MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Ministerul Muncii acordă stimulente tinerilor care se angajează
Stimulentul de 1.000 lei este acordat tinerilor șomeri neindemnizați care își găsesc un loc de muncă
Ministerul Muncii și Solidarității sociale acordă, prin Agenția Națională de Ocupare a Forței de Muncă (ANOFM), stimulente tinerilor care se angajează, prima de activare fiind de 1.000 lei pentru angajare minimum trei luni, a anunțat vineri ministerul. Conform sursei citate, stimulentul de 1.000 lei este acordat tinerilor șomeri neindemnizați care își găsesc un loc de muncă. Ministerul Muncii mai acordă prima de inserție de 1.794 de lei (3xISR) pentru absolvenții din evidențele ANOFM care își găsesc un loc de muncă în termen de 60 de zile de la absolvire. "Se acordă jumătate din primă la angajare, jumătate după 12 luni", se menționează în comunicat. În ceea ce privește primele de mobilitate, acestea sunt: de încadrare - maximum 55 lei/zi, timp de 12 luni, pentru tinerii care se încadrează în muncă la o distanță mai mare de 15 km de domiciliu; de instalare -12.500 lei pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliu; de relocare - 900 lei/lună, timp de 36 luni: pentru acoperirea a 75% din cheltuielile de locuire, dar nu mai mult de 900 de lei, pentru tinerii care își schimbă domiciliul pentru că și-au găsit un loc de muncă la o distanță mai mare de 50 km de domiciliu. "Integrarea tinerilor pe piața muncii este un obiectiv major. De aceea avem măsuri concrete de sprijin în acest sens. Ne dorim ca tinerii să se formeze, să muncească și să aducă plus-valoare pentru ei și pentru societate aici, acasă. În egală măsură ne dorim să revină în țară cât mai mulți dintre tinerii români plecați la muncă peste hotare. Asigurăm și servicii de consiliere profesională și de profilare, de formare profesională, dar și de evaluare și recunoaștere a competențelor profesionale obținute", a declarat Simona Bucura Oprescu, ministru al Muncii și Solidarității Sociale.
Situația de pe piața de gaze naturale se stabilizează
u sunt așteptate scăderi ale prețurilor în 2024 și o posibilă creștere în 2025
Europa a traversat cu succes furtuna energetică din 2022 - 2023 și, în lipsa unor evenimente imprevizibile, vom asista la o stabilizare a situației de pe piața de gaze naturale și, implicit, a prețului, însă viitoarele crize energetice determină necesitatea unor strategii energetice pe termen lung și a existenței unor planuri de măsuri pentru situații de urgență energetică, susține președintele Asociației Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliță, într-o analiză remisă duminică AGERPRES. Acesta este de părere că surplusul de gaze din depozite, noile infrastructuri de GNL, care urmează să se finalizeze în următoarele luni, cât și menținerea unui consum scăzut al Chinei va aduce scăderi ale prețului la gaze până la 20 euro/MWh în anul 2024, dar cu o posibilă creștere a prețului la gaze în anul 2025, consecință a eliminării gazelor din Rusia via Ucraina. "A traversat Europa cu succes furtuna energetică din 2022 - 2023? Răspunsul este: Da! Vom mai avea astfel de crize în viitor? Răspunsul este: Da! În anul 2022, măsurile principale care au permis Europei să depășească situația de criză, parțial fără energia rusească sau bazat pe reducerea voluntară a consumului de gaze, pe trecerea voluntară a producerii de energiei electrică și termică pe alți combustibili, pe creșterea livrărilor de gaze din Norvegia, Africa și Asia, dar mai ales pe creșterea importurilor de LNG. Exceptând importurile de LNG, toate măsurile sunt nesustenabile pe termen lung", se spune în analiză. Potrivit sursei citate, securitatea aprovizionării cu gaze naturale s-a îmbunătățit semnificativ în anul 2023, iar UE este pe cale să îndeplinească obiectivul REPowerEU de a fi independentă de combustibilii fosili din Rusia până în 2027. În 2022, importurile totale de gaze rusești (GNL și gaze naturale prin conducte) au scăzut la 80 miliarde metri cubi, respectiv 24% din importurile UE, în comparație cu importurile anuale anterioare crizei, de 155 miliarde de metri cubi, adică 45%. Chiar dacă importurile de GNL din Rusia au crescut din 2021, acestea reprezintă o pondere foarte mică din totalul importurilor de gaze. Volumul total al importurilor a continuat să scadă în 2023, fiind estimat la aproximativ 40 - 45 miliarde metri cubi. În iunie 2023, doar 8% din importurile de gaze au fost realizate prin conducte rusești, comparativ cu peste 50% înainte de războiul de agresiune. Datorită eforturilor importante de diversificare și a reducerii cererii, UE a fost în măsură să compenseze integral volumele lipsă din Rusia. Noua politică de înmagazinare nu numai că a asigurat securitatea energetică pentru iarna 2022 - 2023, ci și o situație mai confortabilă pentru iarna următoare.
