MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Sondaj: Două femei, în top trei cei mai cunoscuți politicieni români
Senatorul Tanczos Barna: E inacceptabil ca o lege atât de importantă să treacă atât de repede
Legea pensiilor intră marți la vot final în Senat, potrivit unei decizii luate luni de biroul permanent al Senatului. Proiectul de lege inițiat de guvernul Ciolacu va fi dezbătut marți dimineață în comisiile de specialitate, iar marți la ora 17.00 va intra la vot în Senat. Urmează Camera Deputaților pentru dezbateri și votul final. Legea inițiată de ministrul Muncii, Simona Bucura Oprescu (PSD) prevede creștere cu 40% a bugetului pentru pensii, o creștere despre care analiștii au spus că este nesustenabilă, mai ales că România este deja în procedură de deficit bugetar. Tanczos Barna, fost ministru al Mediului și chestor al Senatului, a declarat pentru G4Media că ”este inacceptabil ca o lege atât de importantă să treacă atât de repede de camera superioară a Parlamentului, e inacceptabil ca o asemenea lege să nu fie dezbătută suficient”. Purtătorul de cuvânt al PNL, Ionuț Stroe, declarase luni dimineață că „modificări la legea pensiilor nu vor fi”. El a spus că pot fi doar mici modificări de tehnică legislativă, care nu vor influența fondul. Efortul bugetar lunar ar fi de 13,84 miliarde de lei față de 9,6 miliarde de lei în prezent.
Investițiile străine directe s-au redus la 5,06 miliarde de euro
u în perioada ianuarie - septembrie 2022, investițiile străine directe au fost de 8,6 miliarde de euro, arată datele BNR
Investițiile directe ale nerezidenților în România s-au redus la 5,06 miliarde de euro în primele nouă luni ale acestui an, de la 8,671 miliarde de euro în perioada ianuarie - septembrie 2022, potrivit datelor Băncii Naționale a României, publicate luni. "Investițiile directe ale nerezidenților în România au însumat 5,060 miliarde de euro (comparativ cu 8,671 miliarde de euro în perioada ianuarie - septembrie 2022), din care participațiile la capital (inclusiv profitul reinvestit net estimat) au însumat valoarea netă de 5,836 miliarde de euro, iar creditele intragrup au înregistrat valoarea netă negativă de 776 milioane euro", se spune în comunicatul BNR. Numărul firmelor cu capital străin nou înființate în România a scăzut cu 5,1%, în primele nouă luni din 2023, comparativ cu perioada similară din 2022, la 5.242 de unități, conform datelor centralizate de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC). Cele 5.242 de societăți noi aveau un capital social subscris în sumă totală de 116,083 milioane de dolari, în creștere de aproape patru ori față de capitalul subscris al firmelor înmatriculate în perioada ianuarie-septembrie 2022, de 31,027 milioane de dolari. În septembrie 2023, au fost înmatriculate 605 societăți noi cu participare străină la capitalul social. În funcție de domeniile de activitate, cele mai multe înmatriculări au fost înregistrate în comerțul cu ridicata și amănuntul, repararea auto și moto (28,1%), activități profesionale, administrative, științifice și tehnice (18,51% din total), transport, depozitare și comunicații (15,54%) și construcții (12,23%). La finele septembrie 2023, în România existau 249.457 de societăți cu participare străină la capitalul social. Valoarea capitalului subscris se situa la aproape 69 miliarde de dolari. Cel mai mare număr de societăți cu participare străină era cu investitori din Italia, respectiv 52.524 (capital subscris de 4,053 miliarde de dolari), dar cea mai mare valoare a capitalului social aparține firmelor olandeze, respectiv 12,863 miliarde de dolari, în 6.039 firme.
Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achizițiilor cotidiene
Românii se bazează pe numerar pentru majoritatea achizițiilor cotidiene, dar folosesc în mod uzual și soluțiile de plată digitale larg răspândite, precum terminalele POS contactless, arată un raport care analizează evoluția plăților digitale la nivel național. Conform Indicelui Plăților Digitale, dezvoltat de Mastercard, există un potențial semnificativ de îmbunătățire a gradului de înțelegere de către utilizatori a plăților digitale, nivelul de cunoștințe al consumatorilor români cu privire la metodele de plată digitale înregistrând 55 de puncte din 100, "Datele ne arată că, atunci când o soluție de plată este considerată sigură, aceasta este cu atât mai utilizată și percepută ca fiind convenabilă. Dacă plata în numerar, plata cu cardul la POS și transferul cont-la-cont sunt văzute ca cele mai sigure și comod de utilizat, în cealaltă extremă se situează metode precum plățile făcute prin servicii tip Buy Now Pay Later, coduri QR și cu smartwatch-uri. Mulți consumatori nu sunt convinși că soluțiile inovatoare sunt sigure, prin urmare nu se simt confortabil să le utilizeze. Rolul nostru este să ajutăm oamenii să se familiarizeze cu metodele digitale de plată, prin acces la informații și implicarea în inițiative de educare, inclusiv prin a crea contexte de utilizare a cardului și a opțiunilor moderne de plată", a declarat Cosmin Vladimirescu, General Manager Mastercard România și Croația. Sub-indicele Cunoștințe analizează înțelegerea metodelor de plată digitale, nivelul de familiaritate al consumatorilor cu anumiți furnizori de soluții de plată, percepțiile acestora cu privire la confortul și securitatea oferite de metodele electronice de plată și nivelul de încredere în soluții și furnizori de servicii. Sub-indicele urmărește trei componente: cunoașterea generală a metodelor de plată digitale, intenția de a le folosi și cunoștințele practice despre cum se folosesc plățile fără numerar. Componenta Cunoașterea generală a metodelor de plată digitale analizează nivelul de informare și familiaritate al utilizatorilor cu metodele de plată, examinând indicatori precum cunoașterea diferitelor metode de plată, a furnizorilor specifici și a măsurilor de securitate aferente plăților digitale. Componenta a obținut 54 de puncte din 100, scor calculat pe baza rezultatelor celor trei indicatori: cunoașterea metodelor de plată - 65 de puncte, cunoașterea măsurilor de securitate de bază - 64 de puncte, cunoașterea mărcilor furnizorilor și a soluțiilor oferite de aceștia - 34 de puncte.
Cele mai mari salarii nete lunare se înregistrează în industria petrolieră: 11.450 lei
Câștigul salarial mediu net a crescut în luna septembrie cu 62 lei (plus 1,4%), la 4.593 lei, față de luna august 2023, iar față de septembrie 2022 creșterea a fost de 14,7%, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (11.450 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.524 lei). ”În luna septembrie 2023, câștigul salarial mediu brut a fost 7.350 lei, cu 92 lei (plus 1,3%) mai mare decât în luna august 2023. Câștigul salarial mediu net a fost 4.593 lei, în creștere cu 62 lei (plus 1,4%) față de luna august 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (11.450 lei), iar cele mai mici în hoteluri și restaurante (2.524 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 14,7%. Indicele câștigului salarial real1 a fost 105,4% în luna septembrie 2023 față de luna septembrie 2022. Indicele câștigului salarial real a fost 100,6% în luna septembrie 2023 față de luna august 2023. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 230,9%, cu 1,3 puncte procentuale mai mare decât cel înregistrat în luna august 2023. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna septembrie 2023, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august 2023, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, creșterile câștigului salarial mediu net s-au datorat realizărilor de producție ori încasărilor mai mari (în funcție de contracte/proiecte).
Rata anuală a inflației a scăzut în luna octombrie la 8,1%, de la 8,8% în septembrie
Rata anuală a inflației a scăzut în luna octombrie la 8,1%, de la 8,8% în septembrie și comparativ cu 16,3% în decembrie 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). ”Indicele prețurilor de consum în luna octombrie 2023 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 100,57%. Rata inflației de la începutul anului (octombrie 2023 comparativ cu decembrie 2022) a fost 6,3%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2023 comparativ cu luna octombrie 2022 a fost 8,1%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) față de precedentele 12 luni (noiembrie 2021 – octombrie 2022) a fost 12%”, arată datele INS. Indicele armonizat al prețurilor de consum în luna octombrie 2023 comparativ cu luna septembrie 2023 a fost 100,58%. Rata anuală a inflației în luna octombrie 2023 comparativ cu luna octombrie 2022 calculată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) a fost 8,3%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (noiembrie 2022 – octombrie 2023) față de precedentele 12 luni (noiembrie 2021 – octombrie 2022) determinată pe baza IAPC a fost 11%. Serviciile s-au scumpit în octombrie 2023 cu 12,2% față de octombrie 2022, mărfurile alimentare cu 8,66%, iar mărfurile nealimentare cu 6,24% fată de octombrie 2022. Dintre mărfurile alimentare, cel mai mult s-au scumpit berea (cu 17,10% în octombrie 2023 față de octombrie 2022), peștele proaspăt (cu 16,82%) și peștele și conserve din pește (cu 16,55%). Uleiul comestibil s-a ieftinit cu 24,65%, în octombrie 2023 față de octombrie 2022. Dintre mărfurile nealimentare, cel mai mult s-au scumpit detergenții (cu 23,97% în octombrie 2023 față de octombrie 2022) și energia termică (cu 22,26%). Energia electrică s-a ieftinit cu10,46% în octombrie 2023 față de octombrie 2022. Dintre servicii, transportul aerian este cel care s-a scumpit cel mai mult și în această lună, cu 25,89%.
