MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Alimentele, vedete ale scumpirilor în primul Paște ''liber de pandemie''
"Masa de Paște, dacă ne gândim numai la ea, va fi categoric mai scumpă cu 50% față de anul trecut”, susține președintele Federației Sindalimenta
Primul Paște "liber de pandemie" din ultimii doi ani este marcat de o putere de cumpărare erodată de inflația care a atins două cifre pentru prima dată în ultimii 18 ani. În condițiile unui război nu departe de graniță, România nu se confruntă însă cu o penurie de alimente, dar rămâne de văzut cât de bogată va fi masa de Paște după ce alimentele au fost vedete ale scumpirilor din ultima perioadă. Președintele Federației sindicale din industria alimentară - Sindalimenta, Dragoș Frumosu, susține că masa de Paște de anul acesta va fi cu 50% mai scumpă decât anul trecut, la unele produse înregistrându-se aproape o dublare a prețului. "Masa de Paște, dacă ne gândim numai la ea, va fi categoric mai scumpă cu 50% față de anul trecut. Prețul produselor care se consumă de Paște a crescut și aici ne referim strict la cozonac, pască, ouă și carne de miel. Prețul la carnea de miel aproape s-a dublat. Poate e ceva mai scăzut dacă iei direct de la fermă și ajungi pe la 40 de lei/kg tăiat, dar sub acest preț, sub nicio formă. Mie mi se pare puțin nepotrivit faptul că nu au mai organizat târguri, pentru că în condițiile acestea nu ar fi fost 50 de lei/kg, poate ar fi fost 40 - 42 de lei/kg, iar 10 lei contează foarte mult pentru foarte mulți. Prețul ouălor aproape s-a dublat, la cozonac este cu cel puțin 30% mai scump, pasca la fel, dacă nu chiar mai mult. În condițiile acestea prețurile conduc la o masă de Paște cu cel puțin 50% mai scumpă decât anul trecut", a declarat pentru AGERPRES președintele Federației Sindalimenta. Pe de altă parte, președintele Federației Patronale din Industria Alimentară Romalimenta, Sorin Minea, afirmă că o parte din prețurile actuale sunt false și mult mai mari decât prețul necesar, iar spre sfârșitul primăverii vom asista chiar la o ușoară scădere a prețurilor și poate chiar la o scădere masivă la produsele nevandabile. "Creșteri de prețuri există pe piață de o săptămână - două și cu cât există mai multe știri despre creșteri, cu cât sunt avansate cât mai multe prețuri fanteziste, cu atât vor crește mai mult. De la început și până acum au fost zeci de zvonuri cu scumpiri de 30 - 40%. Eu am spus că nu e așa și a fost de maximum 10 - 15%. S-au avansat prețuri pentru carcasa de miel de 4.000-4.500 de lei. A fost o tatonare a pieței, cu ajutorul presei, consumatorul a fost pregătit pentru prețuri uriașe și aceste prețuri au venit pe piață. După sărbători, o parte dintre prețuri vor cădea, pentru că este foarte slabă cumpărarea. Se face o presiune uriașă din partea procesatorilor din piața europeană de a intra pe piața românească pentru că și la ei piața este foarte slabă. O să ajungem mai scumpi decât ei și ne vor lua piața. Față de o creștere prognozată corect, o medie de 10%, s-a sărit calul în disperare, vânzările cad, se vor întoarce la prețurile vechi dar cu economia prăbușită", a precizat, pentru AGERPRES, Sorin Minea. Acesta prognozează că majorarea prețurilor se va opri după Paște, iar spre sfârșitul primăverii va fi o temperare și chiar o scădere a prețurilor. "Este strict părerea mea, dar s-ar putea să asistăm la scăderi masive la produsele nevandabile. Pot să vă spun însă că o parte din prețurile actuale sunt false, sunt mult mai mari decât prețul necesar", a transmis președintele Romalimenta.
