MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Munca în regim hibrid devine norma pe piața muncii din România
Așa arată un studiul HR Barometru realizat de PwC România
Peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid și doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații, potrivit unui comunicat al companiei de consultanță. Dintre organizațiile care vor lucra în regim hibrid, 58,9% o vor face după anumite reguli, precum un număr de zile obligatoriu sau planificarea zilelor de prezență printr-o aplicație dedicată, în timp ce un sfert vor lăsa la alegerea angajatului prezența la birou. "Munca de acasă a devenit o necesitate în cei doi ani de pandemie, reprezentând practic un mare experiment care a demonstrat tuturor că acest mod de lucru la scară largă este posibil. Astfel că, în pofida ridicării restricțiilor, peste 86% dintre companiile respondente la sondajul HR Barometru realizat de PwC România în luna martie vor continua să lucreze în regim hibrid și doar 11% vor relua activitatea obligatorie la birou pentru toți angajații. Este vorba, desigur, despre companii alte căror activități se pot derula la distanță. Dintre organizațiile care vor lucra în regim hibrid, 58,9% o vor face după anumite reguli, precum un număr de zile obligatoriu sau planificarea zilelor de prezență printr-o aplicație dedicată, în timp ce un sfert vor lăsa la alegerea angajatului prezența la birou", se arată în articolul semnat de Oana Munteanu, director People & Organization, și Gabriela Batîr, manager People & Organization PwC România. Majoritatea companiilor plănuiesc revenirea la birou la o dată fixă pentru toți angajații, iar în trei sferturi dintre cazuri lunile aprilie și mai sunt indicate pentru reîntoarcerea la birou. Potrivit consultanților, nu există o abordare unică pentru toți sau un mix ideal în modul de lucru hibrid, însă mai importantă decât munca la distanță este autonomia / posibilitatea de a alege. "Nu este deloc exclus ca pe măsură ce angajații încep să revină la birou într-o proporție mai mare, preferințele să evolueze mai mult înspre interacțiune, chiar dacă nu ne putem aștepta la o întoarcere totală la abordările de dinainte de pandemie, cu program fix la birou. Preferința și alegerea angajaților trebuie să fie luate în considerare pentru a atrage și reține nu numai talente, dar și forța de muncă, în general, într-un moment în care multe companii se confruntă cu deficit de competențe și forță de muncă. Fie că vorbim de locație sau de programul de lucru, flexibilitatea este larg acceptată în toate sectoarele", precizează sursa citată. Sectoarele în care o mare parte din angajați trebuie să interacționeze fizic cu clienții, dar și sectoarele care au structuri organizaționale ierarhice, tradiționale tind să fie mai conservatoare în această acceptare. În sectorul Energie (utilități / produse petroliere) se regăsesc mai multe companii care nu iau în calcul permanentizarea telemuncii sau nu o consideră relevantă pentru activitatea lor, dar proporția lor rămâne mică (20%). Urmează sectoarele: servicii financiare (11%) și FMCG/Retail (6%), după cum relevă datele din HR Barometru. La cealaltă extremă se află sectoarele în care se lucrează cu tehnologia, structurile sunt mai degrabă pe proiecte, cu un grad mare de autonomie al echipelor și indivizilor (IT&C, servicii profesionale, etc.) Conform sondajului "Future of Work and Skills" realizat de PwC în septembrie 2021, productivitatea a crescut în munca de la distanță/hibrid, aproape 60% dintre respondenți arătând că organizația lor a avut performanțe mai bune în raport cu obiectivele, față de perioadele anterioare. În context, reprezentanții PwC au explicat că această creștere a productivității poate fi atribuită unor factori precum majorarea timpului alocat muncii ca urmare a lucrului de la distanță, mai puține distrageri de atenție, implementarea de noi tehnologii, realizarea unor întâlniri mai eficiente etc. Pe e altă parte, a crescut și fenomenul de epuizare ("burnout") din cauza creșterii volumului de muncă, dar și a dificultății de deconectare, pe fondul unui stres general determinat de anxietatea față de boală, reducerea interacțiunilor umane etc.
