MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Managerii estimează o creștere accentuată a prețurilor în toate domeniile
Așa arată datele publicate recent de către Institutul Național de Statistică
Managerii estimează o creștere moderată a activității în industria prelucrătoare, comerțul cu amănuntul și servicii, o relativă stabilitate a numărului de salariați în industria prelucrătoare, construcții și servicii, precum și o creștere accentuată a prețurilor în industria prelucrătoare, construcții și comerțul cu amănuntul, până în luna iunie, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”Soldul conjunctural indică percepția managerilor întreprinderilor asupra dinamicii unui fenomen care NU trebuie confundată cu ritmul creșterii sau scăderii oricărui indicator statistic produs de INS. Soldul conjunctural procentual este obținut ca diferență între procentajul managerilor care au ales varianta pozitivă a fenomenului și procentajul celor care au indicat varianta negativă”, arată datele INS. În cadrul anchetei de conjunctură din luna aprilie 2022, managerii din industria prelucrătoare preconizează pentru următoarele trei luni, creșterea moderată a volumului producției (sold conjunctural plus 11%). Referitor la numărul de salariați se estimează relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de plus 3% pe total industrie prelucrătoare. Pentru prețurile produselor industriale se prognozează creștere accentuată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 43%). Potrivit estimărilor din luna aprilie 2022, în activitatea de construcții se va înregistra pentru următoarele trei luni creșterea volumului producției (sold conjunctural plus 25%). Managerii estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural plus 5%). În ceea ce privește prețurile lucrărilor de construcții se preconizează creșterea accentuată a acestora (sold conjunctural plus 59%). În sectorul comerț cu amănuntul managerii au estimat pentru următoarele trei luni, tendință de creștere moderată a activității economice (sold conjunctural plus 9%). Volumul comenzilor adresate furnizorilor de mărfuri de către unitățile comerciale va înregistra creștere moderată (sold conjunctural plus 7%). Angajatorii prognozează pentru următoarele trei luni, creșterea moderată a numărului de salariați (sold conjunctural plus 11%). Managerii societăților comerciale estimează creștere accentuată a prețurilor de vânzare cu amănuntul (sold conjunctural plus 58%). Conform estimărilor din luna aprilie 2022, cererea de servicii (cifra de afaceri) va cunoaște creștere moderată în următoarele trei luni (sold conjunctural plus 12%). Se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural plus 5%). Conform opiniei managerilor, prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor avea tendință de creștere (sold conjunctural plus 28%).
Acționarii OMV Petrom au aprobat investiții de până la 4,4 miliarde lei
investițiile aprobate sunt cu 55% mai ridicat decât în 2021
Acționarii OMV Petrom au aprobat investiții de până la 4,4 miliarde lei pentru acest an, cu 55% mai ridicat decât în 2021 și distribuirea de dividende record de 1,9 miliarde de lei pentru anul trecut. Hotărârile au fost adoptate în cadrul Adunării Generale Ordinare a Acționarilor (AGOA) și în cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor (AGEA). Acționarii au mai aprobat declanșarea majorării capitalului social al OMV Petrom cu valoarea terenurilor pentru care s-au obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate. OMV Petrom anunță hotărârile adoptate în cadrul AGOA și AGEA din data de 27 aprilie 2022. În cadrul AGOA a fost aprobat bugetul OMV Petrom pentru anul în curs si distribuirea de dividende aferente anului financiar 2021. „Avem un angajament ferm de a genera valoare față de toate părțile interesate, inclusiv față de statul român. Totodată, intensificăm investițiile, care sunt estimate să crească cu circa 55% în 2022, până la 4,4 miliarde lei. Aproape un sfert din acest buget reprezintă sume contingente planificate având în vedere eventualitatea accelerării proiectelor de generare de energie verde”, a declarat Christina Verchere, CEO al OMV Petrom. Valoarea totală brută a dividendelor de distribuit se ridică la 1,9 miliarde de lei. Aproximativ 400 milioane de lei vor fi distribuite către statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, 20,6% din capitalul social al OMV Petrom. În cadrul AGEA a fost aprobată declanșarea operațiunii de majorare a capitalului social al OMV Petrom prin aportul în natură al statului român, ca urmare a actualizării valorii terenurilor, pentru care societatea a obținut certificate de atestare a dreptului de proprietate. OMV Petrom este cea mai mare companie de energie din Europa de Sud-Est, cu o producție anuală de țiței și gaze la nivel de grup de aproximativ 47 milioane bep în 2021. Grupul are o capacitate de rafinare de 4,5 milioane tone anual și operează o centrală electrică de înaltă eficiență de 860 MW. Pe piața distribuției de produse petroliere cu amănuntul, grupul este prezent în România și țările învecinate prin intermediul a peste 780 benzinării, sub două branduri, OMV și Petrom. Acțiunile OMV Petrom sunt tranzacționate la Bursa de Valori București și la Bursa de Valori din Londra. OMV Aktiengesellschaft, una dintre cele mai mari companii industriale listate din Austria, deține 51% din acțiunile OMV Petrom. Statul român, prin Ministerul Energiei, deține 20,6% din acțiunile OMV Petrom, iar 28,4% sunt deținute de persoane fizice și juridice. OMV Petrom este cel mai mare contribuabil la bugetul de stat, cu circa 35 miliarde de euro reprezentând taxe, impozite și dividende plătite în perioada 2005 - 2021. În aceeași perioadă, compania a investit circa 17 miliarde euro.
