MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Reducerile de Black Friday sunt doar praf aruncat în ochii clienților
O analiză a Consiliului Concurenței arată că prețul la care se aplică reducerea, afișat de comercianții online, este mai mare decât nivelul prevăzut de lege, pentru aproximativ 80% din produsele monitorizate
Comercianții online nu respectă legislația în cadrul campaniilor de reduceri, a constatat Consiliul Concurenței în urma unei anchete sectoriale privind comerțul electronic, în care arată că în campania de Black Friday de anul trecut prețul de referință a fost crescut sau menținut artificial. Astfel, în cadrul analizei, autoritatea de concurență a remarcat faptul că prețul la care se aplică reducerea (prețul de referință, care apare ’tăiat’), afișat de comercianții online, este mai mare decât nivelul prevăzut de lege, pentru aproximativ 80% din produsele monitorizate, a informat ieri Consiliul Concurenței. Conform legislației (OG nr. 99/2000), orice comerciant care intenționează să facă o reducere de preț trebuie să o raporteze la un preț de referință, respectiv la cel mai mic preț practicat în același spațiu de vânzare în ultimele 30 de zile. Mai mult, Consiliul Concurenței a constatat că în cazul a aproximativ 29% din produsele monitorizate de Black Friday 201, prețul tăiat a fost mai mare chiar decât prețul maxim practicat în ultimele 30 de zile. Acest fapt indică o creștere/menținere artificială a prețului de referință de Black Friday, arată instituția. Din datele analizate de autoritatea de concurență, există un comportament generalizat de nerespectare a normelor legale privind campaniile de reduceri de prețuri. În aceste condiții, mecanismele de manifestare a concurenței prin preț în cadrul promoțiilor sunt distorsionate, percepția clienților cu privire la prețul real (prețul de referință) fiind deformate. “Această practică, de a crește sau de a menține artificial prețul de referință în cadrul promoțiilor (exmplu Black Friday), creează consumatorilor impresia că beneficiază de o reducere mai mare decât este în realitate. De fapt, consumatorii plătesc un preț apropiat celui din afara campaniei, ceea ce poate constitui o încălcare a legislației în domeniu”, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței. Ancheta sectorială a reliefat faptul că, în general, mai mult de jumătate din volumul vânzărilor principalilor retaileri sunt la prețuri promoționale. Astfel, o mare parte din produsele comercializate de toate platformele online importante și care au fost monitorizate au avut prețuri reduse durate lungi de timp. ”Astfel, prețurile practicate de comercianții online cu ocazia campaniei Black Friday sunt comparabile cu cele din cadrul altor campanii. Ca urmare, Black Friday se individualizează mai degrabă ca o campanie de volum, decât de reducere a prețurilor”, spun oficialii autorității de concurență. Din datele analizate, reiese faptul că sursa principală a reducerilor de prețuri constă în negocierea unor discount-uri importante cu furnizorii. Acest lucru adâncește și mai mult barierele existente între retailerii mari și cei cu o poziție de piață nesemnificativă. Sectorul comerțului electronic prezintă încă caracteristicile unei piețe naționale izolate (tranzacțiile transfrontaliere sunt încă reduse). De asemenea, piața românească este insuficient de matură, atât din perspectiva cererii, cât și a ofertei, existând, totuși, un potențial de dezvoltare și de diminuare a barierelor geografice. În sectorul comerțului electronic activează un număr restrâns de jucători relevanți (liderul deține o poziție semnificativă pe anumite segmente, fiind detașat față de următorii concurenți) și o categorie a comercianților ce dețin cote de piață nesemnificative, care întâmpină bariere de dezvoltare importante. Ponderea comerțului electronic în totalul sectorului de retail a crescut de la an la an, în perioada 2012-2017. Astfel, dacă în anul 2012 comerțul electronic reprezenta 1,3% din totalul retail-ului, în anul 2017 acest indicator a ajuns la o valoare estimată de 5,6%. Comerțul electronic a crescut în anul 2017, față de 2016, cu 55%, până la 2,8 miliarde de euro.