Firmele din panificație au fost amendate pe capete pentru munca la negru
societățile din domeniu au primit sancțiuni de peste un milion de lei
Inspecția Muncii a dat, în luna aprilie, amenzi de peste 1 milion de lei, din care 770.000 pentru munca nedeclarată, pentru încălcarea legislației în domeniul relațiilor de muncă de către operatori economici din domeniul panificației. Alte sancțiuni au vizat, în același domeniu, încălcarea normelor de securitate în muncă. Sindicaliștii Cartel Alfa au reacționat, explicând pericolele la care se expun angajații care lucrează la negru. Inspecția Muncii a anunțat, luni, printr-un comunicat că, în perioada 05 – 08 aprilie, s-a desfășurat, la nivel național, Campania de control pentru identificarea cazurilor de muncă nedeclarată, precum și pentru verificarea respectării de către angajatori a prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă (timp de muncă și de odihnă, salarizare) și în domeniul securității și sănătății în muncă la angajatorii care își desfășoară activitatea în domeniul panificației. ”În cadrul acțiunilor de control, a fost vizat modul în care angajatorii respectă prevederile legale cu privire la: angajarea personalului (inclusiv transmiterea contractelor individuale de muncă în aplicația REVISAL, în termenul legal), timpul de muncă, repausuri periodice (repausul săptămânal, repausul zilnic, sărbătorile legale), identificarea neconformităților și stabilirea măsurilor legale în domeniul securității și sănătății în muncă”, a transmis instituția. Potrivit suesei citate, în domeniul relațiilor de muncă, inspectorii de muncă au efectuat 1.236 controale, fiind aplicate 285 de sancțiuni, dintre care 98 de amenzi și 187 avertismente și s-au dispus 1.162 de măsuri. ”Au fost depistate 79 de persoane prestând activitate fără contract individual de muncă, pentru care s-au aplicat angajatorilor 34 de sancțiuni pentru munca nedeclarată, din care 26 amenzi și 8 avertismente, valoarea totală a amenzilor aplicate angajatorilor pentru încălcarea prevederilor legale în domeniul relațiilor de muncă fiind de 1.029.500 de lei, din care, 770.000 lei pentru munca nedeclarată”, a transmis Inspecția Muncii. Cele mai frecvente deficiențe constatate în domeniul relațiilor de muncă: nerespectarea dispozițiilor legale privind durata maximă a timpului de muncă; neacordarea de liber în zilele de sărbătoare legală și neacordarea repausului săptămânal; neevidențierea reală în documentele de evidență a timpului de muncă a numărului de ore efectiv lucrate de către salariați; neevidențierea în documentele de prezență a orei de începere, respectiv de terminare a programului de muncă; nerespectarea dispozițiilor legale privind registrul general de evidență a salariaților. În domeniul securității și sănătății în muncă, inspectorii de muncă aau aplicat 1.384 sancțiuni, din care 67 amenzi, în valoarea de 387.100 lei și 1.447 măsuri dispuse, în vederea remedierii deficiențelor. Cele mai frecvente deficiențe în domeniul securității și sănătății în muncă constatate la agenții economici au fost: instruire necorespunzătoare a lucrătorilor în domeniul securității și sănătății în muncă; reviziile și reparațiile echipamentelor de muncă nu sunt planificate în cadrul unităților; neefectuarea verificării tehnice scadente la instalațiile de alimentare cu gaze naturale; nu se ține evidența zonelor cu risc ridicat și specific; angajatorul nu a făcut dovada acordării echipamentului individual de protecție tuturor lucrătorilor; · existența la locurile de muncă a unor truse medicale incomplete; amenajare necorespunzătoare a grupurilor sanitare; persoanele nominalizate pentru acordarea primului ajutor nu erau instruite în acest sens; funcționarea defectuoasă a sistemelor de ventilație, climatizare și iluminare; nu au fost efectuate determinări de noxe - pulberi făină; lipsă apărători la sistemele de transmisie ale echipamentelor de muncă; buletine de verificare a rezistenței de dispersie a prizei de pământ cu termene de valabilitate depășite; tablouri electrice neasigurate împotriva accesului personalului neautorizat; semnalizarea necorespunzătoare a căilor de acces și de circulație; căile de acces nu sunt păstrate în permanență libere și nu sunt curățate cu regularitate.
Ciucă: Din Marea Neagră, avem posibilitatea să primim primele gaze la jumătatea acestui an
Premierul Nicolae Ciucă a afirmat ca extragerea primelor gaze naturale din Marea Neagră ar putea avea loc în acest an, precizând că în următoarea perioadă încep investițiile în perimetrul Neptun Deep, dar și cele legate de exploatarea gazelor de la mare adâncime. Nicolae Ciucă a declarat, luni, la Radio România Actualități, că România nu este afectată de lipsa surselor de energie și de gaze. “România nu este o țară care să fie foarte afectată de lipsa surselor de energie și gaze. România are potențial în ambele domenii și de aceea aici venim cu două componente. Una este să ne înscriem în programele Uniunii Europene pentru a dezvolta noi surse de energie și aici avem ca obiectiv să dezvoltăm sursele de energie regenerabile, iar în ceea ce privește independența de resursa de gaz față de Federația Rusă, am decis ca prin această lege (n.r. legea offshore) să asigurăm stabilitate și predictibilitate legală mediului de afaceri în domeniu”, a transmis premierul. El a precizat că extragerea primelor gaze naturale din Marea Neagră va avea loc în acest an. “Există posibilitatea ca în scurt timp să putem să începem investițiile în perimetrul Neptun Deep și să asigurăm exploatarea gazelor din Marea Neagră, totodată, asigurăm exploatarea gazelor de pe teritoriul național de la mare adâncime, această investiție putând să asigure gaze începând cu anul 2024. Din Marea Neagră avem posibilitatea să primim primele gaze la jumătatea acestui an. Există deja o investiție făcută de Black Sea Oil and Gas și au semnat deja documentele de recepție, existând posibilitatea să putem să asigurăm un miliard de metri cubi de gaze anual prin această investiție și desigur, la sfârșitul anului 2026, începutul lui 2027, să avem primele gaze din perimetrul Neptun Deep”, a explicat premierul Nicolae Ciucă.
