MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii sunt tot mai hotărâți să-și schimbe jobul
Un candidat a aplicat la cel puțin 6 joburi lunar, dublu față de anul trecut, arată studiile BestJobs
Candidații au fost anul acesta mult mai activi în căutarea de locuri de muncă față de anul trecut, aceștia au aplicat, în medie, la 6 joburi pe lună, de două ori mai multe decât în 2021, potrivit datelor platformei de recrutare online BestJobs. ”Anul acesta, candidații au fost mult mai activi în căutarea de noi oportunități profesionale față de anul trecut. Mai exact, potrivit datelor platformei de recrutare online BestJobs, aceștia au aplicat, în medie, la 6 joburi pe lună, de două ori mai multe decât în 2021, cel mai adesea de pe mobil, folosind aplicația BestJobs. În plus, numărul total al candidaților a fost cu 62% mai mare în 2022 față de anul precedent”, anunță platforma. Dintre candidații care și-au completat CV-ul pe platforma BestJobs în 2022, 54% au menționat cel puțin o experiență profesională anterioară. 35% dintre ei specifică cel puțin o limbă străină printre cunoștințe și 14% dețin permis de conducere. Aproape jumătate (47%) vor să fie contactați de recrutori cu oferte de angajare, chiar dacă nu își caută activ un loc de muncă, iar 5% menționează că sunt dispuși să se relocheze pentru noul job. În 2022, creșterea venitului din salarii a stat la baza eforturilor candidaților de a-și găsi un job nou pentru cei mai mulți candidați. 98% au declarat că își doresc să știe salariul sau intervalul salarial pentru jobul la care aplică, iar cei mai mulți dintre ei au aplicat cu precădere la joburi cu #SalariuLaVedere. „Candidații români au fost mult mai activi în căutarea unui nou job anul acesta. Datele mai arată că sunt tot mai pregătiți, iar pentru a se angaja în domeniul și departamentul pe care și-l doresc, majoritatea mizează în primul rând pe abilitățile specifice dobândite în joburile anterioare sau în urma unui stagiu de practică, voluntariat, internship, în cazul candidaților mai tineri”, a declarat Ana Vișian, marketing manager BestJobs România. Platforma de recrutare online Bestobs reunește specialiști din toate zonele țării. 73% au domiciliul în jurul marilor orașe, din municipiul București, județele Timiș, Cluj, Brașov, Iași, Prahova și Constanța, în timp ce 27% aparțin de orașe mai mici. În ceea ce privește domeniul de activitate, peste 18% dintre candidați au experiență în Vânzări, 11% în Management, aproximativ 10% în domeniul Administrativ și 9% în Producție / Logistică. Și candidații cu experiență în domenii precum Financiar-Contabilitate, Inginerie, Specialiști/Tehnicieni, Call Center, HoReCa, Transport, IT au fost activi și în căutarea unei noi provocări profesionale. Aproape 1 din 5 candidați înscriși anul acesta pe BestJobs au vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani și aplică pentru joburi entry-level. Domeniile preferate de acești candidați sunt Call-center, Vânzări, Administrativ/ Secretariat și Marketing.
