MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Autovehiculele de marfă și de persoane trebuie să aibă tahografe inteligente
Este vorba despre mașinile cu masă mai mare de 3,5 tone u măsura intră în vigoare din 2024, anunță Registrul Auto Român
Pe teritoriul României există, în prezent, 322 de ateliere autorizate care pot monta tahografe analogice și digitale, dintre care aproximativ o sută pot instala și tahografe inteligente Smart 2 (SMT2), arată datele publicate, sâmbătă, de Registrul Auto Român (RAR). Potrivit unui comunicat de presă al autorității, transmis AGERPRES, Regulamentul UE1228/2001 stipulează că, de la sfârșitul anului viitor, autovehiculele de transport internațional de marfă și persoane cu o masă mai mare de 3,5 tone, aflate în rulaj, trebuie să înlocuiască tahografele analogice și digitale cu tahografe inteligente de tip SMT2. Măsurile ce vor fi implementate sunt menite să contribuie substanțial la siguranța în trafic, notează sursa citată. RAR precizează că are capabilitatea tehnică de a autoriza agenții economici care efectuează montarea și verificarea de tahografe inteligente (Smart 2), în conformitate cu noile prevederi europene. Tahografele inteligente comunică prin sateliți poziționarea autovehiculelor, marcând automat trecerea frontierelor între statele-membre ale Uniunii Europene (UE), dar și activitatea de încărcare/descărcare a vehiculelor. Autoritățile de control în trafic vor putea descărca instant datele din tahografe (compatibilitatea dispozitivului, inspecția tehnică a acestuia, prezența și valabilitatea cardului de șofer) fără să mai oprească autovehiculele, astfel încât conducătorii auto să câștige timp de condus. Conform RAR, legea prevede că timpul de rulare nu poate depăși nouă ore, cu 45 de minute de pauză o dată la patru ore și jumătate, alternând cu 11 ore de odihnă. Această temă a fost dezbătută în cadrul unui eveniment interactiv organizat la Cluj-Napoca, unde transportatori, autorități și oameni de afaceri au avut ocazia sa afle de la reprezentantul RAR, șeful Reprezentanței locale, inginerul Marius Pop, detalii despre noutățile legislative și implementarea acestora. "Transportatorii prezenți la dezbatere au fost de asemenea interesați să afle de la reprezentantul RAR și informații despre introducerea normelor Euro 7 pe autovehiculele noi de transport persoane (autocare, autobuze și microbuze), propunere care urmează să fie aprobată de Parlamentul European. Noile standarde Euro 7, pe lângă normele aplicabile pentru poluare de la gazele de eșapament, sunt mai restrictive în comparație cu normele Euro 6, iar condițiile de încercare sunt ușor ajustate. Euro 7 stabilește valori limită și pentru emisii provenite de la frâne și de la pneuri, durata de viață a bateriilor precum și implementarea unor sisteme de monitorizare permanentă a autovehiculului în exploatare. La momentul deciziei europene, RAR va implementa aceste măsuri pentru omologarea vehiculelor noi", se precizează în comunicat. În ceea ce privește tahografele inteligente, categoriile de autovehicule pe care acestea vor fi montate sunt cele de transport marfă, autocarele, microbuzele și autobuzele.