Carne produsă în laborator pentru consumul animalelor de companie
Startupul ceh Bene Meat Technologies este primul care a obținut aprobarea Uniunii Europene pentru carnea cultivată în laborator pentru a fi utilizată în hrana animalelor de companie și intenționează să sporească producția pentru a ajunge la câteva tone pe zi, anul viitor, transmite Reuters. Un număr de firme se întrec la nivel global pentru a dezvolta produse din carne și pește cultivate în laborator viabile din punct de vedere comercial, pentru a atrage consumatorii preocupați de problemele etice și de impactul asupra mediului al creșterii animalelor, o sursă majoră de emisii de gaze cu efect de seră. În Statele Unite, Upside Foods și Good Meat au obținut în iunie aprobarea autorităților de reglementare pentru așa-numita carne cultivată, făcută din celule animale, pentru consum uman, pe locul doi după Singapore. Dar producția pe scară largă nu a început încă. Bene Meat și-a îndreptat atenția către sectorul hranei pentru animale de companie, pentru a oferi un produs care poate fi comercializat producătorilor mondiali de hrană pentru animale de companie ca materie primă pentru a fi inclusă în produsele lor finale.
Retailerii online din China au obținut vânzări record de Ziua Celibatarilor
Cel mai mare grup de comerț electronic din China, Alibaba Group, a declarat că a înregistrat o creștere de la an la an în perioada sărbătorii Ziua Celibatarilor din acest an, care s-a încheiat sâmbătă la miezul nopții, în timp ce rivalul JD.com a raportat volume de vânzări la un nivel record, transmite Reuters. Între timp, furnizorul de date Syntun estimează că vânzările în volumul comercial brut cumulat pe marile platforme de comerț electronic au crescut cu 2,08%, până la 1.140 miliarde de yuani (156,40 miliarde de dolari), comparativ cu o creștere de 2,9% anul trecut. Inițial, un eveniment de cumpărături online de 24 de ore, desfășurat pe 11 noiembrie în fiecare an în China, festivalul Ziua Celibatarilor s-a extins în săptămâni de promoții pe principalele platforme de comerț electronic din țară și în magazinele fizice. Așteptările privind creșterea vânzărilor pentru festival, care este privit ca un indicator al încrederii consumatorilor, au fost reduse în acest an, deoarece economia se luptă să se redreseze. Anul trecut, când China ieșea din restricțiile legate de COVID-19, Alibaba, cel mai mare grup de comerț electronic al țării după cota de piață, nu a dezvăluit pentru prima dată valoarea în yuani a vânzărilor sale pentru festival.
Irakul se așteaptă la un acord pentru reluarea producției de petrol în Kurdistan
Ministrul petrolului irakian Hayan Abdel-Ghani se așteaptă să ajungă la un acord cu Guvernul Regional din Kurdistan și companiile petroliere străine pentru a relua producția de petrol din câmpurile petroliere din regiunea kurdă în termen de trei zile, a spus el duminică, transmite Reuters. Abdel-Ghani a declarat în timpul unei vizite la Erbil, capitala Kurdistanului semiautonom al Irakului, că Irakul a ajuns la ”o înțelegere” cu Turcia în legătură cu reluarea exporturilor de petrol din nord prin conducta Irak-Turcia. Turcia a oprit exporturi nordice prin conducta Irak-Turcia, de 450.000 de barili pe zi (bpd), din 25 martie, după o hotărâre de arbitraj a Camerei Internaționale de Comerț (ICC). ICC a ordonat Ankarei să plătească Bagdadului daune de aproximativ 1,5 miliarde de dolari pentru exporturile neautorizate ale KRG din perioada 2014 și 2018. Abdel-Ghani și înalți oficiali federali ai petrolului au început duminică întâlniri cu Ministerul Resurselor Naturale al KRG și înalți oficiali kurzi din domeniul energiei, pentru a discuta chestiunea.