Bursa de la București a câștigat aproape 1,3 miliarde de lei la capitalizare
Bursa de Valori București (BVB) a câștigat în această săptămână aproape 1,3 miliarde de lei la capitalizare, în timp ce valoarea tranzacțiilor cu acțiuni a scăzut cu 37,9 milioane de lei în comparație cu perioada anterioară, potrivit datelor BVB, consultate de AGERPRES. În intervalul 12 - 16 februarie 2024, capitalizarea bursieră a ajuns la 304,73 miliarde de lei, în creștere cu 0,4% față de valoarea consemnată în perioada anterioară (5 - 9 februarie 2024), de 303,45 miliarde de lei. Tranzacțiile cu acțiuni au generat un rulaj de 245,45 milioane de lei în cele cinci ședințe de tranzacționare din această săptămână, înregistrând o diminuare cu 13,37% față de cele 283,34 milioane de lei raportate cu o săptămână în urmă. Cea mai bună zi de tranzacționare la BVB a fost joi, 15 februarie, când s-a înregistrat un rulaj de 124,1 milioane de lei, iar cea mai slabă zi, miercuri, 14 februarie, cu o valoare a tranzacțiilor cu acțiuni de numai 19,38 milioane de lei. Indicele principal al Bursei de la București - BET - a închis săptămâna la 15.718,39 puncte, în creștere față de săptămâna precedentă (15.695,88 puncte). Acțiunile Lion Capital au fost în această săptămână cele mai lichide titluri pe segmentul principal al BVB, cu tranzacții de 65,28 milioane lei, acestea înregistrând o creștere a prețului cu 0,39%.
Producătorii auto europeni și americani se grăbesc să reducă costurile vehiculelor electric
Sub presiunea concurenților chinezi, marii producători auto americani și europeni fac eforturi pentru a reduce costurile vehiculelor electrice, astfel încât să poată avea prețuri și marje de profit similare cu cele ale modelelor pe combustibili fosili, potrivit unor directori din industrie, citați de Reuters. Stellantis și Renault încearcă să dezvolte vehicule electrice mai accesibile, care sunt mai scumpe decât echivalentele lor cu motoare cu combustie, deoarece creșterea vânzărilor de mașini electrice a încetinit, în timp ce giganții americani General Motors și Ford au abordat posibilitatea unor parteneriate care ar putea reduce costurile vehiculelor electrice. Costul ridicat al vehiculelor electrice a devenit o barieră semnificativă în calea adoptării mai largi, în masă, pentru mașinile cu emisii zero. Producătorii de automobile au avut dificultăți să țină pasul cu Tesla, principalul producător de vehicule electrice din Statele Unite și Europa, dar modelele chinezești cu costuri mai mici au sporit miza competitivă. ”Dacă aș fi un investitor pe termen scurt, mi-aș putea crește imediat vânzările de vehicule electrice, pur și simplu lăsând marjele să scadă”, a declarat directorul general al Stellantis, Carlos Tavares, reporterilor, după ce compania a publicat rezultatele financiare pentru întregul an și a avertizat cu privire la un an turbulent. Apariția vehiculelor electrice chineze cu costuri mai mici a adăugat un nou impuls eforturilor continue ale producătorilor auto europeni de a dezvolta modele mai accesibile. BYD și alți producători chinezi de vehicule electrice cu costuri reduse accelerează exporturile de vehicule către Europa și alte regiuni, iar producătorii de automobile din SUA se tem că acele companii vor înființa fabrici în Mexic pentru a livra vehicule electrice în Statele