Profitul net al OMV Petrom a crescut până la 854 milioane lei
u compania a realizat în primele trei luni ale anului vânzări de 4,87 miliarde lei
OMV Petrom, cel mai mare producător de țiței și gaze din sud-estul Europei, a raportat în primul trimestru al anului un profit net de 854 milioane lei, cu 38% mai mare față de perioada similară a anului trecut, când s-a cifrat la 619 milioane lei, potrivit rezultatelor transmise joi de companie. De asemenea, compania a realizat în primele trei luni ale anului vânzări de 4,87 miliarde lei, cu 5% în crește față de aceeași perioadă din 2017, când s-au ridicat la 4,65 miliarde lei. ”Valoarea vânzărilor consolidate a crescut ușor cu 5% comparativ cu T1/17, susținută de prețuri mai mari ale produselor petroliere și gazelor naturale și de volume mai mari ale vânzărilor de electricitate, contrabalansate parțial de volume mai mici ale vânzărilor de gaze naturale și prețuri mai mici ale energiei electrice. Vânzările din Downstream Oil au reprezentat 70% din totalul vânzărilor consolidate, în timp ce vânzările din Downstream Gas au reprezentat 28% și cele din Upstream 2% (vânzările din Upstream fiind, în mare parte, vânzări în interiorul grupului, nu către terți)”, se arată în raportul companiei. Numărul de angajați al OMV Petrom a scăzut cu 6% la sfârșitul lunii martie, la 13.606, de la 14.532 salariați la sfârșitul lui martie 2017. Pe parcursul trimestrului I al acestui an, compania a efectuat investiții de 843 milioane lei, în creștere cu 139% față de trimestrul I 2017. ”Creșterea investițiilor a fost determinată în principal de intensificarea activității de foraj și de pregătirile legate de revizia generală planificată a rafinăriei”, se menționează în raport. Producția totală de hidrocarburi a scăzut cu 5% în primul trimestru, la 14,59 milioane barili echivalent petrol, în timp ce producția de gaze naturale a scăzut tot cu 5%, la 1,22 miliarde metri cubi. ”Producția de hidrocarburi la nivel de grup a scăzut cu aproximativ 5%, din cauza declinului natural, a vânzării zăcămintelor marginale, precum și a impactului nerecurent din lucrări și înlocuirea echipamentelor din zona Totea – Hurezani. În România, producția zilnică de hidrocarburi a fost de 155,6 milioane bep/zi, iar producția totală a însumat 14 milioane bep. Producția de țiței și condensat în România a fost de 6,1 milioane barili, cu 3% mai mică decât în T1/17. Aceasta a reflectat în principal declinul natural și vânzarea zăcămintelor marginale. Producția de gaze naturale în România a fost de 7,94 milioane bep, cu aproximativ 6% mai mica decât în T1/17”, se afirmă în raport. Aceasta a fost influențată, în principal, de declinul natural al principalelor zăcăminte de gaze naturale, cât și de impactul nerecurent din lucrări și înlocuirea echipamentelor din zona Totea – Hurezani. OMV Petrom este cel mai mare grup petrolier integrat din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze de aproximativ 61 milioane barili echivalent petrol în 2017.
