MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Mega escrocheria Blue Air: a anulat 11.200 de zboruri pentru care a încasat 66,5 milioane de lei
“Anulările vizează perioade de după ridicarea majorității restricțiilor impuse de pandemie”, conform ANPC
ANPC transmite, joi, detalii despre ancheta care vizează compania aeriană Blue Air, precizând că, din 30 aprilie 2021 - când s-au ridicat majoritatea restricțiilor impuse de pandmie – compania a anulat peste 11.200 de zboruri pentru care erau făcute aproape 180.000 de rezervări și s-au plătit peste 66,5 milioane de lei. ANPC precizează că Blue Air nu a oferit călătorior motive pentru anularea zorurilor, nu a rambursat contravaloarea acestora și nici nu a plătit compensații. În plus, deși I s-a atras atenția asupra practicii comerciale, compania a recidivat. ANPC transmite, noi, date pentru o mai exactă informare a publicului cu privire la rezultatele controalelor efectuate, în ultimele luni, la operatorul economic Blue Air Aviation SA. ”Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) comunică neregulile întâlnite de echipa de control, până la data de 14 iunie 2022, urmând ca, așa cum a anunțat deja, cuantumul amenzii să fie stabilit ulterior, conform prevederilor transpunerii nîn legislația națională a Directivei europene Omnibis, în urma publicării în Monitorul Oficial a procedurii care se aplică în acest caz”, aprecizat ANPC, joi, într-un comunicat de presă. Potrivit ANPC, deși au fost realizate mai multe verificări, cel puțin în anii 2021 și 2022, în urma cărora s-au constatat nereguli similare, iar operatorul aviatic a fost avertizat, consiliat și i s-au interzis practicile comerciale incorecte de la acel moment, acesta a recidivat. ”Astfel, în perioada analizată de comisarii ANPC, mai exact începând cu 30 aprilie 2021 (momentul ridicării majorității restricțiilor de zbor impuse de pandemia de Covid-19) și până la data de 14 iunie 2022 - când rezultatele cercetărilor au fost aduse la cunoștința reprezentantului companiei -, operatorul economic a anulat 11.289 de zboruri. Acestora le corespund 178.405 rezervări pentru care s-au efectuat plăți în valoare toatală de 66.585.967,68 lei calculate la cursul în lei comunicat de BNR în data de 14.06.2022 al valutelor, de către consumatori din 20 de state membre ale Uniunii Europene în care compania aeriană supusă verificărilor operează, cu regularitate, zboruri”, a mai transmis ANPC. Instituția precizează că cele 20 de state totalizează 92% din populația totală a Uniunii și sunt: Croația, Luxemburg, Polonia, Portugalia, Austria, Grecia, Olanda, Irlanda, Bulgaria, Danemarca, Spania, Suedia, Finlanda, Germania, Belgia, Franța, Italia, Cipru și România. ”Echipa de comisari ANPC a lucrat, în tot acest timp, în colaborare cu Centrul European al Consumatorilor România, care a centralizat un număr de 924 de reclamații transfrontaliere referitoare la serviciile operatorului aviatic, primite la nivelul rețelei ECC-Net. Numărul de anulări de zboruri precizat a vizat rezervări realizate începând cu 30 aprilie 2021 și continuând cu anii 2022 și 2023”, a adăugat ANPC. Autoritatea explică faptul că, pentru multe din zborurile planificate, anularea s-a făcut la scurt timp de la punerea la dispoziție pe piață a ofertei de zbor. ”Numărul anulărilor este unul foarte mare, iar ceea ce prejudiciază în mod grav interesele economice ale consumatorilor nu se referă doar la valoarea efectivă a acestor bilete, ci și la faptul că, nu de puține ori, consumatorii le achiziționează în scopuri bine stabiliet: vacanțe, concedii, în interes personal, medical și altele, pentru care sunt necesare cheltuieli suplimentare aferente serviciilor de cazare, masă, acces obiective turistice, transfer/legături cu alte zboruri”, a mai transmis ANPC.