Unite. ”Desigur, toată lumea încearcă să reducă costul vehiculelor electrice”, pentru a ajunge la paritatea prețului cu modelele cu motoare cu ardere, le-a spus CEO-ul Renault, Luca de Meo, analiștilor, întrebat despre prețuri și profitabilitate. De Meo, vorbind după ce Renault a publicat rezultatele financiare din 2023, a spus că reducerea prețurilor va fi mai ușoară pentru mașinile mai mici, deoarece producătorii de automobile pot reduce dimensiunea pachetului de baterii - care de obicei reprezintă aproximativ 40% din costul unui vehicul electric - dar înseamnă că prețurile vor rămâne mai mari pentru acelea cu baterii mai mari. Ford își evaluează, de asemenea, strategia pentru baterii și a înființat o echipă dedicată pentru a proiecta un vehicul electric cu costuri mai mici, care ar putea concura cu BYD.
Nouă din zece furnizori de servicii s-au confruntat cu un atac cibernetic
Riscurile cibernetice privind lanțurile de aprovizionare pot lua multe forme, de la ransomware și furt de date la atacuri de tip denial-of-service (DDoS) și fraudă, iar un raport din 2022 a arătat că 90% dintre furnizorii de servicii gestionate (MSP) au suferit un atac cibernetic, în ultimele 18 luni, conform unui articol de specialitate publicat pe blogul din România al producătorului de soluții antivirus Eset. "Lanțurile de aprovizionare reprezintă rețeaua conectoare care facilitează comerțul global și prosperitatea. Însă aceste rețele de companii care se suprapun și sunt legate între ele sunt din ce în ce mai complexe și mai opace. Majoritatea implică utilizarea de software și servicii digitale sau, cel puțin, depind într-un anumit nivel de interacțiunile online. Iar acest lucru le expune riscului de perturbare și de compromitere (..,) Riscurile cibernetice privind lanțul de aprovizionare pot lua multe forme, de la ransomware și furt de date la atacuri de tip denial-of-service (DDoS) și fraudă. Acestea pot avea impact asupra companiilor ce oferă servicii profesionale (de exemplu, avocați, contabili) sau a celor care furnizează software de business. Atacatorii pot, de asemenea, aibă în vizor furnizorii de servicii gestionate (MSP), deoarece, prin compromiterea unei singure companii în acest mod, ar putea obține acces la un număr potențial mare de utilizatori corporativi din aval. Un raport din 2022 a arătat că 90% dintre MSP au suferit un atac cibernetic în ultimele 18 luni", notează expertul Eset, Phil Muncaster. Potrivit sursei citate, unul dintre principalele tipuri de atacuri cibernetice asupra lanțului de aprovizionare se referă la compromiterea software-ului proprietar. Astfel, infractorii cibernetici au reușit să găsească o modalitate de a compromite dezvoltatorii de software și să introducă programe malware în codul care este ulterior livrat clienților. "Acest lucru s-a întâmplat în cadrul campaniei de ransomware Kaseya. Într-un caz mai recent, un software popular de transfer de fișiere, MOVEit, a fost compromis, atacatorii descoperind o vulnerabilitate de tip 'zero-day', iar datele au fost sustrase de la sute de utilizatori corporativi, afectând milioane de clienți. Între timp, compromiterea software-ului de comunicații 3CX a rămas în istorie ca fiind primul incident documentat public în care un atac de tip lanț de aprovizionare a condus la un altul", menționează specialistul.
