MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Românii sunt cu 56% sub media europeană în privința puterii de cumpărare
Locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională
Puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în România este, în acest an, de 7.738 euro, ceea ce înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri, până pe locul 33, potrivit unui studiu referitor la puterea de cumpărare a europenilor. "Decalajul puterii de cumpărare se adâncește. În România, puterea medie de cumpărare pe cap de locuitor în acest an este de 7.738 euro. Asta înseamnă că românii sunt cu 56% sub media europeană și coboară două locuri, până pe locul 33", arată studiul GfK Purchasing Power pentru România și Europa 2023. Chiar dacă nu au existat modificări în clasament în primele 10 județe în acest an, se poate observa încă o dată că decalajul dintre regiunile cu putere de cumpărare slabă și puternică din România se adâncește. Bucureștiul este clar pe primul loc, cu o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 15.314 euro, ceea ce înseamnă că locuitorii Capitalei au cu aproape 98% mai multă putere de cumpărare decât media națională și de 3,8 ori mai multă putere de cumpărare decât locuitorii județului Vaslui, care are cea mai mică putere de cumpărare disponibilă pentru cheltuielile și economiile lor. Acolo, venitul net disponibil este de doar 4.010 euro, ceea ce reprezintă aproape 52% din media națională, potrivit sursei citate. Toate județele din top zece au o putere de cumpărare pe cap de locuitor peste medie. Județul Prahova, clasat pe locul zece, se apropie cel mai mult de media națională, cu un venit net disponibil de 7.836 euro pe cap de locuitor, dar este încă cu aproape 1,3% peste acesta. Toate celelalte 32 de județe, care constituie mai mult de trei sferturi din toate județele, sunt sub media națională. În ansamblu, puterea de cumpărare a europenilor a crescut la 17.688 euro în 2023, însă există o diferență clară între cele 42 de țări din Europa. Astfel, în timp ce Liechtenstein, Elveția și Luxembourg au un venit net mai mare decât restul Europei, puterea de cumpărare este cea mai mică în Belarus, Kosovo și Ucraina. Principalul câștigător al anului este Irlanda, care a urcat patru locuri în clasamentul european, arată documentul. "În total, europenii au în jur de 12,1 miliarde de euro la dispoziție pentru a cheltui în 2023 pentru hrană, servicii, energie, pensii private, asigurări, vacanță, mobilitate și cumpărături de bunuri de larg consum și de folosință îndelungată. Această cifră corespunde unei puteri medii de cumpărare pe cap de locuitor de 17.688 euro pe an, ceea ce reprezintă o creștere de 5,8% comparativ cu anul trecut. Cu toate acestea, suma totală pe care consumatorii o au la dispoziție pentru cheltuieli și economii variază semnificativ de la o țară la alta și depinde și de evoluția prețurilor în 2023", se precizează într-un comunicat GfK. Liechtenstein are o putere de cumpărare pe cap de locuitor de 68.843 euro, de aproape 3.9 ori mai mare decât media europeană, elvețienii au 49.592 euro disponibili pentru cheltuieli pe cap de locuitor, de aproape 2.8 ori media puterii de cumpărare europeană iar luxemburghezii au un venit net de 40.931 euro pe cap de locuitor, ceea ce reprezintă mai mult de 2.3 față de media europeană. "Toate celelalte țări din top zece au, de asemenea, o putere de cumpărare pe cap de locuitor semnificativ peste medie - cu cel puțin 47% mai mare decat media europeană. Marele câștigător este Irlanda: după ce anul trecut abia a intrat în top 10, anul acesta a reușit să urce patru locuri până pe locul șase. Cu 26.882 euro pe cap de locuitor, irlandezii sunt cu exact 52% peste media europeană", se menționează în comunicat. Per total, 16 dintre cele 42 de țări examinate sunt peste media europeană. Acestea contrastează cu cele 26 de țări care au puterea de cumpărare sub media europeană, inclusiv Spania, care cu 16.449 euro pe cap de locuitor este ușor sub media europeană. La fel ca în anii precedenți, Ucraina este în continuare la coada clasamentului. Locuitorii au o putere de cumpărare de doar 2.478 euro per capita, ceea ce înseamnă exact 14% din media europeană.