România continuă să se apropie de media UE la capitolul consum
u consumul individual efectiv a ajuns în România la 84% din media UE u în urmă cu trei ani era de 78%, ceea ce înseamnă un salt de aproape 8 procente
Consumul individual efectiv (AIC), un indicator al nivelului bunăstării gospodăriilor, a înregistrat modificări în majoritatea statelor membre UE în ultimii trei ani iar în România a consemnat una dintre cele mai importante creșteri, de la 78% din media UE în 2019, până la 84% din media UE în 2021, arată datele publicate joi de Eurostat. Alte state UE unde consumul individual efectiv per capita a crescut clar în ultimii ani sunt Bulgaria (de la 58% din media UE în 2019, până la 65% din media UE în 2021), Croația (de la 67% până la 72%), Letonia (de la 71% până la 76%), Estonia (de la 76% până la 80%), Polonia (de la 80% până la 84%), Lituania (de la 93% până la 97%) și Danemarca (de la 115% până la 119%). Pe de altă parte, cele mai semnificative scăderi ale consumului individual efectiv per capita raportate la media din UE s-au înregistrat în Irlanda (de la 94% din media UE în 2019 până la 88% în 2020), Spania (de la 91% în 2019 până la 85% în 2021) și Malta (de la 86% până la 83%). În anul 2021, consumul individual efectiv (AIC) per capita varia între 65% din media UE în Bulgaria și 144% din media UE în Luxemburg. Nouă state membre UE au avut un consum per capita mai mare decât media din UE în 2019 și restul de 18 state membre au fost sub media din UE. Cel mai mic nivel al consumului individual efectiv per capita se înregistra în Bulgaria (35% sub media UE), Ungaria (30% sub media UE), Slovacia (29% sub media UE), Croația (28% sub media UE) și Grecia (25% sub media UE). În varianta mai cunoscută de măsurare a nivelului de trai, calculată în PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare standard (PPS), în 2021 România avea un PIB per capita de 74% din media UE, în creștere față de 73% din media UE în anul 2020. În 2021, Luxemburg și Irlanda erau pe primele locuri în UE după indicatorul PIB per capita exprimat în PPS, cu 168% respectiv 119% mai mare decât media din UE. La polul opus, pe ultimele locuri în UE sunt Bulgaria (43% sub media din UE), Grecia (36% sub media din UE) și Slovacia (31% sub media din UE). PIB-ul per capita în Polonia, Portugalia, Ungaria, România, Letonia și Croația este mai mic cu 30% față de media din UE. Deși PIB-ul pe cap de locuitor este deseori folosit ca indicator al nivelului de bunăstare al țărilor, acesta nu este în mod necesar un indicator adecvat pentru nivelul de trai efectiv al gospodăriilor. Pentru acest din urmă scop, un indicator mai bun poate fi consumul individual efectiv (AIC) pe cap de locuitor care constă în bunuri și servicii efectiv consumate de persoane, indiferent dacă bunurile și serviciile respective sunt achiziționate și plătite de gospodării, de Guvern sau de instituții fără scop lucrativ. La efectuarea comparațiilor internaționale ale volumului, AIC este adesea considerat ca fiind măsura cea mai potrivită, deoarece nu este influențat de faptul că organizarea unor servicii importante consumate de gospodării, precum serviciile de sănătate și de educație diferă mult de la o țară la alta.
“Am depășit pentru prima dată în istoria Bursei pragul la 100.000 de investitori”
Bursa de Valori București a depășit pentru prima dată în istorie pragul de 100.000 de investitori, având în prezent 128.000 de investitori, a anunțat joi președintele BVB, Radu Hanga, la evenimentul aniversar prin care sărbătorește 140 de ani de la înființare. "Unde suntem acum? 370 de companii listate la Bursă, pe piața principală și pe Sistemul alternativ de tranzacționare, capitalizare totală 150 de miliarde de lei și, de asemenea, peste 140 de emisiuni de obligațiuni listate. Valoarea totală a companiilor românești, aproximativ 160 de miliarde de lei. Reprezintă cam 13,5% din PIB-ul României în anul 2021. Practic aceasta este măsura evoluției pe care bursa românescă a văzut-o pe parcursul ultimilor 26 de ani. De asemenea, am mai atins anul acesta pentru prima dată în istoria Bursei, am depășit pragul de 100.000 de investitori. Suntem la 128.000 de investitori. Lângă aceștia se adaugă, sigur, aproximativ 450.000 de oameni care investesc indirect în bursă prin intermediul fondurilor mutuale și salut pe colegii din industria de asset management din România, care sunt alături de noi și ne ajută în construcția aceasta pe caee o facem și încă 7 -8 milioane de români care investesc prin intermediul diverselor fonduri de pensii", a declarat Radu Hanga. El a afirmat că Bursa de Valori București a fost înființată în 1882 prin decret regal emis de Regele Carol I. În 1914, înainte de începerea Primului Război Mondial, se tranzacționau la bursa românească 63 de serii de acțiuni și 58 de obligațiuni. În 1938 a fost publicată, de către Simon Gartenberg, președintele Asociației Remizierilor Oficiali de Bursă, "Cartea acționarului, îndreptar bursier". Aceasta este prima carte orientată către educația financiară. "Când mi-au dat colegii informația aceasta am avut realizarea că noi discutăm acum foarte mult despre educația financiară și despre importanța ei, despre faptul că o avem sau nu o avem. Am realizat că educația e ceva ce avem și nu avem, în același timp. Educația în sine nu e ceva, ce să spunem că am atins la un moment dat. E un proces prin care trecem, continuăm să învățăm, noi și cei din jurul nostru. Nu cred că vom ajunge la un moment la care să spunem că suntem educați. E un proces în care suntem implicați de-a lungul întregii noastre vieți", a spus Radu Hanga.
