Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Nori negri plutesc deasupra sectorului construcțiilor

Ziarul de Vrancea
28 feb 2024 1255 vizualizări

Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri eliberat în prima lună din an, în scădere

Numărul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale eliberat în ianuarie 2024 a fost de 1.829, în scădere cu 12%, față de luna similară a anului trecut, când s-au înregistrat 2.079, potrivit datelor publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). Pentru clădiri nerezidențiale, în prima lună din 2024 s-au eliberat 371 autorizații de construire, mai puține cu 8,2% raportat la ianuarie 2023, când s-au consemnat 404 autorizații eliberate. Conform INS, cele 1.829 de autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale eliberate în luna ianuarie 2024 au vizat o suprafață utilă totală de 421.032 metri pătrați, în minus cu 24,8%. Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidențiale, 70,1% sunt pentru zona rurală. Practic, în prima lună din an se evidențiază o scădere cu 250 a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale comparativ cu luna corespunzătoare din 2023, în profil teritorial această scădere fiind reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-100 autorizații), Sud-Muntenia (-86), Nord-Vest (-75), București-Ilfov (-26) și Sud-Vest Oltenia (-7).

Creșteri s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Sud-Est (plus 22 autorizații), Vest (plus 16) și Nord-Est (plus 6). La capitolul clădiri nerezidențiale, în ianuarie 2024 s-au eliberat 371 autorizații de construire, mai puține cu 8,2% față de ianuarie 2023, în suprafață utilă totală de 153.797 mp (-32,5%). Comparativ cu luna corespunzătoare din anul precedent, în luna ianuarie 2024 s-a înregistrat o scădere a suprafeței utile la autorizațiile de construire eliberate pentru clădirile nerezidențiale cu 74.088 mp. În profil teritorial, această scădere este reflectată în următoarele regiuni de dezvoltare: Centru (-35.223 mp), Nord-Vest (-33.430), București-Ilfov (-29.727), Vest (-4.531) și Nord-Est (-2.559). Creșteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Est (plus 27.570 mp), Sud-Muntenia (plus 3.436) și Sud-Vest Oltenia (plus 376).

KFC, Pizza Hut și Taco Bell au adus câștiguri record anul trecut

u Sphera Franchise Group, care deține mărcile de mai sus, a raportat vânzări de un miliarde de lei anul trecut

Sphera Franchise Group, deținătorul companiilor care operează în sistem de franciză brandurile KFC, Pizza Hut și Taco Bell în România, brandul KFC în Republica Moldova și același brand în unele zone din Italia anunță rezultate financiare record pentru anul trecut. Conform datelor făcute publice de către oficialii grupului, KFC România a depășit pragul de 1 miliard de lei vânzări în 2023. „Sphera Franchise Group (simbol bursier SFG), cel mai mare grup din industria de food service din România, încheie cel mai bun an din istoria sa, cu vânzări de 1,47 mld. lei și indicatori de profitabilitate îmbunătățiți – EBITDA normalizat mai mare cu 44,1% față de 2022, de 147,9 mil. lei, și profit net normalizat în creștere cu 80,3% comparativ cu anul precedent, de 79,8 mil. lei. Cea mai mare contribuție la rezultatele financiare de excepție obținute de Sphera Group anul trecut a avut-o KFC România, care a depășit pragul de 1 mld. lei vânzări în 2023, o creștere de 12,5% față de 2022. Pe fondul unui trimestru patru 2023 excelent, cu o marjă de profitabilitate EBITDA de 15,7%, brandul fanion al Grupului a încheiat anul cu un profit net de 86,8 mil. lei (plus 26,5%)”, se arată într-un comunicat dat publicității joi de către reprezentanții grupului.  Conform sursei citate, brandul Taco Bell a atins pragul de rentabilitate și a încheiat anul 2023 cu profit, urmare a unor vânzări mai mari cu 22% și a unor creșteri de trei cifre la nivelul profitului operațional al restaurantelor (plus 148,6%) și al EBITDA (plus 139,3%).  KFC Italia a devenit, de asemenea, profitabilă în 2023, înregistrând profit net de 3 milioane lei, într-un an în care profitul înainte de impozite, dobânzi și amortizare EBITDA a crescut cu 436%. KFC Moldova, care operează două restaurante din Chișinău, raportează un profit net de 2,8 milioane lei cu 42,6% mai mult decât de anul trecut. Unitățile operate de Sphera în Moldova au avut vânzări cu 18,4% mai mari, ajungând la 20,59 milioane lei), profit operațional la nivelul restaurantelor mai mare cu 42,5%, la 3,78 milioane lei, EBITDA mai mare cu 35,2%, la 3,66 milioane lei.  În ceea ce privește brandul Pizza Hut, acesta trece prin-un proces de reconfigurarea rețelei, care a avut în vedere uniformizarea brandurilor Pizza Hut și Pizza Hut Delivery și este de așteptat ca, pe termen mediu, să se vadă efectele pozitive ale acestei reorganizări, precizează sursa citată.  „Rezultatele bune la nivelul companiilor se datorează unor volume mai mari de vânzări, strategiei eficiente de preț și măsurilor riguroase de control al costurilor. În pofida costurilor în creștere și a unor presiuni fiscale suplimentare (majorări de taxe, ale salariului minim), printr-un management adecvat, cheltuielile în restaurante au crescut într-un ritm mai lent decât vânzările. Astfel, Sphera a realizat în 2023 un profit operațional al restaurantelor cu 45,7% mai mare față de 2022. Compania încheie anul cu un nivel confortabil al profitabilității, marja EBITDA situându-se la 10,1%”; se arată în comunicatul Sphera Group.