Ministrul Energiei: Nu vom avea probleme în asigurarea consumului intern de gaz
u în 2027, prin Neptun Deep, ne vor intra în sistem încă 10 miliarde de metri cubi
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a anunțat că nu vom avea probleme în asigurarea consumului intern de gaz în această iarnă și a adăugat că, în 2027, prin proiectul Neptun Deep, vor intra în sistem încă 10 miliarde de metri cubi. Ministrul Energiei a fost întrebat sâmbătă, la emisiunea Insider Politic de la Prima TV, dacă iarna aceasta vom îngheța de frig sau de frica facturilor. “Nici, nici. Mi-am asumat public chestiunea asta, sigur, în baza datelor pe care le-am colectat de la Transelectrica, de la Dispeceratul Energetic Național, cel care reglează echilibrul în sistem, de la A.N.R.E.. Suntem într-o poziție, pot spune, mai bună decât oricând. Ne uităm la gradul de umplere a depozitelor de gaze și suntem la 103%. Am facut supra-plinul si cei care au râs când am spus că am depășit 100% nu știu tehnic că așa cum, când mergem la pompă și putem umple până la bușon, așa se poate face și în cazul depozitelor de gaze. Toamna a fost blândă până acum, deci cu ce avem înmagazinat, undeva la 3,3 miliarde de metri cubi, plus ce producție vom avea pe timp de iarnă, nu vom avea probleme în asigurarea consumului intern, deci va fi doar gaz românesc”, a afirmat Sebastian Burduja. El a fost întrebat dacă mai importăm gaz de la ruși. “Nu, absolut deloc. Și inclusiv într-un subiect recent, în care o companie din România a fost întrebată și public dacă e gaz rusesc, ne-a dat scris angajament că prin contract nu e vorba de gazul rusesc (…) Noi ca România nu mai suntem dependenți”, a precizat ministrul. Burduja a fost întrebat dacă în Europa mai sunt state dependente de gazul rusesc. “Uitați-vă la Ungaria, de exemplu. și m-am vazut recent cu domnul ministru Szijjártó care răspunde de politică externă, dar și de energie în politica externă și ne-a spus că în continuare Ungaria depinde de gazul rusesc. (..) Eu mi-am exprimat toată disponibilitatea să creștem interconectarea cu Ungaria. Cred că suntem la 2,6, putem să o ducem la 3,3 destul de rapid. Plus că au interconectări și cu Slovacia, deci și-ar putea diversifica mai mult. L-am invitat pe domnul ministru să alergăm împreună. Am văzut că-i place să alerge la Moscova. I-am spus că la București e mai cald și că putem alerga de-a lungul Dâmboviței împreună. Mi-a spus că este deschis. Chiar a fost o discuție foarte bună. Să știți, în sectorul energetic, în general România și Ungaria au colaborat bine și pe gaze și au apreciat că noi am crescut capacitatea de interconectare și merge în ambele sensuri, ca să nu interpreteze nimeni, că doar noi putem să le dăm gaz ungurilor”, a mai transmis ministrul Energiei. El a menționat că România poate exporta și energie electrică. “Pe energie electrică avem acest coridor verde de la Azerbaidjan, Georgia, sub Marea Neagră, România, Ungaria în cablul de curent continuu și prin care România va putea exporta energie electrică și vom fi în poziția să facem asta cu două noi reactoare nucleare de mari dimensiuni la Cernavodă, cu reactoarele modulare de mici dimensiuni de la Doicești și din alte zone, cu grupuri pe gaz, cum e cel de la Mintia, care se construiește acum, 1700 de megawați. E mai mare decât centrala de la Cernavodă din prezent și va fi cel mai mare din Europa. Deci România va fi hub energetic și va putea să asigure nu doar venituri la buget, pentru că nu mă deranjează să vindem gaz ungurilor sau altor state europene”, a explicat Burduja. El a mai fost întrebat cui mai vinde România gaz în afară de Ungaria. “În funcție de condițiile de piață, și bulgarilor, Republicii Moldova. Deci cu cei cu care avem interconectări, avem disponibilitatea tehnică de a vinde, dar e o decizie și a lor dacă din punct de vedere comercial rentează să cumpere gaz din România. În 2027, prin Neptun Deep, nouă ne vor intra în sistem încă 10 miliarde de metri cubi. Deja exploatăm gaze din Marea Neagră, exploatăm din anii 70, dar la mică adâncime. A venit proiectul Black Sea Oil and Gas, undeva mai departe de țărm, companie americană și avem astăzi un miliard de metri cubi, deci 1 pe 10 din consumul României e din acel perimetru. Iar Neptun Deep ne va da 10 miliarde de metri cubi, cât tot consumul României de azi”, a afirmat ministrul Energiei.