Atenție mărită la plățile care pe le efectuați pe platformele de rezervări online
u DNSC și ING Bank avertisează că o campanie de phishing ce vizează platformele de rezervări online unități de cazare, este în plină derulare
O nouă campanie de phishing care vizează platformele de rezervări online la hoteluri și alte unități de cazare se află în plină desfășurare, avertizează Directoratul Național pentru Securitate Cibernetică (DNSC) și ING Bank. "În primă etapă, atacatorii încearcă să obțină acces la contul proprietarilor de pe platformele online de rezervări. În acest sens, ei pot trimite un e-mail de la un potențial "client" în care inserează un link fraudulos, cu scopul de a convinge potențialele victime să își introducă datele personale pe acel site controlat de atacatori. Miza fraudatorilor este de a prelua controlul asupra contului. Ulterior, ei extrag datele celor care au efectuat rezervări, precum numele acestora, detaliile rezervării dar și metode de plată. Atacatorii folosesc datele furate pentru a trimite mesaje, în numele proprietarilor, prin care le cer clienților să își introducă datele bancare pentru confirmarea rezervării sau validarea cardului. În caz contrar, sunt amenințați cu anularea rezervării. Pagina falsă, care imită site-ul oficial, poate conține deja datele lor personale. Dacă își inserează datele cardului, victimele le vor furniza, de fapt, atacatorilor", explică specialiștii DNSC, într-un comunicat de presă transmis, marți, AGERPRES. Cu ocazia săptămânii internaționale pentru combaterea fraudelor (12-18 noiembrie), experții în securitate cibernetică subliniază cât de important este să fim vigilenți și pregătiți pentru a ne feri de înșelătoriile din mediul online. "Infractorii din mediul online vor încerca mereu să își adapteze scenariile de atac contextului actual. De Black Friday suntem bombardați cu oferte, promoții, concursuri false, în care atacatorii se deghizează în magazine online, bănci, servicii digitale, servicii de curierat sau chiar autorități, pentru a convinge utilizatorii să-și ofere date sensibile, sub diferite pretexte, de la caz la caz. Ca utilizatori obișnuiți nu trebuie să ne panicăm cu privire la potențialele amenințări, pentru că este destul de simplu să ne protejăm datele în mediul online, dacă migrăm principii ale securității fizice la mediul online. În primul rând, nu trebuie să efectuăm acțiuni în grabă, să ne concentrăm exclusiv pe ceea ce facem în acel moment online, mai ales dacă urmează să introducem date și să ne punem întrebările potrivite atunci când primim un SMS, un mesaj sau un mail nesolicitat, chiar dacă vine de la un cont cunoscut. Dacă dorim să facem o achiziție online în perioada următoare, ori poate căutăm să ne rezervăm sejurul visat pentru următoarea vacanță, este de recomandat să facem acest lucru pe site-uri sigure, cu reputație, care au recenzii bune din partea clienților", a declarat Mihai Rotariu, coordonator al Direcției Comunicare, Marketing și Media din cadrul DNSC. La rândul său, Raluca Voicu, Manager Issuer and Acquirer Fraud Investigations, în cadrul ING Bank România, a afirmat că instituția bancară pe care o reprezintă investește în sisteme interne de monitorizare pentru identificarea și combaterea fraudelor. "Totodată, credem cu tărie că informarea continuă este esențială și încercăm să punem subiectul cât mai mult pe agenda publică și să transmitem mesaje cât mai simple și cu un impact cât mai mare", a spus Voicu.