Alicuș (ANRE): Sunt puțin peste 110.000 de prosumatori în țară

Numărul prosumatorilor depășește ușor 110.000 iar puterea instalată era de peste 1.400 MW, la 31 decembrie 2023, înregistrându-se o încetinire în ceea ce privește numărul de prosumatori în ultima lună a anului, potrivit lui Viorel Alicuș, director în cadrul Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). "Ultimele date cred că le-am pus pe site. Sunt puțin peste 110.000 de prosumatori cu putere instalată, la 31 decembrie 2023, de puțin peste 1.400 MW. Am văzut o încetinire ca și număr de prosumatori, în decembrie, dar probabil se datorează specificității lunii decembrie, când întreaga activitatea încetinește puțin. De remarcat este faptul că există un trend de instalare de capacități în zona persoanelor juridice mult mai accentuat decât în zona persoanelor fizice", a menționat miercuri Viorel Alicuș, la ZF Power Summit. În opinia sa, persoanele juridice sunt interesate să-și protejeze afacerea de volatilitatea prețurilor din piață. El a subliniat că este destul de greu să fie făcute prognoze deoarece trendul este diferențiat. "Cu toate că numărul de prosumatori este posibil să nu crească cu aceeași viteză, nu același lucru se poate spune despre capacitatea instalată, unde trendul se poate menține, ba chiar ar fi posibil să accelereze. În acest context, apare problema de presiune asupra rețelelor de distribuție, în special - și ce se poate face în acest sens", a menționat Viorel Alicuș. Totodată, el a subliniat că stocarea este primul lucru care trebuie încurajat prin legislație primară și prin fonduri deoarece este în beneficiul prosumatorilor din piață, reducându-se astfel costurile în zona de distribuție, cu potențiale investiții extrem de costisitoare în cazul în care s-ar face în lipsa acestor capacități de stocare.

APIA amână startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată 2024

Startul Campaniei de primire a Cererilor de Plată 2024 se amână cu cel puțin două săptămâni, timp în care se se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8, informează joi Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). "În acest moment se modifică legislația europeană, în sensul modificării/aprobării Regulamentului (UE) nr. 2115/2021 opozabil României. Totodată, se așteaptă de la Comisia Europeană (CE) derogările privind condiționalitatea pentru GAEC 7 și GAEC 8. Ulterior, legislația națională se va aproba în sensul celor stabilite în legislația europeană. Astfel, având în vedere aspectele prezentate mai sus, APIA amână termenul de depunere a cererilor de plată pentru anul 2024 în funcție de calendarul stabilit pentru aprobarea tuturor actelor normative", se spune într-un comunicat remis AGERPRES. Reprezentanții APIA susțin că amânarea startului Campaniei de primire a Cererilor de Plată va fi de cel cel puțin două săptămâni. "Decalarea termenului de depunere nu va impacta Campania de plăți în avans pentru anul de cerere în curs care va începe la data de 16 octombrie 2024", a declarat directorul general al APIA, Cornel Turcescu. Conform instituției, APIA a pus la dispoziția fermierilor români aplicația IPA Online, prin care aceștia pot face modificări/actualizări ale cererilor unice depuse, sector vegetal, fără a avea posibilitatea de a închide cererile și a le aproba, până la stabilirea datelor concrete de începere a Campaniei 2024. Comisarul european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski, a transmis pe 26 februarie, în Consiliul Agricultură și Pescuit, că există posibilitatea de a face "modificări limitate și țintite" în actele legislative de bază din actuala Politică Agricolă Comună (PAC) 2023 - 2027, în urma "numeroaselor solicitări" venite din partea statelor membre, inclusiv din partea României.