Retailerul eMag a raportat vânzări de 731 milioane de lei
Numărul clienților care au cumpărat de ''Black Friday 2023'', pe 10 noiembrie, a fost de 600.000, cu aproape 50.000 mai mulți decât anul trecut, iar valoarea produselor achiziționate s-a ridicat la 731 milioane de lei, arată datele finale ale campaniei derulate de eMag, publicate sâmbătă. Conform retailerului, cei 11.600 de comercianți prezenți în Marketplace au vândut 818.000 de produse. La nivel general, la cea de-a 13-a ediție a "Black Friday" au fost comandate 2,8 milioane de produse, în creștere cu 26% față de campania anterioară. În total, clienții au comandat la eMag produse cu o valoare de 731 de milioane de lei, cu 87 milioane de lei mai mult față de ediția precedentă a evenimentului reducerilor, iar peste un milion de produse au fost din categoriile: băcănie, băuturi, parfumuri, îngrijire personală și cosmetice. De asemenea, clienții Genius, abonamentul cu livrare gratuită și alte beneficii în patru aplicații de comerț online - eMag, Tazz, Fashion Days și Freshful - au pus, în medie, 6,6 articole în coșul de cumpărături. Majoritatea comenzilor (58,49%) au fost plasate la easybox. Potrivit sursei citate, pe lista produselor speciale comandate s-au aflat: 1.800 de nopți de cazare, peste 5.600 de vouchere de bilete de avion, 22 de automobile, dar și 35,5 tone de carne de porc și 1.700 de servicii de sănătate și frumusețe. În topul categoriilor de produse comandate regăsim: Băuturi, băcănie și petshop (607.000 de comenzi), Parfumuri, îngrijire personală și cosmetice (501.000), Jucării și articole pentru copii (360.000), Electrocasnice mici și mari (204.000), Mobilă și casă (193.000), Telefoane, tablete și gadget-uri (162.000), Laptopuri, IT, birotică și papetărie (124.000), TV, audio-video, gaming și cărți (115.000), Fashion și sport (103.000), Bricolaj, grădină și auto (109.000). O premieră a fost faptul că, de "Black Friday", București a ieșit din top cinci județe, în funcție de valoarea medie/client. Astfel, în clasamentul județelor s-a clasat pe primul loc Iași, urmat de Sălaj, Cluj, Bistrița-Năsăud, Dolj. Capitala a ocupat poziția a șasea.
Moody's și-a redus perspectiva privind ratingul de credit al SUA
Moody's și-a redus perspectiva privind ratingul de credit al SUA de la ”stabilă” la ”negativă” invocând deficite bugetare mari și o scădere a accesibilității datoriilor, o mișcare care a atras critici imediate din partea administrației președintelui Joe Biden, transmite Reuters. Măsura vine după o reducere a ratingului suveran de către o altă agenție de rating, Fitch, în acest an, care a avut loc după luni de blocaj politic în jurul plafonului datoriei SUA. Cheltuielile federale și polarizarea politică au reprezentat o preocupare din ce în ce mai mare pentru investitori, contribuind la o vânzare care a dus prețurile obligațiunilor guvernamentale americane la cele mai scăzute niveluri din ultimii 16 ani. ”Este greu să nu fii de acord cu raționamentul, fără niște așteptări rezonabile pentru consolidarea fiscală în curând. Deficitele vor rămâne mari... și, pe măsură ce costurile cu dobânzile ocupă o parte mai mare din buget, povara datoriei va continua să crească”, a declarat Christopher Hodge, economist șef pentru SUA la Natixis. Agenția de rating a declarat într-un comunicat că ”polarizarea politică continuă” în Congres crește riscul ca parlamentarii să nu poată ajunge la un consens asupra unui plan fiscal pentru a încetini scăderea accesibilității datoriilor”. ”Orice tip de răspuns politic semnificativ pe care l-am putea vedea legat de această putere fiscală în scădere probabil că nu se va întâmpla până în 2025, din cauza realității calendarului politic de anul viitor”, a declarat într-un interviu William Foster, vicepreședinte senior la Moody's. Moody's este ultima dintre cele trei mari agenții de rating care a menținut un rating de top pentru guvernul SUA. Fitch și-a schimbat ratingul de la triplu-A la AA în august, alăturându-se S&P care are un rating AA din 2011. Deși și-a schimbat perspectiva, indicând că este posibilă o retrogradare pe termen mediu, Moody's și-a afirmat ratingurile pe termen lung și senior negarantate la „Aaa”, invocând creditele și punctele forte economice din SUA. Imediat după comunicatul Moody's, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre, a declarat că schimbarea este ”încă o consecință a extremismului și a disfuncției republicane din Congres”.