Dacia a ajuns la 10 milioane de autovehicule produse de la înființare
u primul autoturism marca Dacia a fost fabricat la Uzina de la Mioveni în data de 20 august 1968
Un vehicul Duster SL Extreme, de culoare gri urban, a devenit, ieri, automobilul cu numărul 10 milioane produs sub brandul Dacia, a anunțat compania într-un comunicat de presă transmis AGERPRES. Potrivit constructorului auto, vehiculul aniversar a ieșit de pe linia de montaj general a Uzinei Vehicule Mioveni și se va alătura colecției de modele istorice Dacia. Primul autoturism marca Dacia a fost fabricat la Uzina de la Mioveni în data de 20 august 1968, iar ca rezultat al cooperării cu compania Renault, inițiată încă din 1966, producția a debutat cu fabricarea sub licență a modelului Renault 8, sub numele de Dacia 1100. În 1969 a intrat în producție Dacia 1300, după licența Renault 12. Modelul a rămas în fabricație timp de 35 de ani și dat naștere unei întregi familii de vehicule (break, sport, utilitare) care au marcat peisajul auto al României în ultimele decenii ale secolului XX. Din 1995, o nouă generație de modele, proiectată și dezvoltată integral în România a fost lansată sub numele Dacia Nova. Preluarea uzinei de la Mioveni de către Grupul Renault în anul 1999 a deschis un nou capitol în istoria Dacia, care a devenit, odată cu lansarea modelului Logan, în anul 2004, un constructor cu vocație internațională. Începând din 2005, fabricarea modelului Dacia Logan a debutat în prima uzină din afara României, la Uzina Somaca din Casablanca (Maroc). Ulterior, capacitățile de producție au fost extinse la Uzina din Tanger (Maroc) - în 2012, și în orașul Oran (Algeria) - în 2016. Nu în ultimul rând, din 2020, uzina din orașul chinez Shyian asigură producția modelului Spring - primul vehicul electric al mărcii Dacia. "De-a lungul celor 54 de ani care au trecut de la fabricarea primului autoturism Dacia, pe liniile de asamblare ale celor cinci uzine s-au succedat șase familii de modele. Produs în uzinele de la Mioveni, Tanger și Casablanca, Sandero (inclusiv Sandero Stepway) este modelul Dacia cu cel mai mare succes internațional - din 2017 fiind cel mai vândut autoturism către persoanele fizice din Europa. La rândul său, modelul Duster - fabricat în exclusivitate la uzina de la Mioveni - este cel mai vândut SUV din Europa către aceeași categorie de clienți", se arată în comunicatul de presă al constructorului auto. În topul celor mai produse trei modele auto marca Dacia, de la înființare și până în prezent, se află: Sandero/Sandero Stepway (2,6 milioane de unități), Dacia 1300/1310 și derivate (2,3 milioane de unități) și Duster (2,1 milioane unități). Dacia este prezentă în 44 de țări, de pe patru continente, iar marea majoritate a vânzărilor se realizează în Europa, principalele piețe fiind Franța, Germania și Italia.
Anul trecut, 4.756 persoane au suferit accidente de muncă, iar 153 și-au pierdut viața
Un număr de 4.756 persoane au suferit accidente de muncă anul trecut, cu 0,3% mai multe comparativ cu aceeași perioadă a anului 2020, iar 153 dintre acestea și-au pierdut viața (minus 25%), conform statisticilor publicate de Ministerul Muncii și Solidarității Sociale. Sectoarele economiei naționale în care au fost cele mai multe accidente de muncă în 2021 sunt: Comerț cu amănuntul, cu excepția autovehiculelor și motocicletelor - 490 de accidentați (10,3% din totalul accidentaților din economia națională); Construcții de clădiri - 268 de accidentați (5,6% din total); Transporturi terestre și transporturi prin conducte - 257 de accidentați (5,4% din total); Comerț cu ridicata cu excepția comerțului cu autovehicule și motociclete - 192 de accidentați (4,04% din total); Industria alimentară - 189 de accidentați (4% din total). Cele mai multe accidente mortale au avut loc în sectoarele: Construcții de clădiri - 16 accidentați mortal (10,5% din totalul accidentaților mortal din economia națională); Silvicultură și exploatare forestieră - 15 accidentați mortal (9,8% din total); Lucrări de geniu civil- 14 accidentați mortal (9,2% din total); Transporturi terestre și transporturi prin conducte - 12 accidentați mortal (7,8% din total). Un număr mare de accidentați în muncă s-a înregistrat anul trecut în București - 1.308 accidentați (27,5% din totalul accidentaților pe țară) și în județele Brașov - 257 accidentați (5,4% din total), Timiș - 188 accidentați (4% din total), Cluj - 184 accidentați (3,9% din total), Constanța- 175 accidentați (3,7% din total). Cele mai multe persoane care au suferit accidente mortale de muncă s-au înregistrat în București - 19 accidentați mortal (12,4% din totalul persoanelor accidentate mortal pe țară) și în județele Argeș - 11 accidentați mortal (7,2% din total), Bistrița Năsăud - 9 accidentați mortal (5,9% din total), Neamț - 8 accidentați mortal (5,2% din total), Iași - 8 accidentați mortal (5,2% din total). Din punct de vedere al vârstei persoanelor accidentate, analiza accidentelor de muncă a evidențiat faptul că persoanele cu vârsta cuprinsă între 50-60 de ani dețin ponderea cea mai mare, de 27,1%, urmate de persoanele cu vârsta cuprinsă 40-50 de ani între, care au ponderea de 27% din totalul persoanelor accidentate în anul 2021. De asemenea, persoanele din grupa de vârstă 50-60 de ani au procentul cel mai mare, de 43,1% din totalul accidentaților mortal în anul 2021. Din analiza accidentelor de muncă în anul 2021, din punct de vedere al vechimii la locul de muncă al accidentaților, rezultă faptul că 72,7%, adică 3.458 de lucrători din totalul accidentaților, erau persoane cu vechime de până la 5 ani (dintre care 39%, adică 1.856 lucrători accidentați aveau vechimea la locul de muncă între 1 și 3 ani), iar cei din grupa de vechime 5 - 10 ani reprezentau 12,2% din totalul accidentaților.
