MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Locuințele de două camera din București, mai inaccesibile decât cele din Bruxelles
În București sunt necesare 115 salarii medii la nivel național pentru a cumpăra un apartament cu două camere, față de Bruxelles, cu 86 de salarii medii necesare, și Paris, cu 250 de salarii medii
În București sunt necesare 115 salarii medii (sau o perioadă de 9,6 ani) la nivel național pentru a cumpăra un apartament cu două camere și o suprafață de 60 de metri pătrați utili, arată un raport realizat de compania de consultanță imobiliară SVN Romania pe baza statisticilor oficiale ale Eurostat și a datelor referitoare la salariile medii la nivel național și prețurile locuințelor din capitalele statelor membre UE. Pe primele trei poziții se clasează Bruxelles (Belgia), cu 86 de salarii medii necesare (sau o perioadă de 7,2 ani), Copenhaga (Danemarca), cu 100 de salarii medii necesare (sau o perioadă de 8,3 ani) și Dublin (Irlanda), cu 101 salarii medii necesare (8,4 ani) pentru a cumpăra un apartament cu o suprafață de 60 de metri pătrați utili. ”Prețurile locuințelor din București sunt printre cele mai accesibile la nivelul Uniunii Europene (UE)”, relevă unui raport realizat de compania de consultanță imobiliară SVN Romania pe baza statisticilor oficiale ale Eurostat și a datelor referitoare la salariile medii la nivel național și prețurile locuințelor din capitalele statelor membre UE. Regiunea București – Ilfov este una dintre cele mai dezvoltate din punct de vedere economic la nivelul Uniunii Europene în funcție de produsul intern brut pe locuitor exprimat în PPS (euro), o monedă statistică comună care elimină diferențele dintre prețurile existente în fiecare stat membru UE. Astfel, datele Eurostat arată că București – Ilfov se clasează pe treapta a zecea în rândul celor 27 de capitale UE și regiunile aferente acestora. Din primele 10 capitale UE în funcție de produsul intern brut pe cap de locuitor, Bucureștiul ocupă poziția a patra în clasamentul celor mai accesibile locuințe în funcție de salariile medii din fiecare țară în parte și prețurile apartamentelor din orașele analizate. Astfel, în București sunt necesare 115 salarii medii (sau o perioadă de 9,6 ani) la nivel național pentru a cumpăra un apartament cu două camere și o suprafață de 60 de metri pătrați utili. Pe primele trei poziții se clasează Bruxelles (Belgia), cu 86 de salarii medii necesare (sau o perioadă de 7,2 ani), Copenhaga (Danemarca), cu 100 de salarii medii necesare (sau o perioadă de 8,3 ani) și Dublin (Irlanda), cu 101 salarii medii necesare (8,4 ani) pentru a cumpăra un apartament cu o suprafață de 60 de metri pătrați utili. Locuințe mai puțin accesibile comparativ cu București, arată analiza SVN, se regăsesc în Varșovia (Polonia), unde sunt necesare 137 de salarii medii (11,4 ani), Amsterdam (Olanda), unde sunt necesare 173 de salarii (14,4 ani), Praga (Cehia), unde sunt necesare 210 salarii medii (sau o perioadă de 17,5 ani) și Paris (Franța), care ocupă ultima poziție din rândul celor mai productive 10 capitale din UE, cu un nivel de 250 de salarii medii (sau o perioadă de 20,8 ani). ”În mai puțin de 15 ani de la aderarea României la Uniunea Europeană, regiunea Bucureștiului a intrat în rândul primelor 10 capitale la nivel comunitar în funcție de produsul intern brut pe locuitor dar și-a păstrat și un nivel foarte bun de accesibilitate a cumpărării unei noi locuințe, în ciuda creșterilor de prețuri și a ratei inflației din ultima perioadă. Potențialul de dezvoltare al Bucureștiului în următoarele decenii este în continuare unul uriaș, atât din punct de vedere economic cât și demografic și implicit al pieței imobiliare și rezidențiale”, afirmă Andrei Sârbu, CEO SVN Romania.
România și Irlanda, cea mai mare creștere economică din UE
u așa arată datele publicate de către Oficiul European pentru Statistică
Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a înregistrat o creștere de 0,7% în primele trei luni ale acestui an comparativ cu trimestrul precedent, însă Irlanda și România au avut cel mai semnificativ avans, arată datele publicate miercuri de Oficiul European pentru Statistică (Eurostat). În zona euro, Produsul Intern Brut a înregistrat o creștere de 0,6% în primul trimestru al acestui an față de trimestrul precedent. În aceeași perioadă, Produsul Intern Brut al SUA a scăzut cu 0,4%. În trimestrul patru din 2021, Produsul Intern Brut al Uniunii Europene și al zonei euro a crescut cu 0,5% și, respectiv, cu 0,2%, comparativ cu precedentele trei luni. În rândul statelor membre UE, cel mai semnificativ avans al economiei în primul trimestru din 2022, comparativ cu precedentele trei luni, a fost înregistrat în Irlanda (10,8%), România (5,2%) și Letonia (3,6%), singurele scăderi fiind în Suedia (minus 0,8%), Franța (minus 0,2%) și Danemarca (minus 0,1%). Comparativ cu primul trimestru al anului trecut, PIB-ul a crescut cu 5,4% în zona euro și cu 5,6% în Uniunea Europeană. Toate statele membre UE au raportat creșteri, cel mai semnificativ avans fiind înregistrat în Portugalia (11,9%) și Irlanda (11,3%). România a înregistrat o creștere anuală de 6,5% în primul trimestru din 2022, după un avans anual de 2,4% în trimestrul patru din 2021. În cazul României, datele Eurostat coincid cu cele publicate anterior de Institutul Național de Statistică, conform cărora economia României a crescut cu 5,2% în primul trimestru al acestui an față de trimestrul precedent, în timp ce față de perioada similară a anului trecut avansul a fost de 6,5%.