Economia României a frânat puternic în trimestrul 3
Produsul Intern Brut (PIB) al României a crescut în trimestrul 3, în termeni reali, cu 0,4% față de trimestrul 2 al anului, arată datele semnal publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”Față de același trimestru din anul 2022, Produsul intern brut a înregistrat o creștere cu 0,2% pe seria brută și cu 2,1% pe seria ajustată sezonier. În perioada 1.I-30.IX 2023, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,1% comparativ cu perioada 1.I-30.IX 2022, pe seria brută și cu 1,9% pe seria ajustată sezonier. Seria ajustată sezonier a Produsului Intern Brut trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul III 2023, fiind revizuită față de varianta publicată în comunicatul de presă nr. 261 din 12 octombrie 2023”, arată datele INS. În trimestrul III 2023, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul intern brut a crescut cu 0,4%. Față de același trimestru din anul 2022, Produsul Intern Brut s-a majorat cu 2,1%. În perioada 1.I-30.IX 2023, comparativ cu perioada corespunzătoare din anul 2022, Produsul Intern Brut a crescut cu 1,9%. Comparativ cu același trimestru din anul 2022, Produsul Intern Brut, în trimestrul III 2023, a înregistrat o creștere cu 0,2%. În perioada 1.I-30.IX 2023, față de aceeași perioadă din anul 2022, Produsul intern brut s-a majorat cu 1,1%. Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului intern brut pentru trimestrul III 2023 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată (trimestrele aferente perioadei 2021- 2023), indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului intern brut pentru trimestrul II 2023, publicată în comunicatul de presă nr. 261 din 12 octombrie 2023, astfel: rezultatele trimestrului I 2021, comparativ cu trimestrul IV 2020, au fost revizuite de la 100,7% la 101,0%; rezultatele trimestrului II 2021, comparativ cu trimestrul I 2021, au fost revizuite de la 100,3% la 100,1%; rezultatele trimestrului III 2021, comparativ cu trimestrul II 2021 nu au fost modificate (101,1%); rezultatele trimestrului IV 2021, comparativ cu trimestrul III 2021, au fost revizuite de la 100,4% la 100,3%; rezultatele trimestrului I 2022, comparativ cu trimestrul IV 2021, au fost revizuite de la 102,7% la 103,1%; rezultatele trimestrului II 2022, comparativ cu trimestrul I 2022, au fost revizuite de la 100,3% la 99,9%; rezultatele trimestrului III 2022, comparativ cu trimestrul II 2022, au fost revizuite de la 100,8% la 100,9% ; rezultatele trimestrului IV 2022, comparativ cu trimestrul III 2022 nu au fost modificate (101,1%); rezultatele trimestrului I 2023, comparativ cu trimestrul IV 2022, au fost revizuite de la 99% la 99,3%; rezultatele trimestrului II 2023, comparativ cu trimestrul I 2023, au fost revizuite de la 101,7% la 101,3%.
Șapte din zece români vor să economisească energie pentru reducerea costurilor
Majoritatea românilor (70%) consideră că principalul avantaj al unei locuințe eficiente energetic este economisirea prin reducerea costurilor cu energia, relevă rezultatele unui studiu de specialitate, publicat marți. Conform cercetării Reveal Marketing Research și România Eficientă, în percepția românilor, eficiența energetică este asociată în cea mai mare măsură cu costurile utilităților (21%), confortul personal (18%) și sănătatea individuală (17%). În acest context, principalul factor care îi determină pe 7 din 10 români să fie mai atenți la energia consumată este prețul acesteia. De asemenea, comparativ cu anul 2022, se observă o creștere a importanței prețului ca factor motivant pentru a economisi energie, de la 66% la 69%, într-o măsură semnificativ mai mare în cazul persoanelor mature de peste 45 ani (75%). Cele mai frecvente acțiuni pe care le fac românii pentru a-și reduce facturile la energie sunt stingerea luminii de fiecare dată când nu se mai află persoane în încăpere (46%) și stingerea televizorului când nu este utilizat (37%). În plus, ponderea celor care sting mereu lumina când ies din încăpere crește de la 44% la 46%, iar cei care sting mereu televizorul când nu vizionează vreun program sunt de 37%, comparativ cu 33% în 2022. Totodată, locuirea într-o casă sau apartament termoizolat este un aspect foarte important pentru 76% dintre români, în timp ce, în ultimul an, se înregistrează o creștere semnificativă a incidenței montării de termostate pentru controlul temperaturii din locuințe, de la 50% la 56%. Importanța eficienței energetice este apreciată pentru toate tipurile de clădiri, iar peste trei sferturi (76%) dintre români precizează că este importantă creșterea eficienței energetice a blocurilor de locuințe, însă în topul clădirilor ce necesită îmbunătățiri se află spitalele (80%) și școlile (78%). Studiul Reveal Marketing Research s-a desfășurat online la comanda programului România Eficientă, în perioada 20 - 25 septembrie 2023, pe un eșantion de o mie de respondenți, iar eroarea maximă de eșantionare este plus /-3,1%, la un nivel de încredere de 95%.