România a avut cea mai mică creștere a producției industriale din UE
Producția industrială a crescut atât în zona euro cât și în Uniunea Europeană, în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021, însă România este statul membru cu cel mai mic avans al producției industriale în ritm anual, arată datele publicate, miercuri, de Oficiul European de Statistică (Eurostat).
Conform acestor date, producția industrială a crescut cu 2% în zona euro și cu 3% în UE, în ritm anual. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creștere a producției industriale au fost Lituania (20,4%), Polonia (17,8%) și Bulgaria (14,4%). În România, producția industrială a crescut cu 0,6% în luna februarie, după un avans de 0,8% în luna ianuarie. Creșterea producției industriale în UE s-a datorat în special unei creșteri de 9,6% a producției de bunuri de folosință imediată, în timp ce producția de bunuri de folosință îndelungată a crescut cu 6,3% și producția de energie a crescut cu 4,6%. În luna februarie 2022 comparativ cu luna ianuarie 2022, producția industrială a crescut cu 0,7% în zona euro și cu 0,6% în Uniunea Europeană. Statele membre cu cel mai puternic ritm de creștere a producției industriale au fost Italia (4%), Croația (2,7%) și Irlanda (2,4%). În România, producția industrială a scăzut cu 1% de la o lună la alta, după ce în ianuarie a crescut cu 1,8%. Creșterea producției industriale în UE s-a datorat în special unui avans de 2,4% al producției de bunuri de folosință îndelungată, în timp ce producția de bunuri de folosință imediată a crescut cu 1,7%. Datele publicate anterior de Institutul Național de Statistică arată că, în luna februarie 2022, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 3,9%. Producția industrială, serie ajustată, a fost mai mică cu 1%. Față de luna corespunzătoare din anul precedent, producția industrială (serie brută) a fost mai mare cu 0,6%. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, a scăzut cu 1%.
Mercedes-Benz a lansat al doilea SUV al său integral electric, EQS
Mercedes-Benz a lansat marți al doilea SUV al său integral electric, EQS, un vehicul cu o autonomie de 660 km care va fi produs în America și va fi pus în vânzare până în toamnă, transmite Reuters. Producția EQS va începe anul acesta la fabrica Mercedes-Benz din Tuscaloosa, Alabama. Statele Unite și Canada sunt de așteptat să fie principalele piețe pentru noul vehicul, potrivit șefului de vânzări Britta Seeger, deși acesta va fi lansat și în Europa înainte de sfârșitul anului. Mercedes-Benz nu a dezvăluit pentru cât va fi vândut noul SUV, deși prețul sedanului său electric EQS pornește de la aproximativ 103.000 de dolari în Statele Unite. Trei sferturi din vânzările de mașini noi care au avut loc anul trecut pe piața americană au fost camionete și SUV-uri, reprezentând o provocare pentru producătorii de automobile care doresc să-și reducă amprenta de carbon, în timp ce au nevoie să satisfacă cererea clienților pentru vehicule mari. În încercarea de a-și localiza lanțul de producție, Mercedes-Benz a deschis în martie prima fabrică de baterii de vehicule electrice din SUA în Tuscaloosa. Compania a vândut 21.900 de vehicule complet electrice la nivel mondial în primul trimestru al anului 2022, de trei ori mai mult decât în aceeași perioadă a anului trecut, chiar dacă livrările totale pentru toate vehiculele au scăzut cu 15%. Doar 2,3% din vânzările de mașini ale Mercedes-Benz de anul trecut au fost vehicule electrice cu baterie, ponderea crescând la 11% incluzând și vehiculele hibride plug-in, care au atât un motor cu combustie internă, cât și o baterie.