Medicamentele pentru slăbit umflă prețul acțiunilor Eli Lilly și Novo Nordisk
Acțiunile Eli Lilly și Novo Nordisk sunt considerate acțiuni cu potențial de creștere, datorită succesului medicamentelor lor pentru slăbit Succesul obținut de compania americană Eli Lilly și Novo Nordisk din Danemarca cu medicamentele lor pentru slăbit, a dus la creșterea acțiunilor lor la niveluri record, punându-le la egalitate cu unele acțiuni ale companiilor tehnologice cu creștere mare, transmite Reuters. Investitorii persoane fizice și instituționali deopotrivă au cumpărat masiv acțiuni la cele două companii în ultimul an, deoarece au pariat pe cererea explozivă pentru medicamentele pentru obezitate ale companiilor, numite agoniști GLP-1, pe o piață despre care unii analiști se așteaptă că ar putea atinge 100 de miliarde de dolari. Acțiunile ambelor companii se tranzacționează aproape de maxime record, multiplii lor de evaluare fiind o primă semnificativă față de alte companii din domeniul sănătății și aproape egali cu cei ai companiilor de tehnologieide vârf. Acțiunile Lilly se tranzacționează de 56,17 ori mai mult decât estimările de câștig pentru următoarele 12 luni, în timp ce Novo are un multiplu preț-câștig (PE) de 35,84, conform datelor LSEG.
Intel, subvenții de peste 10 miliarde de dolari pentru producția de cipuri
Administrația Biden este în discuții pentru a acorda subvenții de peste 10 miliarde de dolari companiei Intel, în cadrul programului de susținere a creșterii capacității de producție a semiconductorilor, potrivit unor surse citate de Bloomberg News. Negocierile sunt în desfășurare, iar pachetul de subvenții destinate Intel va include probabil atât împrumuturi, cât și granturi directe. Departamentul pentru Comerț al SUA, care supraveghează plata fondurilor prevăzute în Legea Chips, și Intel au refuzat să comenteze. Departamentul a anunțat deja două granturi mai mici în cadrul Legii Chips, iar secretarul american pentru comerț, Gina Raimondo, a declarat la începutul acestei luni că departamentul său intenționează să acorde mai multe premii de finanțare, în termen de două luni, din programul guvernamental de 39 de miliarde de dolari pentru a stimula producția de semiconductori. Fondul pentru semiconductori este destinat să subvenționeze producția de cipuri și investițiile aferente în lanțul de aprovizionare, iar banii acordați vor ajuta la construirea de fabrici și la creșterea producției.
JPMorgan va plăti sancțiuni civile de aproximativ 350 de milioane de dolari
JPMorgan va plăti sancțiuni civile de aproximativ 350 de milioane de dolari autorităților de reglementare pentru raportarea incompletă a datelor de tranzacționare, a anunțat banca vineri, transmite Reuters. Într-un răspuns la întrebările guvernamentale cu privire la procesele sale de tranzacționare, JPMorgan a spus că anumite date de tranzacționare și comenzi prin unitatea sa de Corporate and Investment Bank nu au fost introduse în platformele sale de supraveghere a comerțului. ”În timp ce lacunele identificate reprezintă o fracțiune din activitatea totală a Corporate and Investment Bank (CIB), decalajul de date dintr-un loc, care a constat în mare parte din activitatea de acces sponsorizat al clienților, a fost semnificativ”, a spus banca în documenhtul depus la autoritățile de reglementare. Cu toate acestea, JPMorgan ”nu a identificat nicio conduită greșită a angajaților, prejudiciu adus clienților sau pieței”. Banca se așteaptă ca penalitățile de 350 de milioane de dolari să rezolve problema cu două autorități de reglementare din SUA, fără a preciza care agenții au fost implicate.