Indicele ROBOR la trei luni a coborât la 6,29% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a scăzut marți la 6,29% pe an, de la 6,30% pe an, în ședința precedentă, conform datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul anului trecut, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an, iar la începutul acestui an urcase la 7,56%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a scăzut la 6,34%, de la 6,36% pe an, anterior, iar ROBOR la 12 luni a coborât la 6,43%, de la 6,44%. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 5,96% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul II 2023, în urcare față de cel din trimestrul anterior, de 5,94%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19/2019 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Producția industrială a s-a micșorat în primele nouă luni cu 5,1%
Producția industrială a scăzut în primele nouă luni ale anului atât ca serie brută (-5,1%), cât și ca serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate (-5%), arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I – 30.IX.2023, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX.2022, producția industrială (serie brută) a scăzut cu 5,1%, ca urmare a scăderilor producției și furnizării de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-10,9%) și industriei prelucrătoare (-4,6%). Industria extractivă a crescut cu 3,7%”, arată datele INS. Producția industrială, serie ajustată în funcție de numărul de zile lucrătoare și de sezonalitate, în perioada 1.I – 30.IX.2023, comparativ cu perioada 1.I – 30.IX.2022, a fost mai mică cu 5%, din cauza scăderilor înregistrate de producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (-11%) și industria prelucrătoare (-4,3%). Industria extractivă a crescut cu 3,8%. În luna septembrie 2023, producția industrială (serie brută) a crescut față de luna precedentă cu 13,4%, datorită creșterilor înregistrate de industria prelucrătoare (plus 17,3%) și industria extractivă (plus 1,2%).
Google a plătit miliarde ca aplicațiile sale să fie implicite pe smartphone-urile Samsung
În 2020, Google a fost de acord să plătească 8 miliarde de dolari pe patru ani, pentru ca Play Store, Google Search și Google Assistant să fie configurate ca aplicații implicite pe smartphone-urile Samsung. Informația reiese din mărturia pe care James Kolotouros, responsabil de parteneriate la Google, a dat-o când a fost întrebat de avocatul Epic în cadrul procesului dintre cele două companii ce are loc în San Francisco. Google avea o întreagă strategie, care prevedea ca producătorii de smartphone-uri să plătească o parte din veniturile generate din aplicații, pentru ca acestea să fie impuse ca implicite pe dispozitivele vândute. Înțelegerea cu Samsung a fost folosită ca exemplu de avocatul care reprezintă Epic, pentru a demonstra maniera în care Google a ajuns să domine cu produsele sale un mare număr de piețe. În cazul impunerii, prin acest gen de parteneriate, a magazinului de conținut Play Store, Epic încearcă să demonstreze că Google a încercat să obstrucționeze răspândirea magazinelor terțe de aplicații, care i-ar fi afectat profitul. În același proces, avocații Epic au susținut că, doar în 2021, Play Store a avut un profit operațional de peste 12 miliarde de dolari.
Uriașa bancă chineză ICBC a plătit o răscumpărare infractorilor cibernetici
Banca chineză ICBC, cea mai mare bancă din lume după active, a plătit o răscumpărare infractorilor cibernetici care au spart sistemul informatic al diviziei americane a instituției financiare, săptămâna trecută, a declarat luni un reprezentant al bandei de ransomware Lockbit, într-un comunicat citat de Reuters. Agenția de presă nu a putut verifica în mod independent. Divizia americană a băncii a fost lovită de un atac de tip ransomware care a perturbat tranzacțiile de pe piața titlurlor de Trezorerie din SUA, joia trecută. ”Au plătit o răscumpărare, afacere încheiată”, a declarat reprezentantul Lockbit pentru Reuters, prin intermediul Tox, o aplicație de mesagerie online. Atacul cibernetic împotriva băncii chineze ICBC a făcut ca unitatea sa din SUA să datoreze temporar Bank of New York Mellon 9 miliarde de dolari, ca urmare a tranzacțiilor nerezolvate, determinând societatea-mamă să injecteze un capital semnificativ în divizie pentru a deconta tranzacțiile, au spus surse familiare cu problema, citate de Reuters. BNY Mellon și-a primit banii ulterior, au spus sursele.
