 13,300 milioane de lei (4,96%). Cele mai importante creșteri ale cotațiilor au fost înregistrate de acțiunile Carbochim (plus 40,35%), Societatea de Construcții Napoca (plus 35%) și UCM Reșița (plus 17,58%). La polul opus, scăderi importante au fost consemnate de acțiunile VES, cu un declin de 26,14%, urmate de cele ale UAMT (-14,87%) și ale societății Conted (-12,29%).
Credit Suisse, obligată să plătească 926 de milioane de dolari unui fost premier
Credit Suisse a fost obligată, vineri, să plătească 926 de milioane de dolari fostului prim-ministru al Georgiei Bidzina Ivanishvili, pentru că și-a pierdut o parte din avere din cauza băncii, într-o hotărâre a unei instanțe din Singapore care reprezintă una dintre cele mai mari despăgubiri acordate de justiție împotriva instituției financiare elvețiene, transmite Reuters. Curtea Comercială Internațională din Singapore a declarat că o divizie a Credit Suisse nu a acționat cu bună-credință și a neglijat să păstreze în siguranță activele lui Bidzina Ivanishvili, în cea mai recentă lovitură pentru banca aflată în dificultate, care este preluată de UBS. Credit Suisse a declarat imediat că va contesta decizia. Omul de afaceri miliardar Ivanishvili, care a fost prim-ministru al Georgiei din 2012 până în 2013, a plasat 1,1 miliarde de dolari sub tutela Credit Suisse Trust în 2005. Avocații lui Ivanishvili, Cavinder Bull și Woo Shu Yan, de la firma de avocatură Drew & Napier, au spus că eșecurile Credit Suisse Trust au dus la o gestionare defectuoasă, frauduloasă, și la pierderi substanțiale. În hotărârea publicată vineri, instanța a declarat că banca nu a reușit să protejeze activele lui Ivanishvili și să-l împiedice pe Patrice Lescaudron, consilier la Credit Suisse Trust din Singapore, să aibă acces la acestea. Lescaudron a fost condamnat de un tribunal elvețian în 2018 pentru falsificarea semnăturilor foștilor clienți, inclusiv Ivanishvili, pe o perioadă de opt ani. Acesta a recunoscut că a falsificat tranzacțiile și a ascuns pierderile, într-o schemă care i-a adus zeci de milioane de franci elvețieni. El a fost eliberat în 2019 și s-a sinucis în 2020. ”Nu se acceptă că inculpatul a avut o conduită rezonabilă”, a spus judecătorul Patricia Bergin într-o hotărâre scrisă. „A preferat importanța ca domnul Lescaudron să păstreze un client mare, reclamantul, în cadrul organizației Credit Suisse, decât respectarea obligației sale de bază de a păstra activele Trustului în siguranță”. Credit Suisse știa că Lescaudron a încălcat reglementările menite să prevină frauda și a așteptat până la doi ani un răspuns din partea lui când a fost interogat, a spus Bergin. ”Toleranța sa față de aceste încălcări flagrante nu a fost de bună-credință și a fost nerezonabilă”, a adăugat Bergin.
CEO-ul Ford Motor laudă superîncărcătoarele Tesla
CEO-ul Ford, Jim Farley, a declarat vineri că superîncărcătoarele Tesla ar putea deveni standardul pentru încărcarea vehiculelor electrice în SUA, la o zi după ce compania din Michigan a încheiat un acord care le permite proprietarilor Ford să aibă acces la stațiile de încărcare rivale din America de Nord, transmite Reuters. ”Cred că există o șansă să știți”, a spus Farley vineri, ca răspuns la o întrebare la CNBC despre dacă superîncărcătoareleTesla vor deveni standardul pentru încărcarea vehiculelor electrice. Acțiunile Ford au crescut vineri cu 7,8%, la 12,27 dolari pe unitate, în timp ce acțiunile Tesla au crescut cu 3,7% la 191,30 dolari pe unitate. Farley a declarat pentru CNBC că General Motors și alți producători de automobile vor avea ”o alegere mare de făcut”, în alegerea între încărcătoarele pentru vehicule electrice de la Tesla și Sistemul de încărcare combinat (CCS). CCS este unul dintre cele câteva standarde concurente pentru încărcarea rapidă a vehiculelor. ”Standardul CCS joacă un rol crucial în stabilirea unei rețele extinse de stații de încărcare rapidă în America de Nord”, a spus General Motors.
Google, despăgubiri de 32,5 milioane de dolari către Sonos
Google, parte a grupului Alphabet, trebuie să plătească despăgubiri de 32,5 milioane de dolari pentru încălcarea unor brevete ale companiei Sonos pentru dispozitive audio wireless, a decis un juriu federal din San Francisco, transmite Reuters. Cazul face parte dintr-o dispută extinsă privind proprietates intelectuală între foștii colaboratori, care include alte procese în SUA, Canada, Franța, Germania și Țările de Jos. Companiile au lucrat anterior împreună pentru a integra serviciul de streaming muzical al Google în produsele Sonos. În 2020, Sonos a dat în judecată Google pentru încălcarea brevetelor, în Los Angeles și la Comisia pentru Comerț Internațional (ITC) din SUA, acuzând gigantul tehnologic că i-a copiat tehnologia în timpul colaborării cu dispozitive precum Google Home și Chromecast Audio. Sonos a câștigat anul trecut, la ITC, o interdicție limitată de import pentru unele dispozitive Google, la care Google a făcut recurs. Google a contestat cu propriile sale procese de brevet în California și la ITC, acuzând Sonos că a încorporat tehnologia companiei de tehnologie în difuzoarele sale inteligente.
Polonia intenționează să majoreze de două ori salariul minim
Polonia intenționează să majoreze de două ori salariul minim în 2024, pentru a ajuta oamenii să facă față unei inflații ridicate, a declarat ministrul Familiei și Politicii Sociale, Marlena Malag, în timp ce partidul de guvernământ Lege și Justiție (PiS) se pregătește pentru alegeri parlamentare mai târziu în acest an, transmite Reuters. Costul vieții a crescut semnificativ în ultimele luni, inflația atingând în februarie cel mai ridicat nivel din mai bine de un sfert de secol, 18,4% în termeni anuali. În aprilie, inflația a fost de 14,7%. ”Salariu minim va fi anul viitor de peste 4.200 de zloți (1.015 dolari)”, a declarat Malag, citat de agenția de presă controlată de stat PAP. Ea a spus că, la fel ca în 2023, anul viitor salariul minim va fi majorat în două trepte - de la 1 ianuarie și 1 iulie. Salariul minim a fost ridicat la 3.490 de zloți în ianuarie 2023 și va fi majorat la 3.600 de zloți din iulie. Data alegerilor nu a fost încă stabilită, dar este programată să aibă loc în octombrie sau noiembrie.