Cea mai mare bancă din lume nu știe dacă a luat suficiente măsuri pentru reducerea inflației
Președintele Rezervei Federale (Fed), Jerome Powell, a declarat joi că el și colegii săi sunt încurajați de ritmul încetinit al inflației, dar nu sunt siguri dacă au făcut suficient pentru a menține declinul, transmite CNBC. Vorbind la puțin mai mult de o săptămână după ce banca centrală a votat pentru menținerea neschimbată a dobânzilor de referință, Powell a spus într-o declarație pentru o audiență a Fondului Monetar Internațional, la Washington, D.C., că ar putea fi mai mult de lucru în lupta împotriva prețurilor ridicate. ”Comitetul Federal pentru Piața Deschisă se angajează să adopte o poziție de politică monetară suficient de restrictivă pentru a reduce inflația la 2% în timp; nu suntem încrezători că am atins o astfel de poziție”, a spus el în discursul său pregătit. Pentru a doua oară în ultimele săptămâni, un discurs public de la Powell a fost întrerupt de protestatarii împotriva schimbărilor climatice. Acesta a părăsit pentru scurt timp scena, înainte de a reveni. Discursul vine în timp ce inflația este încă mult peste obiectivul de lungă durată al Fed, dar și considerabil sub nivelurile maxime din prima jumătate a anului 2022. Într-o serie de 11 majorări ale ratelor dobânzilor care au constituit cea mai agresivă înăsprire a politicii de la începutul anilor 1980, comitetul a luat dobânda sa de referință de la aproape zero la un interval țintă de 5,25%-5,5%. Aceste creșteri au dus la un declin al indicatorului de inflație preferat de Fed, indicele de bază al prețurilor pentru cheltuielile de consum personal, la o rată anuală de 3,7%, de la 5,3% în februarie 2022. Indicele prețurilor de consum mai urmărit a atins un vârf de peste 9% în iunie 2022. Powell a spus că inflația este ”cu mult peste” unde ar dori Fed să o vadă, în timp ce a descris politica ca fiind ”semnificativ restrictivă”. ”Colegii mei și cu mine suntem mulțumiți de acest progres, dar ne așteptăm ca procesul de reducere durabilă a inflației la 2% să aibă un drum lung de parcurs”, a spus el. ”Vom ține la asta până vom reuși”, a adăugat el mai târziu, spunând că Fed se concentrează pe dacă dobânzile trebuie să crească și cât timp trebuie să rămână ridicate. Acțiunile de pe Wall Street au fost în scădere după discurs, cu Dow Jones Industrial Average în declin cu aproape 200 de puncte. Randamentele Trezoreriei au crescut, după ce au scăzut în cea mai mare parte a ultimelor trei săptămâni, propulsate în mare parte după o licitație de obligațiuni de 30 de ani prost primită.
Banca chineză ICBC, cea mai mare din lume, lovită de un atac cibernetic
Divizia de servicii financiare din SUA a băncii chineze ICBC a fost lovită vineri de un atac cibernetic de tip ransomware care ar fi perturbat tranzacțiile cu titluri ale Trezoreriei SUA, transmite CNBC. Industrial and Commercial Bank of China, cea mai mare bancă din lume în funcție de active, a declarat joi că filiala sa de servicii financiare, numită ICBC Financial Services, a suferit un atac de tip ransomware ”care a dus la întreruperea anumitor sisteme”. Imediat după descoperirea atacului, ICBC ”a izolat sistemele afectate pentru a limita incidentul”, a spus banca de stat. Ransomware este un tip de atac cibernetic prin care hackerii preiau controlul asupra sistemelor sau informațiilor și le eliberează numai după ce victima a plătit o răscumpărare. Este un tip de atac care a cunoscut o explozie a popularității în rândul actorilor răi în ultimii ani. ICBC nu a dezvăluit cine s-a aflat în spatele atacului, dar a spus că ”a desfășurat o investigație amănunțită și că eforturile de recuperare cu sprijinul echipei sale profesioniste de experți în securitatea informațiilor progresează”. Banca chineză a mai spus că lucrează cu forțele de ordine.
LinkedIn susține că firma de spionaj Black Cube a vizat activiști și jurnaliști maghiari
Societatea privată de spionaj Black Cube s-a aflat în spatele unei campanii de înregistrări video cu camera ascunsă care s-a folosit de rețeaua LinkedIn pentru a viza activiști și jurnaliști maghiari înainte de alegerile de anul trecut din această țară, potrivit unui articol publicat joi pe site-ul rețelei profesionale, relatează Reuters. O specialistă în investigarea amenințărilor cibernetice de la LinkedIn, companie deținută de Microsoft, a declarat că Black Cube, cu sediul în Israel, a creat o rețea de personaje false care au folosit anunțuri false de angajare pentru a intra în contact cu țintele lor pe platformă. "Ulterior, au avut loc conversații video cu unele dintre ținte în afara platformei, iar clipuri din aceste conversații au fost folosite ca parte a unei campanii de discreditare a ONG-urilor din Ungaria", a declarat Mona Damian, în cadrul conferinței Cyberwarcon desfășurate la Arlington, în Virginia. Damian a precizat că o rețea de conturi false de LinkedIn administrate de Black Cube a fost retrasă și că pagina companiei Black Cube pe LinkedIn a fost, de asemenea, eliminată "având în vedere volumul mare de abuzuri și încălcarea clară a termenilor de utilizare" a serviciilor LinkedIn.