Bărbații din România câștigă în medie doar cu 5% mai mult decât femeile
România înregistrează un decalaj de 5% raportat la diferențele salariale medii între bărbați și femei, fiind mult sub pragul înregistrat la nivel european, potrivit unei analize Smartree. De asemenea, unul dintre elementele discriminatorii în procesele de recrutare la nivel local este vârsta, fapt pentru care procentul angajaților de peste 55 de ani este de doar 40%, spre deosebire de 55% la nivelul Uniunii Europene. ”Cu toate că în ultimii ani companiile au abordat treptat politici organizaționale menite să elimine diferențele de remunerație, acordând șanse egale bărbaților și femeilor la locul de muncă, la nivel salarial se pot observa, încă, decalaje considerabile pe acest criteriu”, arată analiza citată. Totuși, dacă la nivelul Uniunii Europene decalajul salarial mediu între femei și bărbați este de 16,3%, în România acest procent se situează la doar 5%."Constatăm că din ce în ce mai mulți angajatori din România sunt obiectivi în ceea ce privește diferențele salariale, mizând pe profesionalism și respectarea unor principii etice. Tendința este susținută în acest context și de noua generație de angajați, care își negociază contractul de muncă după alte principii decât predecesorii lor. Așadar, diferențele salariale tind să fie mai mici sau aproape inexistente în cazul tinerilor de până în 35 de ani, precum și al celor nou intrați în câmpul muncii”, a declarat Raluca Peneș, reprezentant Smartree. De asemenea, conform analizei Smartree, România este una dintre puținele țări din UE în care rata de angajare a femeilor a scăzut ușor începând cu anii 2000, stabilizându-se în jurul procentului de 58%, comparativ cu procentul de 75% angajați bărbați, în creștere în ultimii cinci ani. La nivelul Uniunii Europene s-a observat un decalaj redus al ratelor ocupării forței de muncă dintre bărbați și femei, care rezultă din creșterea numărului locurilor de muncă ocupate de femei. ”De asemenea, cu toate că în ultima vreme femeile sunt mult mai vizibile pe plan profesional, de la mediul antreprenorial, până la top managementul marilor corporații, bărbații sunt în continuare mai des promovați decât femeile și, prin urmare, mai bine remunerați. La nivelul statelor din Uniunea Europeană, mai puțin de 6% dintre directorii generali executivi sunt femei. Unul dintre domeniile în care femeile sunt cel mai puțin implicate în funcții de conducere, procentajul fiind considerabil în favoarea bărbaților, este mediul politic”, se arată în analiză.
Gap, Zara, H&M renunță la produsele din mohair în colecțiile lor
Giganții internaționali Gap, Zara, H&M și Topshop au anunțat miercuri că au renunțat la hainele din mohair, după difuzarea de către Peta a unui film în care mai multe capre erau matratate, potrivit ONG-ului din Africa de Sud, notează AFP. Organizația care apără drepturile animalelor afirmă că acest video a fost "filmat de un martor" și "conține imagini înregistrate în ianuarie și februarie anul acesta în 12 ferme diferite" din Africa de Sud, țară de unde provine jumătate din cantitatea de mohair vândut în lume. Peta a cerut deschiderea unei anchete. În aceste imagini, capre din rasa Angora, din a căror lână se fabrică pulovere, eșarfe sau cuverturi, sunt trase de coarne și de picioare, ridicate de coadă, târâte și aruncate pe pământ. Acest film "a nemulțumit în special întreprinderile de modă internaționale, între care grupul H&M, Gap Inc., Inditex și Arcadia, care au interzis vânzarea de mohair", a anunțat Peta în comunicat. Purtători de cuvânt ale celor patru companii, contactate de AFP, au confirmat că s-au angajat să înterzică până în 2020 această fibră apreciată pentru lejeritate și finețe. Suedezii de la H&M au precizat că nu utilizează decât o ifimă parte de mohair în colecții (0,044% fibre utilizate), iar pentru rivalul spaniol Inditex (Zara, Pull&Bear, Massimo Dutti, Bershka, Stradivarius, Oysho, Zara home, Uterqüe) această materie nu reprezintă decât "un număr redus de produse". Gigantul american Gap a subliniat că ia foarte în serios problema bunăstării animalelor, precizând că interzicerea mohairului vizează etichetele Athleta, Banana Republic, Gap și Old Navy. Grupul britanic Arcadia (Tophsop, Topman, Burton Menswear, Dorothy Perkins, Evans, Miss Selfridge, Outfit Kids, Wallis) a confirmat de asemenea un astfel de angajament, exprimându-și "preocuparea în fața filmului obținut de Peta". Problema bunăstării animalelor a determinat recent ca o serie de mărci, precum Gucci și Versace, să nu mai folosească produse din blană în colecțiile lor.