Cea mai puternică bancă din lume a majorat din nou dobânzile
Rezerva Federală a Statelor Unite a majorat miercuri rata dobânzii sale de referință la cel mai înalt nivel din ultimii 15 ani, indicând faptul că lupta împotriva inflației, prin înăsprirea politicii monetare, nu s-a încheiat încă, în pofida unor semne promițătoare în ultima vreme, transmite CNBC. Conform așteptărilor, Comitetul Federal pentru Piața Deschisă a votat pentru creșterea ratei de împrumut overnight cu jumătate de punct procentual, ducând-o la un interval țintă cuprins între 4,25% și 4,5%. Creșterea a rupt un șir de patru majorări consecutive de trei sferturi de punct procentual, cele mai agresive modificări de politică monetară de la începutul anilor 1980. Odată cu acestă creștere a venit și un indiciu că oficialii se așteaptă să mențină dobânzile ridicate și anul viitor, fără reduceri până în 2024. Fed a estimat creșterea cu cel puțin 0,75 puncte procentuale a costurilor de împrumut până la sfârșitul anului 2023, precum și o creștere a șomajului și aproape o stagnare a creșterii economice. ”Dobânda finală” așteptată, sau punctul la care oficialii se așteaptă să pună capăt majorărilor ratelor, a fost stabilit la 5,1%, potrivit ”graficul de puncte” al FOMC al așteptărilor membrilor individuali. Investitorii au reacționat negativ la așteptările că dobânzile ar putea rămâne mai ridicate pentru mai mult timp, iar acțiunile au cedat câștigurile anterioare. Noul nivel marchează cel mai ridicat nivel al dobânzii fondurilor federale din decembrie 2007, chiar înainte de criza financiară globală și în timp ce Fed își relaxa politica agresiv, pentru a combate ceea ce s-a transformat în cea mai gravă recesiune economică de la Marea Depresiune. De data aceasta, Fed crește dobânzile în ceea ce se așteaptă să fie o economie muribundă în 2023.
Marea Britanie: Inflație de 10,7% în noiembrie, sub așteptările economiștilor
Inflația din Regatul Unit a fost ușor sub așteptări în noiembrie, de 10,7%, scăderea prețurilor combustibililor contribuind la atenuarea presiunilor asupra prețurilor, deși costurile ridicate ale alimentelor și energiei au continuat să exercite presiuni asupra bugetelor gospodăriilor și întreprinderilor, transmite CNBC. Economiștii chestionați de Reuters au estimat o creștere anuală a indicelui prețurilor de consum de 10,9% în noiembrie, după ce octombrie a înregistrat o creștere neașteptată, la un maxim din ultimii 41 de ani, de 11,1%. Pe o bază lunară, creșterea a fost de 0,4% în noiembrie, în scădere față de 2% în octombrie și sub o estimare consensuală de 0,6%. Oficiul pentru Statistică Națională a declarat că cele mai mari contribuții la creșterea prețurilor au venit din ”serviciile pentru locuințe și gospodărie (în principal din energie electrică, gaze și alți combustibili), precum și din alimente și băuturi nealcoolice”. Banca Angliei va anunța joi următoarea sa mișcare de politică monetară. Este de așteptat să crească ratele dobânzilor cu 0,50 de puncte procentuale.