Prețurile petrolului au terminat săptămâna pe scădere
Prețurile petrolului au crescut vineri cu aproximativ 2%, deoarece unii speculatori au continuat să obțină profituri pe pozițiile scurte, dar au consemnat o a treia săptămână de pierderi, din cauza semnelor de încetinire a cererii, transmite Reuters. Contractele futures Brent au crescut cu 1,57 dolari, sau cu 2,0%, la 81,58 dolari pe baril, în timp ce țițeiul U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 1,54 dolari sau cu 2,0%, la 77,28 dolari pe baril. Ambele valori de referință au scăzut cu aproximativ 4% în această săptămână, ceea ce ar fi o a treia scădere săptămânală consecutivă, pentru prima dată din luna mai. ”Preocupările legate de cerere au înlocuit teama de întreruperi ale producției legate de conflictul din Orientul Mijlociu”, au spus analiștii de la Commerzbank. Datele economice slabe din China în această săptămână au crescut îngrijorările legate de scăderea cererii. În plus, rafinăriile din China, cel mai mare cumpărător de țiței din Arabia Saudită, cel mai mare exportator mondial, au cerut o cantitate mai mică de petrol pentru decembrie. Inflația din zona euro ar putea accelera în lunile următoare, dar ratele dobânzilor Băncii Centrale Europene (BCE) menținute la nivelul actual cel puțin câteva trimestre ar putea încă readuce creșterea prețurilor la 2%, a declarat președintele BCE, Christine Lagarde.
Isărescu afirmă că în prezent nici nu poate fi vorba despre reducerea dobânzilor
u “nu discutăm până când nu vedem că inflația se duce bine în jos”, afirmă guvernatorul BNR
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, a declarat, vineri, că nu se pune problema unei reduceri a dobânzii de politică monetară până când nu se observă că inflația scade, menționând că reducerea dobânzii cheie și majorarea ei ulterioară, ca urmare a reaprinderii inflației, este "cea mai proastă combinație". "Să fie foarte clar că nu discutăm (despre reducerea dobânzii de politică monetară - n.r.) până când nu vedem că inflația se duce bine în jos. Ce facem? Ne apucăm să creăm anticipație că relaxăm. Cea mai proastă combinație este să te duci cu rata de politică monetar în jos, să constați că inflația de fapt nu scade, ci o ia din nou în sus și să te apuci să o crești din nou. Nu ne jucăm cu rata de politică monetară. Mai facem jocuri, în anumite limite, cu dobânzile pe piață", a spus Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului asupra inflației. El a fost întrebat despre reducerea dobânzilor de politică monetară în regiune. Guvernatorul BNR a afirmat că instituția se uită atât la Banca Centrală Europeană cât și la băncile din regiune, subliniind că nicio țară din regiune, care are politici monetare bazate pe flotarea cursului de schimb, nu are problema fiscal - bugetară pe care o are România.
Banca centrală: Inflație de 4,8% în 2024
Banca Națională a României (BNR) a menținut la 7,5% prognoza de inflație pentru finalul acestui an și a majorat la 4,8% pe cea pentru sfârșitul lui 2024, potrivit datelor prezentate vineri de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. BNR estima în august 2023 o inflație de 7,5% pentru finalul anului 2023 și 4,4% pentru sfârșitul lui 2024. "Aceasta este prognoza pe care probabil că o așteptați. Nu diferă mult de cea anterioară, din luna august. Avem o reconfirmare a prognozei pentru finele anului la 7,5%, nu este modificată, însă o revizuire ascendentă a traiectorii pe parcursul anului 2024, în contextul majorărilor legiferate. Pe acelea le-am luat în considerare. Este vorba de impactul de runda I-a al creșterilor de TVA, aducerea lor la același nivel, să spunem, sau trecerea de la trei trepte la numai două trepte și accize, creșterea accizelor. Impactul ăsta este estimat la 0,9 puncte procentuale, care apare în special în trimestrul I al anului viitor, dar ulterior se intră pe aceeași traiectorie de dezinflație și ajungem în intervalul țintei la orizontul lui T3, trimestrul III din 2025. Ceea ce, ca să îi irit puțin pe monetariști, că sunt mulți monetariști în sală, nu este rău, în contextul a două