Aproape jumătate dintre companii au fost victimele criminalității economice
46% dintre companiile de la nivel global s-au confruntat cu fraude sau infracțiuni financiare în ultimele 24 de luni, atacurile cibernetice, fraudarea clienților și deturnarea de active fiind cele mai frecvente infracțiuni, arată un studiu PwC, potrivit căruia tehnologia și media și telecomunicațiile s-au confruntat cu cea mai mare incidență a fraudelor dintre toate industriile. ”46% dintre companiile de la nivel global s-au confruntat cu fraude sau infracțiuni financiare în ultimele 24 de luni, atacurile cibernetice, fraudarea clienților și deturnarea de active fiind cele mai frecvente infracțiuni”, potrivit studiului bianual PwC „Global Economic Crime and Fraud Survey” (GECS) 2022. Tehnologia și media și telecomunicațiile s-au confruntat cu cea mai mare incidență a fraudelor dintre toate industriile, aproape două treimi dintre companiile din aceste sectoare experimentând o anumită formă de fraudă. ”Rata generală a fraudelor și infracțiunilor financiare împotriva companiilor a rămas constantă față de anul 2020 (47%), în pofida problemelor legate de lanțul de aprovizionare, a instabilității mediului geopolitic, a unei economii incerte și a multor amenințări emergente. Pandemia a redus actele de însușire frauduloasă de bunuri, în parte pentru că mai mulți angajați lucrează acum de la distanță, cu acces limitat la activele companiei, însă asistăm la o creștere a amenințărilor din afara organizației. Criminalitatea cibernetică se află în fruntea listei de amenințări cu care se confruntă în prezent companiile, iar pe viitor se preconizează o creștere a riscurilor de fraudă în raportările ESG și a celor prin intermediul platformelor digitale. Regulile jocului se schimbă, iar companiile trebuie să fie mai agile ca niciodată pentru a răspunde la aceste amenințări și să adopte noi abordări și tehnologii de prevenire”, a declarat Ana Sebov, liderul echipei de Forensic din cadrul PwC România. În rezultatele sondajului din acest an, criminalitatea cibernetică a devansat cu o marjă substanțială fraudele săvârșite de clienți, cea mai frecventă infracțiune în 2020. 42% dintre companiile cu venituri între 1 și 10 miliarde de dolari au raportat că s-au confruntat cu infracțiuni cibernetice în această perioadă, în timp ce doar 34% au avut de-a face cu fraude săvârșite de clienți. Mai bine de jumătate (52%) dintre companiile cu venituri anuale globale de peste 10 miliarde de dolari s-au confruntat cu fraude în ultimele 24 de luni. În cadrul acestui grup, aproape una din cinci a raportat că cel mai perturbator incident a avut un impact financiar de peste 50 de milioane de dolari.
