MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Afacerile din sectorul tehnologic vor atinge anul acesta 55 miliarde lei
Așa arată o analiză a realizată de experții de la Frames și Academia Industrială
Afacerile din sectorul de tehnologie din România, de la cercetare-dezvoltare în inginerie la echipamente automatizate și software, vor atinge în acest an nivelul de 55 de miliarde de lei, cifră mai mult decât dublă față de cea din 2010, conform unei analize realizate de experții de la Frames și Academia Industrială. Potrivit acestora, industria românească se află la momentul unor decizii strategice și trebuie să facă pasul spre robotizare și digitalizare, spre Factory 4.0, în ton cu schimbările majore la nivel internațional. "Economia mondială face deja pasul către Factory 4.0, considerată a patra revoluție industrială, iar cel mai relevant exemplu de transformări majore, dincolo de dinamica sectorului de software, îl reprezintă evoluția industriei auto care, în următorii 10 ani, își propune să renunțe la producția de automobile cu motoare termice și să se focuseze pe automobilele electrice, dotate cu inteligență artificială. Și România face pași înainte, dovadă evoluția semnificativă a business-ului din sectorul tehnologic", se arată în analiză. Aceasta menționează că numărul companiilor care activează în aceste domenii, de la fabricarea echipamentelor industriale și cercetare/dezvoltare în inginerie, la realizarea software-ului, consultanță, managementul mijloacelor de calcul, comerțul cu ridicata al componentelor și echipamentelor de calcul, a crescut semnificativ în ultimii 10 ani, de la 13.876 în 2010 la 32.205 în 2018. Pe fondul dezvoltării economiei, afacerile din sectorul tehnologic au avansat de la 26 miliarde de lei în 2010 la 51,1 miliarde lei în 2018. Și profitabilitatea a urmat aceeași tendință, avansând de la 1,56 miliarde lei în 2010 la 5,41 miliarde lei în 2018. Potrivit experților, după un an 2019 în care rezultatele preliminarii indică un avans semnificativ, 2020 se anunță a fi cel mai bun an pentru business-ul tehnologic din România, cu afaceri estimate de peste 55 miliarde lei și un profit peste nivelul de 6 miliarde lei. Din punct de vedere al evoluției capitalului social, datele statistice arată un avans semnificativ în ultimii 10 ani, de la 6,25 miliarde lei în 2010 la 14,1 miliarde lei în 2018. "Evoluția business-ului din acest sector este una dinamică, susținută de o cerere de produse și servicii în creștere de la an la an. Soluțiile tehnologice pentru industria auto, pentru sectorul de prelucrare, agricultură și construcții se află în prim-plan. Susținută de dinamica sectorului de software, care oferă tot mai multe soluții costumizate, economia românească face pași semnificativi către Industry 4.0, către robotizare și digitalizarea proceselor'', afirmă Marius Hărătău, manager Academia Industrială. După ce, înainte de Revoluție, în România existau zeci de întreprinderi și centre de cercetare și tehnologie în aproape toate colțurile țării, afacerile din sectorul tehnologic s-au focusat, în ultimii ani, în jurul marilor orașe, în special a celor cu centre universitare, semnalează analiza. Astfel, Capitala se află în prim-plan, cu 10.086 de firme active în acest domeniu, urmată de județul Cluj, cu 3.251, și Timiș cu 1.884 de companii. Pe locurile următoare se situează Iași (1.526), Ilfov (1.433) Bihor (999), Prahova (959), Constanța (865) și Sibiu (717). La polul opus se află județele Mehedinți (128), Ialomița (137), Giurgiu (147) Tulcea (162), Caraș Severin (160) și Teleorman (167). Potrivit statisticii, peste 32.000 de firme sunt din zona microîntreprinderilor, în multe cazuri start-up-uri, și numai aproximativ 1.700 fac parte din categoria firmelor mici, medii și mari, în funcție de cifra de afaceri. Cifra de afaceri medie, la nivelul întregului sector, era în 2018 de 1,5 milioane de lei, iar media profitului net se ridica la 159.502 lei. Analiza Frames & Academia Industrială arată că cele 32.205 firme active în 2018 angajau, în total, 151.003 salariați, un număr dublu față de anul 2010 (75.156). Potrivit experților, de la rețele de comunicații, la roboți, imprimante 3D, sisteme de control și, în viitor, mașini autonome, Factory 4.0 va impacta în mod semnificativ economia în următorii ani, oferind un grad fără precedent de automatizare și independență operațională. Aceștia subliniază că, în următorii ani, competitivitatea economică a României va depinde, în mare măsură, de felul în care companiile se vor adapta la Industry 4.0, inclusiv de modul în care vor dezvolta mecanisme eficiente de suport.