războaie și a tuturor incertitudinilor. Deocamdată prognoza arată relativ bine", a afirmat Mugur Isărescu, care a prezentat Raportul trimestrial asupra inflației. El a explicat că principala contribuție la scăderea inflației este reducerea inflației CORE 2 ajustat, iar aceasta arată că întărirea politicii monetare și ținerea la nivel relativ înalt a dobânzilor o perioadă mai lungă de timp și-a spus efectul și își va spune în continuare. "Ce este relativ nou în această prognoză, este că avem o cerere excedentară într-un declin mult mai rapid decât am văzut în lunile de vară. Ea este previzionată a fi eliminată în totalitate până la finele anului viitor, și asta în contextul anticipării unui ritm susținut al corecției fiscale pe parcursul anului 2024 și al continuării transmisiei efectelor induse de normalizarea politicii monetare la noi și în lume. Ce riscuri vedem la adresa acestor prognoze? În ceea ce privește evoluția cererii interne, nu vedem riscuri inflaționiste, ci mai degrabă în jos. La impactul prețurilor materiilor prime, al bunurilor intermediare și finale datorită în special tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu vedem riscuri în sus, de creștere. Politica fiscală și cea a veniturilor sunt riscuri în ambele sensuri. Unele cum sunt măsurile de majorare a unor taxe, care se duc direct în prețuri, în sens de creștere a prețurilor, dar din punct de vedere al cererii agregate, deci atingerea obiectivelor de deficit bugetar avute în vedere de guvern, duce inflația în jos. Iar pe piața muncii din punctul nostru de vedere, luând în considerare și anul electoral, riscurile sunt de a împinge creșterea prețurilor în sus, de a amplifica creșterea prețurilor", a explicat Mugur Isărescu.
Statul a dat furnizorilor de energie 22,45 miliarde lei în contul ajutoarelor
u așa arată datele prezentate public de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei
Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) a verificat și transmis spre decontare de la bugetul statului, pentru furnizorii de energie, o sumă de peste 22,45 miliarde lei, a anunțat vineri ANRE printr-un comunicat. "Având în vedere activitatea desfășurată în cadrul ANRE cu privire la colectarea, verificarea datelor, întocmirea fișelor de analiză și determinarea sumelor ce se cuvin spre decontare de la bugetul de stat prin intermediul bugetelor Ministerului Energiei, respectiv a Ministerului Muncii - Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială în conformitate cu prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr.118/2021, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada noiembrie 2021 - martie 2022 și a Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 27/2022, cu modificările și completările ulterioare, pentru perioada aprilie 2022 - august 2023, situația se prezintă astfel: total general scheme de sprijin 22.450.610.393 lei", se menționează în comunicat. Astfel, în baza OUG 118/2021 (noiembrie 2021 - martie 2022), un număr de 82 de societăți au depus 351 de cereri, din care 52 au fost declarate neeligibile. Suma transmisă către Ministerul Energiei s-a ridicat la 2,425 miliarde de lei. Totodată, conform OUG 27/2022 (aprilie 2022 - august 2023, regularizare noiembrie 2021 - martie 2022), un număr total de 115 societăți au depus 1.997 cereri, din care au fost aprobate 605 pentru clienți casnici și 1.033 pentru noncasnici, iar 61 cereri pentru clienți casnici au fost declarate neeligibile. Suma transmisă către ME, clienți noncasnici, este de circa 11,572 miliarde lei, iar suma transmisă către ANPIS, clienți casnici, de aproape 8,089 miliarde lei. Suma totală transmisă spre decontare în baza celor două ordonanțe a crescut cu 1,912 miliarde lei față de informarea postată pe site-ul ANRE în data de 14 septembrie 2023. Potrivit comunicatului, 298 de cereri depuse în vederea decontării se află în diferite stadii de analiză, iar "pe măsură ce operatorii încarcă datele și documentele justificative solicitate de către experții alocați, verificarea și determinarea acestora se va realiza cu maximă operativitate".