Ajutorul de stat dat către Blue Air explodează în față Guvernului
u Comisia Europeană ordonă recuperarea de la Blue Air a unui ajutor de stat incompatibil de 33,84 milioane de euro
Comisia ordonă recuperarea de la Blue Air a unui ajutor de stat incompatibil de 33,84 milioane de euro, considerând planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, așadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat. Ca urmare a deciziei CE, statul român trebuie să recupereze această sumă reprezentând echivalentul a 163,8 milioane de lei. ”Comisia Europeană a concluzionat că planul de restructurare a companiei aeriene Blue Air nu a fost în măsură să restabilească viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene, fiind, așadar, incompatibil cu normele UE privind ajutoarele de stat. România trebuie să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei)”, informează CE. În aprilie 2023, Comisia a inițiat o investigație detaliată pentru a evalua dacă un plan de restructurare a companiei aeriene Blue Air și măsurile de ajutor implementate în sprijinul planului respectau normele UE privind ajutoarele de stat, mai precis Orientările privind ajutoarele de stat pentru salvarea și restructurarea întreprinderilor nefinanciare aflate în dificultate (Orientările privind salvarea și restructurarea). Blue Air se confrunta cu dificultăți financiare din 2019. În august 2020, Comisia a aprobat două măsuri în favoarea companiei aeriene: (i) o garanție publică de aproximativ 28 de milioane euro (aproximativ 137 de milioane lei) pentru a acoperi daunele cauzate direct de pandemia de coronavirus și (ii) o garanție publică de aproximativ 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei) aferentă unui împrumut de salvare, destinat să acopere parțial nevoile de lichidități ale Blue Air în următoarele șase luni. România a fost de acord ca, în cazul în care garanția publică aferentă împrumutului pentru salvare nu va înceta după șase luni de la prima plată a ajutorului care a avut loc în octombrie 2020, să comunice Comisiei fie un plan de lichidare, fie un plan cuprinzător de restructurare a Blue Air. În aprilie 2021, România a comunicat un plan de restructurare care a fost apoi actualizat de mai multe ori. În noiembrie 2022, statul român a rambursat împrumutul și a preluat o participație de 75% în societatea Blue Air, după ce compania aeriană și-a suspendat activitatea în septembrie 2022. În urma investigației sale aprofundate inițiate în aprilie 2023, Comisia a concluzionat că planul de restructurare a Blue Air nu era fezabil, coerent și suficient de amplu pentru a restabili viabilitatea pe termen lung a companiei aeriene într-un termen rezonabil și fără să denatureze în mod nejustificat concurența pe piața unică. Această concluzie a fost coroborată de incapacitatea Blue Air de a-și menține activitatea și de cererea sa, din martie 2023, de deschidere a procedurii de insolvență. Planul de restructurare nu a fost actualizat nici în urma încetării activității, nici a inițierii investigației aprofundate. Măsurile care sprijină un plan de restructurare inadecvat și nerealist, care nu este susținut de finanțări suficiente de pe piață din partea investitorilor după perioada de salvare, sunt ilegale conform normelor UE privind ajutoarele de stat. România trebuie să recupereze acum de la Blue Air un ajutor de stat ilegal în valoare de 33,84 milioane euro (163,8 milioane lei), plus dobânda aferentă. Normele UE privind ajutoarele de stat, în special Orientările privind ajutoarele pentru salvare și restructurare, permit statelor membre să sprijine, în anumite condiții stricte, întreprinderile aflate în dificultate. Mai precis, se poate acorda ajutor pentru o perioadă de până la șase luni (ajutor pentru salvare). După această perioadă, fie ajutorul trebuie să fie rambursat, fie statul membru trebuie să notifice Comisiei un plan de restructurare care să fie evaluat în temeiul normelor privind ajutoarele de stat. Pentru ca ajutorul de restructurare să fie aprobat, planul trebuie să asigure faptul că viabilitatea întreprinderii poate fi restabilită fără niciun alt sprijin din partea statului, că întreprinderea contribuie într-o măsură suficientă la costurile de restructurare și că denaturările concurenței generate de ajutor sunt eliminate cu ajutorul unor măsuri de compensare care includ, în special, măsuri structurale sau comportamentale.