EMI preia integral compania belgiană Decran
EMI, jucător național în domeniul soluțiilor și serviciilor complete pentru acces industrial, a anunțat miercuri preluarea integrală a pachetului de acțiuni din Decran, o companie din Belgia specializată în producerea și instalarea de uși industriale din oțel. ”EMI, liderul național în domeniul soluțiilor și serviciilor complete pentru acces industrial, anunță preluarea integrală a pachetului de acțiuni din Decran, o companie din Belgia specializată în producerea și instalarea de uși industriale din oțel. Aceasta este cea de-a doua tranzacție de tip M&A efectuată de EMI în Belgia, după preluarea pachetului majoritar de acțiuni din Access System la începutul lunii martie”, anunță compania. Decran este prezentă pe piața din Belgia din anul 1996 și este specializată în producerea și instalarea de uși din oțel ignifuge și neignifuge pentru uz industrial în interior și exterior. Ușile sunt realizate în cadrul unei fabrici proprii de producție din Slovacia, după care sunt transportate în Belgia și instalate la clienții companiei, care sunt preponderenți din regiunea Flandrei. Compania are 37 de angajați, dintre care 20 sunt poziționați în Belgia, în timp ce restul lucrează în cadrul fabricii din Slovacia. Portofoliul de clienți al Decran include în principal constructori industriali, precum Alheembouw, Willy Naessens sau Cordeel. De asemenea, compania deservește o gamă variată de fabrici și depozite din regiunea Flandrei.
Raportul FMI pune presiune pe prețurile petrolului
Prețurile petrolului au scăzut marți cu 5% în cadrul unor tranzacții volatile, din cauza preocupărilor legate de cerere, după ce Fondul Monetar Internațional (FMI) și-a redus previziunile de creștere economică și a avertizat cu privire la o inflație mai mare, transmite Reuters. Prețurile au scăzut în ciuda producției mai mici a OPECÂ, care a livrat în martie cu 1,45 milioane de barili pe zi (bpd) sub țintele sale proprii, deoarece producția din Rusia a început să scadă în urma sancțiunilor impuse de Occident, potrivit unui raport al alianței de producători văzut de Reuters. Rusia a produs în martie 10,018 milioane bpd, cu aproximativ 300.000 bpd sub ținta sa, pe baza surselor secundare, arată raportul. Prețul țițeiului Brent a scăzut cu 5,62 dolari, sau cu 5%, la 107,54 dolari pe baril, la ora 16:29 GMT (19:29 ora României), în timp ce prețul țițeiului american West Texas Intermediate a scăzut cu 5,29 dolari sau cu 4,9%, până la 102,92 dolari. FMI și-a redus previziunile privind creșterea economică globală cu aproape un punct procentual, invocând invadarea Ucrainei de către Rusia, și a avertizat că inflația este acum ”un pericol clar și prezent” pentru multe țări.
Țările balcanice recurg din nou la cărbune
Țările balcanice recurg din nou la cărbune în timp ce încearcă să răspundă la creșterea globală a prețurilor energiei, stârnind temeri în rândul ecologiștilor că statele renunță la angajamentele de a elimina treptat cel mai poluant combustibil fosil, transmite Reuters. Macedonia de Nord, cândva lideră în atragerea investitorilor în energie regenerabilă, a declarat la începutul acestei luni că intenționează să deschidă două noi mine de cărbune pentru a aproviziona centrale electrice. Ministerul Energiei a mai spus că dorește să cumpere 3 milioane de tone de cărbune de la vecinul Kosovo, deși nu a fost semnat niciun acord. ”Odată cu declanșarea crizei energetice, nu doar noi, ci toate națiunile din Europa au crescut imediat producția de energie electrică din cărbune, deoarece este cea mai ieftină și mai sigură (sursă)”, a declarat Vasko Kovacevski, CEO al companiei de stat Elektrani na Severna Makedonija (ESM). Creșterea prețurilor angro, stocurile scăzute și invadarea Ucrainei de către Rusia au dus la creșterea prețurilor energiei și au determinat multe țări să se lupte pentru a-și asigura aprovizionarea. Dar ecologistii spun ca apelarea la carbune nu este raspunsul.