România, scoasă de SUA de pe lista neagră a drepturilor de proprietate intelectuală
Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a afirmat că România a fost scoasă de către agenția Guvernului american de pe lista de supraveghere privind protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. România este astfel recunoscută ca "un partener de încredere deplină pentru Statele Unite ale Americii din punctul de vedere al protecției proprietății intelectuale pentru prima dată în peste 25 de ani", arată Guvernul. Potrivit MAI, la nivelul Poliției Române, în anul 2021, au fost investigate 91 de domenii de internet, au fost indisponibilizate bunuri în valoare de peste 50 de milioane de lei și au fost soluționate pete 1.400 de dosare penale. "Reprezentantul pentru Comerț al Statelor Unite (United States Trade Representative - USTR), agenția Guvernului SUA care se ocupă de relațiile comerciale internaționale, a publicat Raportul Special 301 pentru 2022, în care, pentru prima dată în peste 25 de ani, România este scoasă de pe ”Lista de Atenționare” (Watch List), fiind astfel recunoscut formal că avem capacitatea de a depăși limitele semnalate anterior în ce privește protejarea drepturilor de proprietate intelectuală. USTR identifică, prin Raportul Special 301, țările care nu asigură o protecție adecvată și eficientă a drepturilor de proprietate intelectuală și/sau accesul corect și echitabil pe piață pentru afacerile care se bazează pe protecția proprietății intelectuale", a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă. Conform sursei citate, raportul se publică anual începând din 1989, iar România s-a aflat pe ”Lista de Atenționare” (Watch List) prima dată în 1995 și, după 3 ani de observație, a intrat pe această Listă unde s-a regăsit în mod constant din 1999 până în 2021, fiind singurul stat membru UE pe Lista în referință. "Eliminarea României de pe Lista de Atenționare din Raportul Special 301 reflectă recunoașterea pașilor semnificativi pe care România i-a făcut în ultimul an pentru a îmbunătăți protecția și aplicarea drepturilor de proprietate intelectuală, precum și atenția Guvernului României în eficientizarea acestui domeniu cu o contribuție majoră la dezvoltarea economică și socio-culturală a societății. Astfel, conform anunțului USTR, printre motivele acestei evoluții pozitive s-au aflat numirea primului Coordonator național în domeniul proprietății intelectuale, respectiv a domnului Sorin Costreie, Consilier al Primului Ministru, înființarea unei noi unități în cadrul Direcției de Investigare a Criminalității Economice din Inspectoratul General al Poliției Române, specializată în cazurile de piraterie online, dedicarea alocarea unor ofițeri suplimentari pentru investigațiile de proprietate intelectuală și reluarea organizării de către Serviciul pentru coordonarea activității Ministerului Public în domeniul drepturilor de proprietate intelectuală din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a întâlnirilor Grupului de Lucru pe probleme de Drepturi de Proprietate Intelectuală, un parteneriat public-privat creat ca o structură de sprijin a activităților de prevenire și combatere a încălcărilor drepturilor de proprietate intelectuală", a mai arătat Executivul.
The Guardian: Rusia aproape și-a dublat veniturile din petrol, gaze și cărbuni
Rusia aproape și-a dublat veniturile din vânzarea de combustibili fosili către UE în timpul celor două luni de război în Ucraina, beneficiind de creșterea prețurilor chiar dacă volumele au fost reduse în urma sancțiunilor impuse de statele occidentale. Moscova a încasat aproximativ 62 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze și cărbune, în două luni, Germania fiind cel mai mare importator, relatează The Guardian. Rusia a încasat aproximativ 62 de miliarde de euro din exporturile de petrol, gaze și cărbune în cele două luni de la începutul invaziei din Ucraina, potrivit unei analize asupra mișcărilor de transport maritim și a mărfurilor realizată de Centrul de Cercetare privind Energia și Aerul Curat (”Centre for Research on Energy and Clean Air”- CREA). Pentru UE, importurile au fost în valoare de aproximativ 44 de miliarde de euro în ultimele două luni, comparativ cu aproximativ 140 de miliarde de euro pentru întreg anul trecut, sau aproximativ 12 miliarde de euro pe lună. Studiul citat arată modul în care Rusia a continuat să beneficieze de pe urma hegemoniei sale în livrările de energie în Europa, chiar dacă statele occidentale au încercat din răsputeri să îl împiedice pe Vladimir Putin să folosească petrolul și gazele ca armă economică. Chiar dacă exporturile din Rusia au fost reduse din cauza războiului și a sancțiunilor, supremația Moscovei în rolul de sursă de gaze a însemnat că întreruperea aprovizionării nu a cauzat decât creșterea prețurilor, care erau deja ridicate din cauza ofertei reduse, consecință a pandemiei de COVID-19. Transporturile de țiței din Rusia către porturile străine au scăzut cu 30% în primele trei săptămâni ale lunii aprilie, comparativ cu cifrele din ianuarie și februarie, înainte de invazie, potrivit datelor CREA. Cu toate acestea, veniturile Rusiei cresc, datorită prețurilor mari la petrol și gaze, finanțând direct guvernul rus prin intermediul companiilor de stat, în pofida sancțiunilor care vizează exportul. Rusia a prins Uniunea Europeană într-o capcană, prețurile urmând să crească și mai mult în urma restricțiilor suplimentare. Drept urmare, Moscova reușește să își echilibreze veniturile în pofida eforturilor depuse de guvernele UE.