TikTok testează un mod orizontal de vizionare
Platforma socială care a devenit celebră datorită formatului vertical de clipuri scurte, ar putea oferi în curând și un mod de vizionare pe orizontală. Un număr redus de utilizatori TikTok au descoperit o nouă funcție, care este în prezent testată de compania chineză și care facilitează vizionarea pe orizontală a clipurilor video. În formatul actual, pagina clipurilor dreptunghiulare include un buton pentru Full Screen. Apăsând acest buton, utilizatorul poate apoi roti telefonul pentru viziona clipul pe orizontală. Vizionarea pe orizontală folosește mai eficient ecranul telefonului în cazul clipurilor care au fost filmate cu aparate video tradiționale sau cu telefoane ținute pe orizontală. TikTok ar putea simplifica și mai mult această facilitate înainte de lansarea oficială, permițând trecerea la modul orizontal de vizionare prin simpla rotire a telefonului, fără a mai fi nevoie de apăsarea vreunui buton - așa cum funcționează și alte aplicații de video. Modul orizontal nu este doar o funcționalitate care servește experienței utilizatorilor, este o mutare clară pe teritoriul YouTube, asta după alte mutări similare, precum creșterea duratei maxime a clipurilor la 10 minute. YouTube, la rândul lui, a copiat funcționalitatea TikTok prin secțiunea Shorts, în care afișează deja reclame, al căror venit va fi împărțit cu creatorii de conținut.
Răzbunarea miliardarului Elon Musk
Twitter a suspendat un cont dedicat urmăririi avionului privat al miliardarului Elon Musk, numit @ElonJet, care aparținea unui student din Florida, Jack Sweeney, și care adunase peste jumătate de milion de urmăritori, transmite CNBC. Acesta urmărea locația avionului lui Musk folosind date de zbor disponibile public și pare să fi fost suspendat miercuri dimineață. ”Ei bine, se pare că @ElonJet este suspendat”, a scris Sweeney pe Twitter, miercuri. El a încurajat utilizatorii să-l urmărească pe alte platforme. Tânărul de 20 de ani a declarat pentru CNBC că a creat contul în iunie 2020, deoarece era un fan al muncii lui Musk la Tesla și SpaceX, la care miliardarul este director general. Chiar și acum mașina mea de vis este cu siguranță o Tesla”, a spus Sweeney. Musk a achiziționat Twitter pentru 44 de miliarde de dolari în octombrie și a vorbit despre eforturile sale de a proteja libertatea de exprimare pe site. La începutul lunii noiembrie, Musk a susținut că este un susținător atât de ferm al libertății de exprimare, încât nu va interzice contul de urmărire a avionului, pe care l-a numit ”un risc direct pentru siguranța personală”.
Rusia testează deconectarea de la Internetul mondial
Moscova se pregătește de o eventuală deconectare de la Internetul mondial, iar exerciții în domeniul securității cibernetice au avut loc în Rusia, după un scenariu al unei inițiative defensive a Moscovei sau al unei măsuri impuse din exterior, în contextul Războiului rus din Ucraina și sancțiunilor impuse de Occident, dezvăluie ziarul rus Kommersant. O izolare a Internetului rus de restul lumii ar fi fost luată în calcul de Kremlin în martie, după lansarea ”operațiunii militare speciale” în Ucraina, dezvăluie Kommersant, scrie Le Figaro. Mai multe exerciții în domeniul securității cibernetice au avut loc în acest an, la care au participat bănci, operatori în domeniul telecomunicațiilor și unele dintre cele mai mari societăți în domeniul Internetului, în vederea testării capacității de a funcționa în mod autonom a rețelei rusești. Potrivit Kommersant, aceste exerciții sunt justificate de situația geopolitică. Vicepremierul rus Dmitri Cernîșenko declară cotidianului că numărul atacurilor cibernetice a crescut cu 80% în 2022. ”Anul trecut, sectorul financiar a fost ținta principală, iar anul acesta este vizat sectorul public”, precizează el.