Google, dată în judecată pentru 2,1 miliarde de euro de 32 de grupuri media

Google, parte a grupului Alphabet, este dată în judecată pentru de 2,1 miliarde de euro (2,3 miliarde de dolari) de către 32 de grupuri media, inclusiv Axel Springer și Schibsted, acestea susținând că au suferit pierderi din cauza practicilor companiei în publicitatea digitală, transmite Reuters. Inițiativa grupului - care include companii editoriale din Austria, Belgia, Bulgaria, Republica Cehă, Danemarca, Finlanda, Ungaria, Luxemburg, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Spania și Suedia - vine în timp ce autoritățile de reglementare antitrust iau măsuri împotriva afacerii Google cu publicitate digitală. ”Companiile media implicate au suferit pierderi din cauza unei piețe mai puțin competitive, ceea ce este un rezultat direct al comportamentului greșit al Google”, se arată într-un comunicat emis de avocații lor, Geradin Partners și Stek. ”Fără folosirea abuzivă a poziției dominante de către Google, companiile media ar fi primit venituri semnificativ mai mari din publicitate și ar fi plătit tarife mai mici pentru serviciile de tehnologie publicitară. În mod crucial, aceste fonduri ar fi putut fi reinvestite în consolidarea peisajului media european”, au spus avocații. Aceștia au citat amenda de 220 de milioane de euro a autorității franceze de concurență împotriva Google pentru afacerea sa de tehnologie publicitară în 2021, precum și acuzațiile Comisiei Europene de anul trecut, pentru a susține acuzațiile grupului de companii. Într-o declarație, un purtător de cuvânt al Google a spus că aceasta se opune procesului, adăugând că este ”speculativ și oportunist”. ”Google lucrează în mod constructiv cu editorii din Europa... (instrumentele noastre de publicitate) se adaptează și evoluează în parteneriat cu aceiași editori” , a arătat acesta.

Walt Disney fuzionează cu Reliance India

Walt Disney și conglomeratul indian Reliance își vor fuziona afacerile din India, a anunțat miercuri gigantul american de divertisment. Companiile își vor combina diviziile Star India și Viacom18, în nou-creatul joint venture Star India, evaluat la aproximativ 8,5 miliarde de dolari după bani, excluzând sinergiile, transmite CNBC. Proiectul va avea peste 750 de milioane de telespectatori pe râvnita piață indiană, se arată într-un comunicat. Tranzacția rămâne supusă aprobărilor de reglementare și ale acționarilor. Acordul este de așteptat să fie finalizat fie în ultimul trimestru al acestui an, fie în primul trimestru din 2025. După finalizarea tranzacției, Reliance, condusă de cel mai bogat om din Asia, Mukesh Ambani, va controla societatea mixtă și va injecta 1,4 miliarde de dolari în strategia de creștere a acesteia. Structura de proprietate va cuprinde o cotă de 16,34% pentru Reliance, 46,82% pentru Viacom18 de la Ambani și 36,84% pentru Disney.

Directori Binance, reținuți în Nigeria

Doi directori executivi de la Binance au fost reținuți în Nigeria, pe fondul eforturilor făcute de cea mai populată țară africană de a-și proteja moneda, care se devalorizează rapid. Nigeria a reținut doi directori executivi de la Binance, care au venit în țară după ce mai multe servicii de schimb cripto au fost interzise săptămână trecută. Autoritățile nigeriene au luat recent în vizor criptomonedele, după ce moneda națională s-a devalorizat, ceea ce a alimentat cea mai mare inflație din ultimele trei decenii, de aproape 30%. Pe fondul acestor probleme, serviciile cripto au devenit o alternativă pentru tranzacții și stabilirea unei valori neoficiale pentru moneda țării. După reținerea celor doi oficiali, Binance a blocat tranzacțiile la bitcoin și tether și cu Naira, moneda Nigeriei. Guvernatorul băncii centrale declara marți că există îngrijorări cu privire la tranzacțiile ilicite realizate prin intermediul serviciilor de schimb cripto. Conform acestuia, doar în ultimul an, Binance Nigeria a tranzacționat în jur de 26 de miliarde de dolari.

Apple renunță la dezvoltarea unui mașini electrice

Apple a anulat activitățile sale pentru dezvoltarea unei mașini electrice, la un deceniu după ce producătorul de iPhone-uri lansase proiectul, potrivit unei surse citate de Reuters. Decizia trage cortina asupra unui plan care ar fi ajutat Apple să pătrundă într-o nouă industrie și să reproducă poate succesul iPhone. Proiectul a înregistrat progrese inegale de-a lungul vieții sale, iar sfârșitul său vine pe măsură ce producătorii auto mondiali și-au redus investițiile în vehicule electrice, a căror cerere a scăzut semnificativ. Mai mulți angajați care lucrează la proiect vor fi mutați la divizia de inteligență artificială (AI) a companiei, potrivit Bloomberg News, care a scris pentru prima dată despre acest subiect. ”Dacă este adevărat, Apple se va concentra mai mult pe GenAI și asta ar trebui să le ofere investitorilor mai mult optimism cu privire la eforturile companiei și capacitatea de a concura la nivel de platformă în domeniul AI”, a declarat Ben Bajarin, CEO al companiei de consultanță Creative Strategies.

 


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.