Elon Musk nu scapă de supraveghere pe rețelele sociale
Un judecător american a respins cererea lui Elon Musk pentru încetarea unui acord cu Comisia americană pentru bursă și valori mobiliare (SEC) privind supravegherea tweeturilor sale referitoare la Tesla, se arată în hotărârea instanței, transmite Reuters. Musk a încheiat marți un acord pentru achiziționarea Twitter pentru 44 de miliarde de dolari. Avocații săi au încercat să rezilieze decretul de consimțământ din 2018, care a rezolvat acuzațiile SEC de fraudă cu titluri de valoare și au susținut că urmărirea lui Musk de către autoritățile de reglementare ”a depășit limita cuhărțuirea” și i-a împiedicat dreptul constituțional la libertatea de exprimare. ”Musk nu poate încerca acum să retragă acordul pe care l-a încheiat cu bună știință și de bunăvoie, pur și simplu plangându-se că simțea că trebuie să fie de acord cu el la momentul respectiv, dar acum – odată ce spectrul litigiului este o amintire îndepărtată și compania sa a devenit, în estimarea lui, aproape invincibilă – își dorește să nu îl fi încheiat”, a scris judecătorul districtual Lewis Liman. Judecătorul a refuzat, de asemenea, o solicitare a lui Musk de a anula o citație a SEC către Musk și Tesla pentru a determina dacă tweet-urile din 6 noiembrie au fost verificate înainte de a fi publicate.
Apple a lansat programul Self Service Repair
Self Service Repair, programul prin care utilizatorii pot cumpăra componentele și instrumentele necesare reparării iPhone-urilor, a fost lansat oficial. Așa cum a anunțat încă din urmă cu mai multe luni, Apple a demarat programul Self Service Repair. Prin acest program, compania vinde componente, instrumente și instrucțiuni pentru ca utilizatorii să poată face singuri reparațiile. Programul vizează modelele iPhone 12, iPhone 13 și noul iPhone SE, însă Apple promite că, până la sfârșitul acestui an, vor fi incluse și sistemele Mac. Apple nu furnizează absolut toate componentele iPhone-urilor pentru reparații. În schimb, compania are în vedere doar cele mai frecvente probleme, precum cele legate de ecrane, camere foto și baterii. Faptul că Apple va furniza tot ce este necesar pentru schimbarea anumitor componente, nu înseamnă neapărat că orice utilizator va putea să realizeze aceste operațiuni. Chiar și așa, este necesară o anumită pricepere tehnică din partea utilizatorilor. Apple și alte companii lansează aceste programe după ce vreme de mulți ani au preferat să mențină un fel de monopol asupra reparării propriilor produse. Schimbarea de atitudine vine în urma presiunilor făcute de legiuitori, în special în Europa și Statele Unite. Pentru început, Self Service Repair este disponibil doar în Statele Unite, însă Apple spune că îl va lansa și în Europa până la finele anului.
Prețurile petrolului sunt în scădere ușoară
Prețurile petrolului au scăzut miercuri, deoarece aprecierea dolarului american a făcut ca țițeiul să fie mai costisitor, în timp ce focarele de coronavirus din China perturbă perspectivele economice ale celui mai mare importator de țiței din lume, transmite Reuters. Livrările au rămas limitate în cel mai mare producător de petrol din lume, Statele Unite, datele guvernamentale arătând că stocurile de țiței au crescut modest săptămâna trecută, în timp ce stocurile de carburanți au scăzut. Contractele futures pentru țițeiul Brent au scăzut cu 1,08 dolari, sau cu 1%, la 103,91 dolari pe baril, la ora 16:40 GMT (19:40 ora României). Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate, de referință pe piața din SUA, au scăzut cu 1,19 dolari, până la 100,51 dolari pe baril. Dolarul a crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani față de euro, ceea ce a făcut ca achizițiile de petrol să fie mai scumpe pentru deținătorii altor valute. ”Acesta (este) un mediu care evită riscurile, cu un dolar american mai puternic și restricții de mobilitate în al doilea mare consumator de petrol, China”, a declarat analistul de mărfuri al UBS Giovanni Stauvono.