Firmele de construcții, printre cele mai controlate societăți de către ANAF
u "criteriile de risc și modul în care se realizează selecția firmelor ce vor fi controlate nu sunt însă transparente”, consideră consultanții fiscali
Companiile de construcții, cele cu pierderi sau cele care fac parte dintr-un grup și care au tranzacții cu părțile afiliate sunt cele mai controlate de ANAF, susține firma de consultanță TPA România, într-un comunicat remis, luni, AGERPRES. Anul trecut, ANAF a desfășurat un număr în creștere de inspecții fiscale inopinate, având ca tematică prețurile de transfer, un tip de control care a devenit tot mai frecvent începând cu 2018. Analiștii se așteaptă ca și în 2020 organul fiscal să controleze cu precădere anumite categorii de contribuabili, în funcție de rezultatele analizei de risc efectuate. Din ceea ce s-a putut observa în cursul anului precedent, printre firmele verificate au fost cele care înregistrează pierderi recurente sau cele care au avut o sumă importantă de TVA de recuperat de la buget și nu au rambursări frecvente. "Criteriile de risc și modul în care se realizează selecția firmelor ce vor fi controlate nu sunt însă transparente. Noi, în calitate de consultanți fiscali, putem observa tendințe, dar nu le putem spune clienților cu certitudine dacă și când vor fi controlați", afirmă Sorana Cernea, partener al TPA România și coordonatorul biroului din Cluj al firmei de consultanță și audit. Specialiștii au sesizat o frecvență a controalelor mai ridicată în rândul firmelor de construcții, la care au avut loc verificări în special în legătură cu tratamentul fiscal al diurnelor acordate salariaților. O altă categorie mai des controlată sunt agenții economici care prezintă riscuri, printre care firmele cu pierderi, mai ales companiile ce fac parte dintr-un grup și care au tranzacții cu părțile afiliate, companiile ce dețin solduri mari de bani în casierie sau sume importante acordate ca avans spre decontare și care nu distribuie dividende și firmele ce raportează sume mari de TVA de recuperat, dar care nu solicită rambursarea o perioadă lungă de timp. "Firmele profitabile, care își achită la zi datoriile față de stat, sau cele care au controale recurente de rambursare de TVA și nu au avut sume semnificative refuzate la rambursare, nu au fost controlate, fapt ce ne conduce la concluzia potrivit căreia organul fiscal efectuează analize de risc și ține cont de acestea atunci când alege contribuabilii ce vor fi controlați", concluzionează Sorana Cernea. TPA furnizează servicii de consultanță fiscală și audit din Europa Centrală și de Sud-Est. Gama de servicii oferite cuprinde consultanță fiscală, contabilitate & raportare financiară, audit și consiliere. Grupul TPA activează în 12 țări din Europa Centrală și de Sud-Est: Albania, Austria, Bulgaria, Croația, Republica Cehă, Ungaria, Polonia, România, Serbia, Muntenegru, Slovacia și Slovenia.