Veste extrem de proastă pentru persoanele cu credite în lei
Indicele Robor la trei luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a screscut la 2,49%, un nou record al ultimilor patru ani, potrivit datelor publicate joi de Banca Națională a României (BNR). Robor la trei luni este indicatorul principal în funcție de care se calculează dobânzile variabile la creditele în lei. După ce cu o zi în urmă indicele Robor la trei luni a atins pragul de 2,47, cea mai mare valoare începând din 23 octombrie 2014, când a fost 2,48%, joi nivelul acestuia a atins 2,49. Totodată, valoarea indicelui Robor la șase luni, în funcție de care se calculează dobânzile la credite ipotecare, este 2,58%. Banca Națională a României (BNR) a decis, miercuri, 4 aprilie, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 2,25% pe an.
Aproape 40% din fondul Programului Prima Casă a fost epuizat
Directorul general al Fondului Național de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat, joi, la Timișoara, că aproape 40% din fondul alocat Programului Prima Casă pe anul 2018 a fost epuizat, transmite corespondentul MEDIAFAX. Directorul general al FNGCIMM a afirmat, joi, la Timișoara, că fondul alocat pentru Programul Prima Casă în anul 2018 este de aproximativ două miliarde de lei, din care 800 de milioane de lei au fost deja epuizați. “Prima Casă rămâne unul dintre programele de notorietate guvernamentale, aș putea spune că este poate este unul dintre cele mai de succes programe guvernamentale postdecembriste. Circa 800 de milioane de lei din cele două miliarde de lei alocate pe anul 2018 au fost deja epuizate. Putem spune că aproape 40% din fondul anual este deja epuizat. Doar în Regiunea Vest au fost circa 376 de unități locative garantate de către Fond, în valoare de aproape 38 de milioane de lei”, a declarat Alexandru Petrescu. Potrivit directorului general al FNGCIMM, dacă anul trecut, Programul Prima Casă a avut alocată suma de 2,5 miliarde de lei, în acest an, precum și în 2019 și 2020, fondul anual va fi de două miliarde de lei. În anul 2021, suma va scădea la 1,5 miliarde de lei.
Turismul a avansat cu 6%
Sosirile înregistrate în structurile de primire turistică în trimestrul I 2018 au însumat 2,18 milioane, în creștere cu 6,3% față de perioada similară din 2017, iar înnoptările - 4,12 milioane - au crescut cu 6,2%, arată datele comunicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Din numărul total de sosiri, sosirile turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 78% în trimestrul I 2018, în timp ce turiștii străini au reprezentat 22% , ponderi similare cu cele din perioada similară a anului 2017. În ceea ce privește sosirile turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (74,4% din total turiști străini), iar din aceștia 82,9% au fost din țările aparținând Uniunii Europene. Din numărul total de înnoptări, înnoptările turiștilor români în structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare au reprezentat 77,5% în trimestrul I 2018, în timp ce înnoptările turiștilor străini au reprezentat 22,5%. În ceea ce privește înnoptările turiștilor străini în structurile de primire turistică, cea mai mare pondere au deținut-o cei din Europa (73,9% din total turiști străini), iar din aceștia 80,9% au fost din țările aparținând Uniunii Europene.
Prețurile din industrie au crescut cu 3,8% în martie
Media generală a prețurilor din industrie a crescut cu 3,8% în martie 2018 față de martie 2017, cele mai mari scumpiri regăsindu-se în producția de calculatoare, industria chimică și confecțiile metalice, arată datele comunicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). „În luna martie 2018, comparativ cu luna martie 2017, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 3,8%”, se arată într-un comunicat al INS. Prețurile producției industriale au crescut cel mai mult în domenii precum fabricarea calculatoarelor (plus 6,2%), industria chimică (plus 5,7%) și confecțiile metalice (plus 4,3%). În luna martie 2018, prețurile producției industriale pe total (piața internă și piața externă) au crescut cu 0,2% față de luna februarie 2018.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