Românii nu se înghesuie să-și asigure casele
u Uniunea Națională a Societăților de Asigurare și Reasigurare: Doar 17% din locuințe sunt protejate de o asigurare facultativă
Regiunea de dezvoltare formată din Municipiul București și din județul Ilfov conducea, în primul semestru al anului trecut, în clasamentul regiunilor cu cele mai multe locuințe protejate printr-o asigurare facultativă. Practic, aproape 2 din 5 locuințe din acest areal erau asigurate, adică 28% din total, arată datele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare din România (UNSAR). La nivel național, doar 17% din locuințe sunt protejate de o asigurare facultativă. ”Regiunea de dezvoltare formată din Municipiul București și din județul Ilfov conducea, în primul semestru al anului trecut, în clasamentul regiunilor cu cele mai multe locuințe protejate printr-o asigurare facultativă. Practic, aproape 2 din 5 locuințe din acest areal erau asigurate, adică 28% din total, cu 7 puncte procentuale mai mult față de aceeași perioadă a anului 2022”, arată datele UNSAR. Pe locul secund în acest top se află Regiunea Vest, cu un grad de cuprindere în asigurare de 19%, urmată de Regiunile Centru și Nord-Vest (16%), Sud-Est (14%), Nord-Est și Sud (11%) și Sud-Vest (9%). La nivelul întregii țări, doar 17% dintre locuințe sunt protejate de o asigurare facultativă, ceea ce înseamnă că 4 din 5 locuințe rămân în continuare neprotejate în fața incendiilor, exploziilor, a avariilor produse instalațiilor interioare ale clădirii, precum și în cazul altor evenimente care pot afecta negativ viața și bugetul unei familii, spun reprezentanții UNSAR. “Cutremurele de anul trecut, dar și incendiile sau exploziile produse în țara noastră au arătat, încă o dată, că încheierea unei asigurări de locuință este esențială, fie că vorbim despre protecția împotriva dezastrelor naturale sau a altor fenomene neprevăzute, precum incendii și explozii. O asigurare ne poate ajuta să trecem mai ușor peste aceste momente și situații nefericite”, a declarat Alexandru Ciuncan, președinte & director general al UNSAR. În România, asigurările facultative se pot încheia doar pentru acele locuințe care sunt deja protejate printr-o poliță obligatorie PAD. Polițele facultative oferă un nivel de protecție extins, la valoarea reală a clădirii și/sau a bunurilor deținute, putând acoperi o serie de fenomene naturale, dar și alte tipuri de riscuri precum: cutremur, inundații, alunecări de teren, incendiu, explozie, căderi de corpuri, inundații produse de avarii ale instalațiilor de apă-canal, climatizare, termoficare, defecțiuni ale centralei termice, daune ale bunurilor electronice / electrocasnice etc. De asemenea, o asigurare facultativă poate fi personalizată prin clauze speciale dedicate, în funcție de specificul fiecărei locuințe și de nevoile individuale ale clienților. De exemplu, se pot acoperi inclusiv prejudiciile produse vecinilor. “În condițiile în care, în prezent, doar 1 din 5 locuințe din România este protejată împotriva dezastrelor naturale, față de mai mult de 3 din 5 locuințe asigurate la nivel european – este cu atât mai important să ne informăm cât mai bine pentru a fi sigur acasă alături de cei dragi”, a precizat Alina Bărbulescu, specialist asigurări bunuri & proprietăți în cadrul UNSAR.