Minusurile Ordonanței anti-specul
“Ne va permite să intervenim și să corectăm, în timp real, comportamente inadecvate ale comerciaților sau ale prestatorilor de bunuri și servicii”, arată Dan Virgil Pascu, vicepreședintele Consiliului Concurenței
Vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan Virgil Pascu a declarat, joi, despre Ordonanța anti-speculă adoptată în Guvern, că le va permite să intervină și să corecteze, în timp real, comportamente inadecvate ale comerciaților sau ale prestatorilor de bunuri și servicii. În situații de criză, Guvernul poate să stabilească prin hotărâre produsele de risc, evidențiate în funcție de natura crizei și a produsului. Hotărârea va fi emisă pentru o perioadă limitată de timp, de șase luni din zile, care poate fi prelungită succesiv, pentru o perioadă de trei luni de zile. Vicepreședintele Consiliului Concurenței, Dan Virgil Pascu, a afirmat că ordonanța de urgență a fost adoptată în ședința Executivului. El a precizat că anterior deciziei din Guvern, a avut loc o întâlnire între Consiliul Concurenței, Autoritatea pentru Protecția Consumatorului, cu mediul de afaceri, organizată de Guvernul României, unde au fost exprimate de către mediul de afaceri temerile cu privire la eventualele consecințe nefaste pe care le poate avea acest act normativ și o parte din observații au fost preluate în textul OUG. ”Ca măsură de siguranță suplimentară, Guvernul României a decis ca în hotărârea de guvern prin care se stabilesc produsele cu risc și metodologia de cooperare și colaborare între ANPC, Consiliul Concurenței și alte instituții, să fie consultat și mediul de afaceri și asociațiile de protecția consumatorului”, a spus secretarul de stat. El a precizat că Ordonanța prevede posibilitatea Guvernului României de a emite o hotărâre de guvern, în situații excepționale, care sunt enumerate, mobilizare, stare de alertă, stare de urgență, de război, și alte stări de criză, stabilite prin lege. În aceste situații limitative, de criză, Guvernul poate să stabilească prin hotărâre produsele de risc, evidențiate în funcție de natura crizei și a produsului. Hotărârea de Guvern va fi emisă pentru o perioadă limitată de timp, de șase luni din zile, care poate fi prelungită succesiv, pentru o perioadă de trei luni de zile. Pascu a mai declarat că în sfera Consiliului Concurenței se află acele distorsiuni din piață care apar în domeniul bussines to bussines, care afectează întreprinderile, pe când ANPC se va ocupa de punerea în aplicare a actului normativ în ceea ce privește protecția consumatorului final.
Se suspendă angajările la stat de la 1 iulie
Ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante sau temporar vacante din administrația publică este suspendată începând cu 1 iulie, cu excepția posturilor unice, a decis joi Guvernul. ”Guvernul a aprobat astăzi, printr-o ordonanță de urgență, suspendarea ocupării prin concurs sau examen, începând cu data de 1 iulie și până la 31 decembrie 2022, a posturilor vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, cu excepția posturilor unice. De asemenea, documentul prevede continuarea ocupării posturilor pentru care au fost demarate procedurile de organizare a concursurilor anterior datei de 1 iulie 202”, transmite Ministerul Muncii. Totodată, conform ministerului, în cazuri temeinic justificate, ordonanța de urgență dă posibilitatea ca, prin memorandum aprobat în ședința Guvernului, să poată fi organizate concursuri sau examene pentru ocuparea unor posturi vacante sau temporar vacante din instituțiile și autoritățile publice centrale și locale, cu încadrarea în cheltuielile de personal. ”Măsura suspendării ocupării posturilor vacante din administrația publică a fost necesară pentru a diminua unele cheltuieli de funcționare ale instituțiilor și autorităților publice, în vederea asigurării sursei de finanțare a pachetului de măsuri pentru menținerea nivelului de trai al categoriilor vulnerabile și continuarea activităților economice, recent adoptat de Guvern, cu respectarea angajamentelor asumate în ceea ce privește încadrarea în ținta de deficit”, precizează Ministerul Muncii.
TVA zero la alimentele de bază? Ce spune ministrul Agriculturii
Ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu, a afirmat, joi, că va susține adoptarea TVA zero la alimentele de bază, în cazul în care o astfel de hotărâre va fi luată la nivel guvernamental Adrian Chesnoiu a fost întrebat, joi, la finalul ședinței de Guvern, dacă România va adopta o inițiativă privind TVA zero la alimentele de bază, așa cum a făcut Ungaria. “Noi în momentul de față avem TVA 9 la sută la alimentele de bază, avem TVA 5 la sută la alimentele ecologice. În momentul acesta credem că aceste măsuri sunt cu efect în piață. ca să spunem așa, în nivelul de cumpărare pe care îl au cetățenii noștri. Dacă se va lua o astfel de decizie la nivel guvernamental, cu siguranță o voi susține”, a explicat ministrul Agriculturii.