Vodafone România anunță că achiziționează 100% energie verde
Operatorul Vodafone România a anunțat luni o etapă majoră în cadrul obiectivului asumat, de a reduce amprenta de carbon și impactul asupra mediului, astfel că, începând din 2020, compania achiziționează în proporție de 100% energie verde, din surse regenerabile, pentru derularea operațiunilor sale, ca urmare a renegocierii contractelor cu furnizorii de energie. ”Pentru energia verde achiziționată în 2020, certificatele de proveniență vor fi eliberate de către furnizori la începutul anului următor sau semestrial, după caz”, arată compania într-un comunicat. Utilizarea de energie verde în toată amprenta de consum este una din măsurile prin care Vodafone România își propune să crească eficiența energetică, să reducă emisiile de carbon și, implicit, impactul asupra mediului, spun reprezentanții companiei. “Trecerea la energie din surse regenerabile în locul celei convenționale în cadrul activităților noastre reprezintă un pas important în strategia Vodafone de dezvoltare durabilă, ce are la bază respectul față de mediu. Energia necesară pentru alimentarea infrastructurii rețelelor reprezintă cea mai mare parte din consumul de energie la nivelul operațiunilor noastre. În beneficiul și interesul clienților nostri, continuăm să extindem capacitatea și performanța rețelelor noastre, pentru a gestiona traficul de date în continuă creștere și pentru a îmbunătăți viteza și calitatea serviciilor oferite. Dar acest lucru se traduce, în mod inevitabil, prin cerințe energetice tot mai mari. De aceea, operarea unei infrastructuri eficiente energetic este pentru noi o prioritate și un obiectiv major. Pe lângă utilizarea energiei verzi în derularea operațiunilor noastre, ne concentrăm pe implementarea celor mai eficiente soluții care reduc consumul de energie, de la centrele noastre tehnice, până la serviciile oferite clienților noștri”, a spus Cătălin Buliga, director tehnologie la Vodafone și UPC România. Grupul Vodafone și-a asumat reducerea cu 50% a emisiilor de gaz de seră și achiziționarea în proporție de 100% de energie din surse regenerabile, până în 2025. Vodafone România este o divizie a Vodafone Group, unul dintre cei mai mari furnizori de servicii de telecomunicații și tehnologie din lume. Vodafone Group are operațiuni mobile în 24 de țări, 42 de rețele mobile partenere și operațiuni de broadband fix în 19 țări. La 31 decembrie 2019, Vodafone Group avea 625 milioane de utilizatori ai serviciilor mobile, 27 milioane de utilizatori ai serviciilor broadband fix și 22 milioane de clienți ai serviciilor TV, incluzând toți clienții Vodafone din entitățile create în urma unor fuziuni și asocieri.
Gaura dintre importuri și exporturi s-a “căscat” până la 17,28 miliarde de euro
Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) s-a adâncit în anul 2019, ajungând la 17,28 miliarde de euro, cu 2,16 miliarde de euro mai mare decât cel înregistrat în 2018, în condițiile în care exporturile au crescut cu 1,9%, iar importurile cu 4,2%, potrivit datelor publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Anul trecut, exporturile FOB au însumat 69 de miliarde de euro, iar importurile CIF au atins nivelul de 86,29 miliarde de euro. În anul 2019, exporturile au crescut cu 1,9%, iar importurile cu 4,2%, comparativ cu anul precedent. În luna decembrie 2019, exporturile FOB au însumat 4,83 miliarde de euro, iar importurile CIF au însumat 6,59 miliarde de euro, rezultând un deficit de 1,768 miliarde de euro. Raportat la decembrie 2018, exporturile din luna decembrie 2019 au urcat cu 4,9%, iar importurile cu 4,5%. Potrivit datelor INS, anul trecut, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (47,2% la export și 37,2% la import) și alte produse manufacturate (31,7% la export și respectiv 30,4% la import). România a exportat în 2019 alimente și animale vii în valoare de 4,773 miliarde de euro, reprezentând 6,9% din total exporturi, în creștere cu 13,1% comparativ cu 2018. În paralel, importurile la același capitol au totalizat 6,762 miliarde de lei, în urcare cu 11,4%. Ca pondere în total importuri, cele de alimente și animale vii s-au situat la 7,8%. La capitolul băuturi și tutun, România a exportat în valoare de 1,11 miliarde de euro (Â31,9%) și a importat de 740,1 milioane de euro (Â3,8%). Exporturile țării noastre au scăzut la materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil (-5,6%), la combustibili minerali, lubrifianți și materiale derivate (-5,2%) și la mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (-1,1%). Am importat mai puțin de asemenea materiale crude, necomestibile, exclusiv combustibil (-3,2%) și mărfuri manufacturate clasificate în principal după materia primă (-0,3%). Valoarea schimburilor intra-UE 28 de bunuri în anul 2019 a fost de 52,83 miliarde de euro la expedieri și de 64,4 miliarde de euro la introduceri, reprezentând 76,6% din total exporturi și 74,6% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE 28 de bunuri în anul 2019 a fost de 16,17 miliarde de euro la exporturi și de 21,88 miliarde de euro la importuri, reprezentând 23,4% din total exporturi și 25,4% din total importuri. "Soldul balanței comerciale FOB/CIF se calculează pe baza valorii exportului FOB și a importului CIF, ca diferență între acestea. Soldul negativ al balanței comerciale se numește deficit, iar cel pozitiv se numește excedent. Prețul FOB (Free on Board/Liber la bord) reprezintă prețul la frontiera țării exportatoare, care include valoarea bunului, toate cheltuielile de transport până la punctul de îmbarcare, precum și toate taxele pe care bunul trebuie să le suporte pentru a fi încărcat la bord. Prețul CIF (Cost, Insurance, Freight/Cost, Asigurare, Navlu) reprezintă prețul la frontiera țării importatoare, care cuprinde atât elementele componente ale prețului FOB, cât și costul asigurării și transportului internațional", explică INS.