FMI estimează cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor la 0,5% din PIB
Fondul Monetar Internațional (FMI) estimează cheltuielile rezultate din aplicarea noii Legi a pensiilor la aproximativ 0,5% din PIB în 2024, și adițional 1% din PIB începând cu 2025, potrivit informațiilor furnizate AGERPRES de surse guvernamentale. Misiunea FMI pregătește, în urma vizitei în România, raportul final în baza articolului IV, pe care urmează să îl prezinte în board, pe tema situației financiare a României și, ca urmare a apariției proiectului de lege, acesta va cuprinde un paragraf care va sublinia că "proiecția prezentată în raport nu include cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor, estimate la aproximativ 0.5% din PIB în 2024, și adițional 1% din PIB începând cu 2025", a precizat sursa citată. De asemenea, se va menționa că aceste cheltuieli suplimentare implică o traiectorie a deficitului inconsistentă cu consolidarea bugetară și atingerea țintei de 3% din PIB. Sursa citată a mai semnalat că reprezentanții FMI subliniază că este necesar ca această componentă a legii care implică aceste cheltuieli "să fie reconsiderată, sau implementarea legii în forma propusă să fie reconsiderată". Legea pensiilor a fost adoptată joi de Guvern. Potrivit ministrului Muncii, Simona Bucura Oprescu, anul 2024 va fi primul în care un Guvern va acorda două creșteri ale pensiilor, una cu rata inflației plus 50% din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut, iar cealaltă prin recalculare. Ea a afirmat joi că impactul suplimentar față de majorarea care era în legea actuală, cu recalcularea din septembrie până în decembrie 2024, se ridică la 10 miliarde de lei.
Patronii cer Guvernului să își asume că nu vor mai fi creșteri de taxe în 2024
Guvernul trebuie să își asume că nu vom mai avea creșteri de taxe în 2024 și solicităm claritate în privința costurilor noii legi a pensiilor, a transmis, vineri, președintele Confederației Patronale Concordia, Dan Șucu. "Cerem Guvernului să își asume fără echivoc că nu vom mai avea creșteri de taxe în 2024 și solicităm claritate în privința costurilor noii legi a pensiilor. Înțelegem că România și-a asumat prin PNRR o reformă, dar ceea ce am auzit, astăzi, vehiculat în spațiul public ne face să fim extrem de îngrijorați. Nu înțelegem cum în interiorul Guvernului o voce spune că vor fi necesare taxe suplimentare și alta că nu. Este datoria noastră să atragem atenția că economia încetinește și trebuie să fie exclusă orice nouă creștere a fiscalității. Companiile nu pot face față la o rundă nouă de creșteri de taxe când nici nu au văzut încă efectele celei recente", a subliniat Șucu, într-un comunicat transmis AGERPRES. Acesta susține, totodată, că proiectul de lege privind pensiile care a ajuns la Consiliul Economic și Social nu conținea niciun fel de analiză sau estimare a impactului. "Proiectul (....) vorbea despre un nou cadru legislativ pentru a corecta inechitățile și pentru a asigura sustenabilitatea și predictibilitatea sistemului și pentru a respecta principiul contributiv în raport cu beneficiarii drepturilor la pensie. Cu câteva minute înainte de ședința în care trebuia să ne spunem opinia pe acest proiect ne-a fost transmis un aviz al Ministerului Finanțelor, dar unul trunchiat din care lipseau tocmai cifrele relevante pe care le-am văzut ulterior în presă. Doar așa am aflat că acest proiect costă minim 33 de miliarde în plus, că taxele vor trebui să crească cu 2% din PIB, că deficitul care trebuia adus sub control cu recentul pachet fiscal va crește și nu o să scadă și că este posibil să ajungem în situația suspendării fondurilor europene. Un astfel de scenariu este inacceptabil", a punctat Dan Șucu.
Apple a pierdut procesul taxelor de 13 miliarde de euro
Un tribunal al Uniunii Europene a comis erori juridice atunci când a decis în favoarea Apple cu privire la un ordin de a plăti taxe de 13 miliarde de euro (14 miliarde de dolari) și ar trebui să revizuiască din nou cazul, a declarat joi un consilier al Curții Europene de Justiție, într-un potențial regres pentru producătorul de iPhone-uri, transmite Reuters. Procesul împotriva Apple referitor la impozitele plătite a făcut parte din represiunea comisarului UE pentru concurență, Margrethe Vestager, împotriva acordurilor dintre multinaționale și țări din UE, pe care autoritățile de reglementare le-au considerat ajutor de stat neloial. Comisia Europeană, în decizia sa din 2016, a declarat că Apple a beneficiat de două decizii fiscale irlandeze de peste două decenii, care i-au redus artificial obligațiile fiscale la 0,005% în 2014. În 2020, Tribunalul Uniunii Europene a admis contestația Apple, declarând că autoritățile de reglementare nu au îndeplinit standardul legal pentru a demonstra că Apple s-a bucurat de un avantaj nedrept. Însă avocatul general Giovanni Pitruzzella de la Curtea de Justiție a UE (CJUE) nu a fost de acord, spunând că judecătorii CJUE ar trebui să anuleze decizia Tribunalului și să trimită cauza înapoi instanței inferioare. ”Hotărârea Tribunalului privind ”hotărârile fiscale” adoptată de Irlanda în legătură cu Apple ar trebui anulată”, a spus el într-un aviz fără caracter obligatoriu. El a spus că Tribunalul a săvârșit o serie de erori de drept și nu a reușit, de asemenea, ”să evalueze corect substanța și consecințele anumitor erori metodologice care, potrivit deciziei Comisiei, au viciat deciziile fiscale”. ”De aceea, este necesar ca Tribunalul să efectueze o nouă evaluare”, a spus Pitruzzella. CJUE, care se va pronunța în lunile următoare, urmează aproximativ patru din cinci astfel de recomandări. Irlanda a reiterat că nu a oferit niciun ajutor de stat Apple.