Preluarea Simbeton de către Romcim a intrat în analiza Consiliului Concurenței
Consiliul Concurenței a anunțat luni că analizează tranzacția prin care producătorul de ciment Romcim SA, din Grupul CRH, intenționează să preia compania Simbeton SRL, producător de elemente prefabricate din beton. ”Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Romcim SA intenționează să preia compania Simbeton SRL”, anunță autoritatea de concurență. Eventualele observații și puncte de vedere pot fi transmise autorității de concurență în termen de 20 zile. ”În conformitate cu prevederile Legii Concurenței (nr. 21/1996), această operațiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenței. Autoritatea de concurență va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege”, a mai anunțat autoritatea de concurență. Romcim SA este o companie activă în domeniul producerii de ciment, agregate, betoane și elemente prefabricate din beton, având Codul CAEN 2351 - Fabricarea cimentului. Romcim deține și operează două fabrici de ciment la Medgidia și Hoghiz, o stație de măcinare la Târgu-Jiu, precum și o rețea de terminale de ciment, cariere, balastiere, depozite de agregate, stații de betoane, stații producătoare de elemente prefabricate de beton. Romcim este controlată de Grupul CRH, prin intermediul CRH Romania Holdings UK Ltd. Simbeton SRL este o societate care face parte din Grupul Macon, activă în domeniul producerii și comercializării de elemente prefabricate din beton. Simbeton deține o unitate de producție localizată în Oradea, județul Bihor, care dispune de o stație de betoane.
Șapte din zece companii vor acorda beneficii de Paște angajaților, în acest an
Șapte din zece companii (69%) vor oferi beneficii de Paște angajaților, cele mai populare fiind primele în bani și tichetele/voucherele cadou, reiese dintr-un sondaj realizat de o platformă de recrutare online.
În acest sens, 37% dintre companii au în plan să ofere salariaților tichete cadou cu valori între 100 și 200 lei/angajat. Conform datelor eJobs, în acest moment, 84% dintre angajatori oferă beneficii salariaților, în timp ce 16% nu le au incluse în pachetele pentru angajați. În plus, 69% dintre antreprenorii, managerii și oamenii de HR intervievați spun că oferă beneficii speciale cu ocazia Sărbătorilor Pascale. "Dacă în anii anteriori pandemiei cele mai populare erau coșurile cu bunătăți tradiționale de Paște, în acest an, pentru că în continuare nu s-a revenit complet la birou, acestea sunt abia pe locul 3, după primele în bani și tichetele/voucherele cadou. Totodată observăm că angajatorii profită de ridicarea restricțiilor pentru a-și aduce angajații împreună la petreceri și evenimente tematice, fie că au revenit sau nu la birou", a afirmat Raluca Dumitra, șef de marketing la eJobs România. Totodată, o treime dintre angajatorii participanți la studiu au declarat că vor oferi, de Paște, prime în bani, iar puțin peste un sfert își recompensează echipele cu vouchere sau tichete-cadou. În același timp, coșurile cu produse tradiționale, odată preferatele angajatorilor, sunt oferite în acest an doar de 13% dintre aceștia, în timp ce un procent egal de companii, respectiv câte 10%, vin cu zile libere suplimentare sau petreceri cu echipa. De asemenea, sub 5% organizează tombole cu premii pentru angajați și tot atâtea îi recompensează cu tichete de vacanță. Când vine vorba despre valoarea beneficiilor de Paște din 2022, cei mai mulți angajatori (37%) au alocat între 100 și 200 de lei/angajat, 27% merg pe valori între 200 și 400 de lei, iar 21% oferă beneficii cuprinse între 400 și 800 lei. Restul, de 15%, alocă peste 800 de lei/angajat. "Dacă e să facem comparația cu beneficiile oferite anul trecut de Crăciun, observăm că avem cu 8% mai puțini angajatori care își recompensează de Paște angajații. Pe de altă parte însă, vedem o creștere a procentului de angajatori care oferă prime în bani, de la 28% la Crăciun, la 34% acum. Totodată, sunt cu 8% mai puțini angajatori decât la final de an care oferă zile libere suplimentare de Paște, în timp ce procentul celor care aleg coșurile tradiționale se păstrează similar, 13% acum versus 16% de Crăciun. Faptul că aproape 70% dintre angajatori oferă beneficii cu ocazia Sărbătorilor Pascale vine să reconfirme ceea ce se reflectă și în cifre. E cât se poate de evident că, în pofida războiului din Ucraina, companiile se mențin optimiste, iar piața muncii e în continuare cât se poate de efervescentă: doar în prima jumătate a lunii aprilie au fost postate aproape 20.000 de joburi noi pe platforma noastră", a subliniat Dumitra.