Milioane de păsări din fermele chineze riscă să moară de foame
După criza cărnii de porc, fermele de păsări din China au mari probleme din cauza epidemiei provocate de coronavirus, milioane de pui fiind în pericol să moară de foame în următoarele zile pentru că furajele nu pot ajunge la timp din cauza restricțiilor de transport, relatează CNBC. Închiderea provinciilor chineze a afectat lanțurile de aprovizionare, restricțiile de transport împiedicând livrarea furajelor, cum ar fi soia, la fermele de animale, potrivit analiștilor și presei de stat. Pe măsură ce epidemia s-a răspândit, autoritățile chineze au închis drumurile și autostrăzile, oprind chiar și autobuzele care efectuează curse pe distanțe lungi. Aprovizionarea cu soia este deficitară, potrivit companiei de servicii financiare INTL FCStone, care a adăugat că prelungirea restricțiilor va amplifica lipsa furajelor. ”Acest lucru va provoca probleme grave în sectorul zootehnic. Chiar dacă o fabrică își reia producția, va dura mai mult decât de obicei să facă livrările, din cauza problemelor de logistică (lipsa forței de mjuncă, drumuri închise, controale rutiere)”, a scris recent Darin Friedrichs, analist la compania INTL FCStone, într-o notă adresată clienților. ”Cred că în multe regiuni problema transporturilor are impact asupra producției de pui. Ne așteptăm că producția va fi afectată nu doar în primul trimestu trimestrul, ci și în cel de-al doilea”, a declarat Chenjun Pan, analist senior la Rabobank. Fermierii din Hubei, epicentrul epidemiei provocată de coronavirus, ”sunt deja într-o situație foarte gravă”, a scris recent asociația crescătorilor de păsări într-o scrisoare adresată Asociației pentru Agricultură și Animale din China. Potrivit scrisorii, transporturile sunt practic paralizate. Iar majoritatea fermelor mari vor avea în curând un deficit grav de furaje, care le va afecta operațiunile. Asociația a cerut producătorilor de furaje să trimită 18.000 de tone de porunb și 12.000 de tone de soia în Hubei. Potrivit publicației chineze de stat Global Times, există 348 de milioane de pui în Hubei, a șasea mare provincie producătoare de păsări din China. Firmele producătoare de păsări din China am mare nevoie de furaje, a scris Global Times, milioane de pui riscând să moară de foame. Unii fermieri au redus rațiile zilnice de hrană, pentru ca furajele să dureze mai mult. Wuhan este capitala Hubei, unde a apărut coronavirusul, la sfârșitul lunii decembrie. Criza exercită presiuni asupra producătorilor de păsări, Beijingul cerând industriei să intensifice producția pentru a menține aprovizionarea și prețurile la un nivel stabil. Problemele au survenit pe fondul epidemiei de gripă porcină africană, care a decimat populația de porci și a dus la creșterea puternică a prețurilor cărnii de porc. Potrivit Reuters, China a produs 22 de milioane de carne de pasăre în 2019, cu 12% mai mult față de anul anterior, în contextul deficitului de carne de porc.