Producția de carne de pasăre a României s-a majorat cu 3,7%
Producția de carne de pasăre a României s-a majorat în luna septembrie 2023 cu 3,7%, comparativ cu perioada similară a anului trecut, dar a scăzut față de luna precedentă cu aproape 4%, totalizând 45.715 tone, potrivit datelor Institutului Național de Statistică publicate vineri. În luna septembrie 2023 au fost sacrificate 27,11 milioane de păsări, în creștere față de septembrie 2022 (26,31 milioane capete), dar în scădere față de luna august a.c. (29,05 milioane capete). Și producția de carne de porc a crescut cu circa 2,9%, de la 23.679 tone carcasă în septembrie 2022, la 24.379 tone în septembrie 2023. În luna august a.c. s-a înregistrat o producție de 25.397 tone de carne de porc în carcasă. În perioada analizată au fost sacrificați 281.000 porci, în creștere față de septembrie 2022 (279.000 capete), dar în scădere față de luna precedentă - august 2023 - 293.000 de capete. În ceea ce privește producția de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna septembrie din acest an 6.849 tone, în scădere cu 8% față de septembrie 2022 dar și față de august 2023, când au fost înregistrate producții similare, de 7.447 tone carcasă.
Microsoft va implementa funcții de AI pe Windows 10
Nu doar Windows 11 va beneficia de funcționalitățile oferite de AI-ul Microsoft, ci, în curând, și vechiul, dar încă foarte popularul, Windows 10. În urmă cu câteva luni, Microsoft lansa Windows Copilot, o suită de funcții bazate de inteligență artificială generativă, pentru cel mai nou sistem de operare al companiei, Windows 11. Acum, conform unor surse citate de Windows Central, compania lucrează deja la integrarea acelorași funcții în Windows 10. Instrumentele de AI vor funcționa la fel pe ambele sisteme de operare - acestea vor fi disponibile în cadrul unei bare laterale, deschise prin intermediul unui buton plasat în taskbar. Din bara laterală, utilizatorii da comenzi precum rezumarea documentelor, deschiderea fotografiilor pentru a aplica diverse prelucrări sau aplicarea anumitor configurări la nivelul sistemului de operare. Motivul pentru care Microsoft face acum acest lucru este simplu: vrea să aducă funcțiile de AI în fața cât mai multor utilizatori, iar Windows 10 are mai mulți utilizatori decât Windows 11. Windows 10 este folosit de peste 1 miliard de utilizatori, în vreme ce Windows 11 abia a trecut de 400.000 de milioane de utilizatori.
Profitul Sony a scăzut cu o treime în trimestrul doi fiscal
Sony a raportat joi o scădere cu 29% a profitului operațional în al doilea trimestru fiscal, deoarece gigantul japonez de electronice a avut probleme din cauza slăbiciunii afacerii sale cu senzori de imagine, transmite CNBC. Iată cum a evoluat Sony în trimestrul încheiat în septembrie, față de estimările consensului firmei de analiză a datelor LSEG: Venituri: 2.800 miliarde de yeni (18,5 miliarde de dolari) față de 2.870 miliarde de yeni așteptate. Aceasta reprezintă o creștere de 8% de la an la an. Profit operațional: 263 de miliarde de yeni japonezi față de 304,4 miliarde de yeni așteptați. Acesta marchează o scădere de 29% de la an la an. Sony a atribuit scăderea semnificativă a profitului slăbiciunii afacerii sale cu senzori de imagistică, precum și scăderii profitului din sectorul de servicii financiare și de divertisment, tehnologie și servicii. Compania a declarat că profitul din divizia sa de cipuri a scăzut cu peste 28% în al doilea trimestru fiscal. Sony furnizează cipuri pentru camere video giganților producători de tehnologie de consum, cum ar fi Apple, care îi folosește semiconductorii în iPhone-urile sale. Prognoza vânzărilor a fost majorată