Ciolacu, impozitul, apartamentul din Primăverii și cel din Buzău
Liderul PSD Marcel Ciolacu a declarat, joi, la Parlament, despre intenția de a aplica impozitul pe clădiri în funcție de valoarea clădirii, că nu va fi de acord ca un apartament din Primăverii, care face un milion de euro, să plătească același impozit cu un apartament din Buzău, care face 80.000 de euro. În privința excepțiilor din Codul Fiscal, el a afirmat că ele însumează 64 de miliarde de lei, și că organismele internaționale ne-au atras atenția asupra acestui lucru, la fel și Comisia Europeană. Despre o impozitare a câștigurilor din jocurile de noroc, Ciolacu a spus că ”este posibil să se ia o astfel de măsură”. Liderul PSD s-a referit în declarație la excepțiile din Codul Fiscal. ”Ați văzut că și organismele internaționale ne-au atras atenția asupra acestui lucru, și Comisia Europeană, excepțiile din Codul Fiscal în acest moment însumează în jur de 64 de miliarde (de lei, nr). Sunt un pic cam mult”, a afirmat liderul PSD, precizând că ministrul de Finanțe și ANAF-ul și-au luat în comun un ritm de digitalizare a ANAF și a sistemului vamal și speră să mențină acest ritm. ”Orice decizie pe care o vom lua cu certutudine nu va deranja foarte mult sistemul, în acest moment, și partenerii sociali”, a mai spus Ciolacu, arătând că ministrul de Finanțe are discuții cu partenerii sociali. Despre impozitul pe clădiri, el a precizat că se va stabili în funcție de valoare. Cred că e un lucru de bun simț, primarii au o marjă, ei hotărăsc, au un minim și un maxim”, a mai spus Ciolacu, arătând că există o grilă notarială care se poate aplica. ”Nu îmi cereți ca uin apartament din Primăverii, care face un milion de euro, să plătească același impozit cu un apartament din Buzău, care face 80.000 de euro, că nu voi fi de acord cu așa ceva”, a mai completat Ciolacu. Despre o impozitare a câștigurilor din jocurile de noroc, Ciolacu a spus că ”este posibil să se ia o astfel de măsură. ”Eu cred că statul român are datoria de a nu încuraja jocurile de noroc, mai ales în perioade de criză, când astfel de lucruri explodează, în orice societate”, a explicat Ciolacu.
Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 6,17% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat joi la 6,17% pe an, de la 6,15% pe an, miercuri, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 4 decembrie 2012, respectiv 6,25%, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a crescut la 6,31% pe an, de la 6,30% pe an, iar ROBOR la 12 luni a stagnat la 6,49% pe an. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Noile modele Dacia, descoperite cu ajutorul unei aplicații
Constructorul auto Dacia a anunțat joi că lansează Dacia AR, o aplicație de realitate augmentată care permite descoperirea noii înfățișări a modelelor sale. ”Dacia lansează Dacia AR, o aplicație de realitate augmentată care permite descoperirea noii înfățișări a modelelor sale. Începând de azi, vehiculele prezentate pe toate site-urile web și pe toate suporturile comerciale și publicitare ale mărcii Dacia din Europa afișează noua identitate vizuală a brandului”, anunță compania. Deși mediul online le oferă de pe acum clienților posibilitatea de a descoperi și configura modelul dorit, prezentarea fizică a vehiculelor va avea loc către sfârșitul anului – mai întâi la Salonul Auto de la Paris iar apoi, în rețeaua de showroom-uri a mărcii. ”Anticipând însă acest moment, Dacia lansează o aplicație de realitate augmentată pentru smartphone și tabletă: Dacia AR. Simplă, ingenioasă și modernă, aplicația Dacia AR le permite utilizatorilor să vadă orice model Dacia până la scară naturală și chiar să intre, virtual, în vehicul. Potențialul client poate vizualiza un vehicul sub toate unghiurile, în orice decor ales – pe stradă sau într-o parcare – poate face „zoom” asupra unui detaliu de exterior sau din interiorul mașinii”, mai arată compania.
Compania de cosmetice Revlon și-a cerut falimentul
Compania de cosmetice Revlon a solicitat miercuri intrarea sub protecția legii falimentului din Statele Unite, după ce în ultimii ani a avut dificultăți să concureze cu mărcile axate pe comerțul online, transmite Reuters. Producătorul de lac de unghii și rujuri, controlat de compania MacAndrews & Forbes a miliardarului Ron Perelman, a declarat active și pasive cuprinse între 1 miliard și 10 miliarde de dolari, potrivit unui dosar depus la Tribunalul pentru Faliment al SUA din Districtul de Sud din New York. Solicitarea de faliment vine la câteva zile după ce Wall Street Journal a relatat că Revlon a început discuții cu creditorii înainte de scadențele viitoare ale datoriilor, pentru a evita falimentul. Vânzările Revlon au avut probleme pe fondul blocajelor de aprovizionare și al eșecului de a trece rapid la produse pentru îngrijirea pielii, pierzând spațiu pe rafturi în magazinele din SUA în favoarea unor startup-uri susținute de celebrități precum Kylie Cosmetics,deținută de Kylie Jenner, și Fenty Beauty, deținută de Rihanna. În schimb, compania rivală Coty a câștigat cotă de piață investind masiv pentru a îmbunătăți stocurile și pentru a răspunde unei reveniri post-pandemie a cererii de rimeluri și rujuri.