Economia mondială, lovită de două ori
Pericolul dublu al încetinirii creșterii și al inflației ridicate, sau stagflației, va lovi economia mondială în acest an, deoarece războiul Rusiei împotriva Ucrainei afectează redresarea după pandemia de coronavirus, potrivit unei cercetări efectuate de Financial Times. Creșterea presiunilor prețurilor, încetinirea creșterii producției și scăderea încrederii vor reprezenta un obstacol pentru majoritatea țărilor, potrivit celui mai recent indice de urmărire Brookings-FT. Drept urmare, factorii de decizie vor rămâne cu ”dileme pesimiste”, a spus Eswar Prasad, cercetător senior la Brookings Institution. Acesta se așteaptă ca FMI să-și reducă săptămâna aceasta previziunile pentru majoritatea țărilor, când miniștrii de Finanțe și bancherii centrali vor participa la reuniunile de primăvară ale Fondului și ale Băncii Mondiale, pentru a discuta despre cum să reacționeze la perspectivele economice întunecate. Factorii politici trebuie să decidă cum să abordeze creșterea rapidă a prețurilor și pericolele creșterii ratelor dobânzilor, atunci când nivelul datoriilor este deja ridicat.
Tesla nu mai oferă încărcătoare mobile la cumpărarea unei mașini noi
Achiziționarea unei mașini Tesla nu va mai aduce noilor posesori și încărcătoarele mobile pe care compania le livra până acum împreună cu automobilul. După ce mai mulți utilizatori au început să sesizeze că Tesla nu mai livrează încărcătoare mobile împreună cu mașinile vândute și să scrie despre asta pe Twitter, Elon Musk a confirmat schimbarea pe contul personal. Șeful companiei spune că statisticile arătau un nivel foarte mic de utilizare a încărcătorului mobil și că s-a considerat că este o risipă livrarea unui accesoriu pe care prea puțini clienți îl folosesc. Încărcătorul mobil oferă un randament foarte mic. Se poate obține o autonomie de până la 5km în urma ținerii la încărcat vreme de o oră. De altfel, absența acestuia nu influențează în vreun fel celelalte mijloace de încărcare a bateriei, mult mai folosite, precum stațiile Tesla Superchargers sau Tesla Wall Connector pentru acasă. Pentru a compensa, însă, ceea ce pentru unii clienți ar putea părea o pierdere, prețul pachetului de încărcare mobilă a fost redus de la 275 la 200 de dolari. De asemenea, acesta conține acum mai multe tipuri de adaptoare de priză.
Meta nu mai permite partajarea datelor personale
La recomandarea propriului Consiliul de Supraveghere, Meta a decis să nu mai permită partajarea informațiilor personale a altor utilizatori, chiar dacă acestea sunt publice. Datele personale ale utilizatorilor Facebook și Instagram nu vor mai putea fi partajate de alți utilizatori, anunță Meta, care spune că a luat această decizie pentru a crește nivelul de securitate al datelor personale. Din același motiv, nu mai poate fi dat share nici măcar datelor personale pe care utilizatorul le afișează public. Acestea rămân vizibile în paginile de profil, dar nu mai pot fi partajate de alții. Limitarea nu se oprește doar la informațiile în format text, precum adrese și numere de telefon, ci se aplică inclusiv fotografiilor în care se vede domiciliul utilizatorilor. Sunt specificate și excepții de la noua regulă. Pot fi partajate imagini cu exteriorul caselor unor înalți oficiali sau ale altor persoane, dacă acestea fac obiectului unui material de presă. Măsura a fost recomandată în februarie de Consiliul de Supraveghere, instituție independentă din cadrul Meta, care are rolul de a verifica și consilia compania în ceea ce privește moderarea conținutului și protecția datelor.