Brokerul de asigurări al Poștei Române intră în faliment
Poșta Română Broker de Asigurare (PRBA), compania lansată în octombrie 2014 de Poșta Română ca propriul broker de asigurări, pentru care 12.000 de factori poștali lucrau ca agenți de brokeraj, intră în faliment, prin procedură simplificată, urmând să fie dizolvată, conform datelor Profit.ro. În primăvara anului trecut, Profit.ro a anunțat că PRBA a intrat în procedură de insolvență, fiind admisă o cerere depusă în acest sens de firma Roel SRL București, care a solicitat recuperarea unei creanțe în sumă de 77.671 lei. Decizia magistraților a fost atacată atunci cu apel de către broker, controlat integral de Poșta Română. Acum, lichidatorul judiciar al brokerului Poștei Române va fi Aktiv Lex Insolvență SPRL. Poșta Română a transmis pentru Profit.ro, în primăvara anului 2023, că a formulat cerere de repunere în termen, urmând ca, ulterior deciziei instanței de judecată, să formuleze un punct de vedere asupra cererii de insolvență. Înființată în 2013, societatea PRBA și-a început activitatea în octombrie 2014, la o lună după ce a primit autorizația de funcționare de la Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF). La momentul lansării activității, reprezentanții Poștei Române și fostului Minister al Comunicațiilor, acționarul majoritar al operatorului național poștal, se arătau încrezători și optimiști și spuneau că PRBA va deveni liderul pieței în următoarele 12 luni.
Câciu: România a ajuns pe locul 2 în UE la absorbția de fonduri europene
Ministrul Fondurilor Europene Adrian Câciu afirmă vineri, într-o postare pe Facebook, că România a ajuns pe locul 2 în Uniunea Europeană din perspectiva valorii nominale a absorbției de fonduri europene pe programele din Politica de Coeziune. El anunță că în prezent sunt transmise spre rambursare Comisiei Europene declarații de cheltuieli de aproximativ 600 de milioane euro. ”România a ajuns pe locul 2 în Uniunea Europeană din perspectiva valorii nominale a absorbției de fonduri europene pe programele din Politica de Coeziune 2014-2020. La acest moment, România a primit peste 23,112 miliarde euro din sumele solicitate Comisiei Europene pentru exercitiul financiar 2014-2020, ajungând la un procent de 96%”, precizează Câciu într-o postare pe Facebook. Conform lui Câciu, în prezent sunt transmise spre rambursare Comisiei Europene declarații de cheltuieli de încă aproximativ 600 de milioane euro, iar pentru luna martie estimează transmiterea de declarații de cheltuieli de încă 600 milioane euro.
Ucraina ține Raiffeisen Bank International pe lista neagră de ”sponsori ai războiului”
Ucraina a refuzat să elimine Raiffeisen Bank International dintr-o listă neagră de ”sponsori ai războiului”, provocând cea mai mare bancă occidentală din Rusia să-și rupă legăturile cu Moscova, transmite Reuters. Într-o scrisoare trimisă Raiffeisen la începutul acestei luni, care a fost văzută de Reuters, oficialii ucraineni au pus la îndoială ce face banca pentru a părăsi Rusia, spunând că multe dintre planurile sale sunt vagi și incomplete. Scrisoarea crește presiunea asupra uneia dintre cele mai mari bănci din Austria și se adaugă la tensiunile dintre Kiev și Austria, ai cărei lideri politici fac la rîndul lor lobby pentru ca Raiffeisen să fie scoasă de pe listă, obținând anterior o suspendare temporară. ”Au mai rămas o serie de puncte moarte”, au scris oficialii ucraineni în scrisoare, spunând că acest lucru a împiedicat eliminarea băncii de pe listă. ”Lipsește cronologia vânzării... rămâne neclar când, dacă este cazul, ar putea intra în acțiune un scenariu de spin-off”, au spus oficialii ucraineni în scrisoare. Raiffeisen a intenționat să-și desprindă afacerea din Rusia anul trecut, dar acest lucru nu s-a întâmplat încă. Un purtător de cuvânt al Raiffeisen a spus că banca nu poate oferi un termen pentru părăsirea Rusiei, deoarece aceasta depinde de aprobarea autorităților de reglementare. Lista neagră nu are statut legal, dar este importantă din punct de vedere simbolic și a stânjenit Raiffeisen și a înfuriat politicienii și oficialii austrieci. Oficialii ucraineni și-au semnalat, de asemenea, îngrijorarea în scrisoare cu privire la schemele de ajutorare a împrumuturilor oferite de Raiffeisen pentru soldații ruși, sprijin despre care banca a spus că este obligatoriu din punct de vedere legal în Rusia. În decembrie, politicienii austrieci au reușit să suspende banca de pe lista neagră, reținând temporar sprijinul pentru noile sancțiuni ale Uniunii Europene împotriva Rusiei pentru a câștiga această concesie. Austria sprijină public Ucraina, dar mai multe surse familiare cu gândirea guvernamentală au spus că sunt reticente în a rupe complet legăturile vechi de decenii cu Rusia, sperând că ar putea fi posibilă restabilirea relațiilor la un moment dat. Oficialii guvernului austriac cred că Raiffeisen a fost iinclusă pe nedrept pe listă.