Mitul competențelor digitale
Românii se află pe unul dintre locurile codașe la capitolul competențe digitale, iar faptul că știu să "scrolleze" pe Facebook nu înseamnă că au astfel de competențe, a declarat, luni, Marian Murguleț, CIO Office în Guvern, într-o conferință de specialitate. "E foarte important să plecăm de la oameni, de la cetățeni, de la ceea de doresc ei să se întâmple. Știm foarte bine că sunt studii care spuneau acum câțiva ani că 85% dintre joburile care vor exista până în 2030 nu au fost încă inventate. Suntem pe unul dintre locurile codașe la capitolul competențe, iar faptul că știm să 'scrollăm' pe Facebook nu înseamnă neapărat că avem competențe digitale. În topul skill-urilor din 2020 vs 2015 vedem că s-au schimbat foarte mult niște lucruri. Astfel, Critical Thinking a urcat de pe 4 pe 3, în timp ce Complex Problem Solving a rămas pe primul loc. Avem 5G, avem inteligență artificială și, vrem, nu vrem, ele sunt peste noi. Un singur organism care să se ocupe și de 5G și de cybersecurity ar fi o idee", a spus Murguleț. Potrivit oficialului, digitalizarea la nivel național trebuie să pornească de la cetățean, nu de la funcționarul public, întrucât contribuabilul are interacțiune directă cu instituțiile statului.
53 de milioane euro pentru stații de reîncărcare
Comisia Europeană (CE) a a anunțat, luni, că măsura planificată de România pentru a susține crearea unei rețele de stații de reîncărcare a vehiculelor electrice respectă normele UE privind ajutoarele de stat și a aprobat o schemă de 53 milioane euro. Măsura va contribui la reducerea emisiilor de CO2 și a altor emisii poluante, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența pe piața unică, potrivit CE. ”România va contribui la combaterea schimbărilor climatice, în conformitate cu obiectivele stabilite de Pactul ecologic european. Această schemă va reduce emisiile nocive generate de autovehicule și va îmbunătăți sănătatea cetățenilor, fără a distorsiona în mod nejustificat concurența”, a spus vicepreședinta executivă Margrethe Vestager, responsabilă cu politica în domeniul concurenței. Se preconizează că schema, care va avea un buget de 53 de milioane euro și va acoperi perioada 2020-2025, va stimula investițiile în stații de reîncărcare a vehiculelor hibride și a vehiculelor electrice cu baterie din România. ”Aceasta va acoperi zonele urbane, suburbane și rurale și își propune să dezvolte o rețea de stații de reîncărcare pe întreg teritoriul țării. Schema este deschisă tuturor operatorilor economici care îndeplinesc anumite criterii, de exemplu în ceea ce privește echiparea cu prize. Beneficiarii vor fi selectați printr-o procedură deschisă și transparentă de ofertare, iar sprijinul va fi acordat sub formă de granturi”, se arată în comunicat.
iPhone-ul ar putea deveni cheie de mașină
Următoarea versiune de iOS va adăuga posibilitatea deschiderii și pornirii mașinii cu iPhone-ul. În codul de iOS 13.4 au fost descoperite referințe la API-ul "CarKey", o facilitate care va permite utilizatorilor să deblocheze ușile mașinii și chiar să pornească motorul mașinii folosind smartphone-ul de la Apple. Viitoarea facilitate va merge la mașinile dotate cu NFC și se va regăsi în cadrul aplicației Wallet, cea în care utilizatorul poate stoca informații sensibile și date privind călătoriile cu avionul sau camerele de hotel rezervate. Utilizatorul va avea nevoie inițial de aplicația dedicată a producătorului auto. La prima folosire prin intermediul acesteia, telefonul va oferi opțiunea salvării “cheii” în cadrul aplicației Wallet. Folosirea propriu-zisă se va asemăna cu plata contactless cu telefonul, care se face tot prin NFC, și va consta în apropierea iPhone-ului de acea zonă a mașinii care conține cititorul NFC. Tot din aplicația Wallet, așa-zisa cheie poate fi trimisă și altor persoane, care vor putea deschide și porni mașina direct cu propriul iPhone. În practică, pentru ca această facilitate să funcționeze va fi nevoie și de colaborarea producătorilor auto. Unii dintre aceștia s-ar putea arăta reticenți în a oferi Apple acest nivel de acces și ar putea bloca API-ul CarKey.