1,2 miliarde de lei pentru 700.000 de fermieri
Guvernul va aproba două hotărâri prin care peste 1,2 miliarde de lei vor ajunge la fermierii din sectorul vegetal și zootehnic, a anunțat premierul Marcel Ciolacu, vineri, la începutul ședinței Executivului. ”Aprobăm două hotărâri de guvern prin care peste 1,2 miliarde de lei vor ajunge la fermierii din sectorul vegetal și zootehnic, în contul cererilor depuse în cursul anului trecut. Fondurile reprezintă ajutoarele naționale tranzitorii finanțate din fonduri europene”, a afirmat Marcel Ciolacu. El a precizat că de aceste sume vor beneficia peste 550.000 de fermieri din sectorul vegetal și 200.000 de fermieri din cel zootehnic.
OpenAI a prezentat un model lingvistic pentru creație video
Producătorul ChatGPT are în lucru un nou model lingvistic, care poate genera clipuri video pe baza comenzilor scrise. Noul model lingvistic text-to-video al companiei se numește Sora și promite creații video realiste de până la 60 de secunde pe baza instrucțiunilor textuale. Sora poate crea „scene complexe cu mai multe personaje, tipuri specifice de mișcare și detalii exacte ale subiectului și fundalului”, conform companiei americane. Acesta poate înțelege modul în care obiectele „există în lumea fizică" și generează personaje care exprimă emoții convingătoare". Pe lângă comenzile scrise, Sora mai poate genera video pornind de la o imagine statică și poate, de asemenea, să completeze cadre pentru a extinde un video existent. Deocamdată, Sora este accesibil doar unui număr limitat de artiști și angajaților OpenAI. Aceștia din urmă evaluează încă nivelul daunelor și riscurile pe care noul model lingvistic le poate prezenta dacă ajunge să fie folosit în scopuri necinstite.
Prețurile petrolului au crescut cu circa 1,5%
Prețurile petrolului și-au revenit joi după pierderile inițiale, crescând cu circa 1,5%, susținute de dolarul mai slab, dar avansul a fost limitat de un raport al Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) care semnalează încetinirea creșterii cererii în acest an și de o creștere peste așteptări a stocurilor de țiței în SUA, transmite Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 1,16 USD, sau cu 1,4%, la 82,76 USD pe baril Contractele futures pentru țițeiul U.S. West Texas Intermediate au câștigat 1,24 USD, sau 1,6%, la 77,88 USD pe baril. Indicele dolarului american a scăzut cu 0,4% după ce datele au arătat că vânzările cu amănuntul din SUA au scăzut peste așteptări în ianuarie. Un dolar mai slab crește de obicei prețul petrolului, deoarece face marfa mai ieftină pentru deținătorii altor valute. Vânzările cu amănuntul din Statele Unite au scăzut cu 0,8% luna trecută, a declarat Departamentul pentru Comerț. Datele pentru decembrie au fost revizuite în sens negativ, pentru a arăta că vânzările au crescut cu 0,4% în loc de 0,6%, așa cum s-a raportat anterior.