Murad a cumpărat închisoarea Doftana și dorește să o transforme într-un complex hotelier
Omul de afaceri Mohammad Murad a anunțat că a cumpărat închisoarea Doftana și dorește să o transforme într-un complex hotelier cu 1.000 de locuri. El a menționat că investiția se ridică la 25 de milioane de euro. “Am văzut în ultimele zile foarte multe comentarii și pozitive, și negative, la ultima achiziție, ultima încercare de a redeschide zona Prahovei. A fost organizată o licitație referitoare la închisoarea Doftana. Am exprimat dorința de a face o investiție amplă acolo. Acest lucru îl fac de peste 20 de ani, unde sunt active lăsate în paragină, care au fost și reprezintă niște simbolurile ale istoriei României. Nu știam foarte multe despre închisoarea Doftana, am citit. Chiar dacă au fost niște simboluri un pic mai negative, că e vorba de o pușcărie, știți foarte bine că acolo au fost închiși, Ceaușescu, Gheorghiu-Dej, zona are foarte multă istorie. Eu cred că nu există o afacere durabilă dacă nu are în spate istorie”, a declarat Murad, miercuri, într-o conferință de presă. El a precizat că închisoarea va fi transformată într-un complext hotelier cu peste 1.000 de locuri de cazare. “Vom face cel mai mare centru de conferințe din România, cu peste 1.000 de locuri de cazare, primul complex hotelier destinat conferințelor. Tot ce se va consuma acolo vor fi produse bio. Zona este atractivă pentru oameni și are multe avantaje, unul din ele este apropierea de București, e la o oră de București. E un peisaj superb. Suntem gata pregătiți să investim. Investiția se va ridica în prima fază la 25 milioane de euro, urmând sa fie extinsă dacă e nevoie”, a mai anunțat omul de afaceri.
Ajutor de stat de 605 milioane euro pentru sprijinirea IMM-urilor românești
Comisia Europeană aprobă o schemă românească în valoare de 605 milioane euro pentru sprijinirea IMM-urilor care își desfășoară activitatea în sectorul construcțiilor, afectate de pandemia de coronavirus. ”Comisia Europeană a aprobat o schemă românească în valoare de 605 milioane euro (aproape 3 miliarde lei), menită să sprijine întreprinderile mici și mijlocii care își desfășoară activitatea în sectorul construcțiilor și care sunt afectate de pandemia de coronavirus. Schema va sprijini, de asemenea, proiectele de construcții la scară mică ale unităților administrative teritoriale. Schema a fost aprobată în temeiul Cadrului temporar pentru măsuri de ajutor de stat”, anunță CE. Măsura vizează (i) abordarea nevoilor de finanțare ale proiectelor cu scopul îmbunătățiri eficienței energetice; (ii) stimularea investițiilor în energia verde; și (iii) urmărirea obiectivelor de mediu. În cadrul schemei, sprijinul public va lua forma (i) unei garanții pentru investiții sau a unor împrumuturi pentru nevoile de capital circulant, care să acopere până la 90% din împrumuturile acordate de instituțiile de creditare; și (ii) subvenții directe. Valoarea nominală totală a garanțiilor va fi de aproximativ 505 milioane euro, iar bugetul total alocat granturilor directe va fi de aproximativ 100 milioane euro. Granturile directe vor acoperi, printre altele, anumite taxe legate de garanția de stat și o parte din dobânda împrumuturilor. Comisia a constatat că schema românească respectă condițiile prevăzute în cadrul temporar. În special, cu privire la ajutoarele sub formă de garanții pentru împrumuturi, (i) garanția se referă atât la împrumuturi pentru investiții, cât și la împrumuturi pentru capital circulant; (ii) durata maximă a garanției este de 6 ani; și (iii) primele de garanție respectă nivelurile minime stabilite în cadrul temporar.
HTEC Group, companie din Silicon Valley, intră pe piața din România
HTEC Group, companie de servicii de tehnologie, consultanță și software, înființată în Serbia și cu sediu în Statele Unite ale Americii, anunță că va crea până la 1.000 de noi locuri de muncă în patru orașe din România – București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. ”HTEC Group, companie de servicii de tehnologie, consultanță și software, înființată în Serbia și cu sediu în Statele Unite ale Americii, va crea până la 1.000 de noi locuri de muncă în patru orașe din România – București, Cluj-Napoca, Timișoara și Iași. Astfel, HTEC Group introduce pe piața românească tehnologii de ultimă oră și oferă deschidere către proiecte impresionante, desfășurate alături de companii lider la nivel mondial. Compania cu sediu în Silicon Valley și-a anunțat angajamentul de a crea oportunități captivante de dezvoltare profesională, talentul local din IT urmând a se implica în crearea de noi produse digitale disruptive, pentru diverse industrii, precum: Sănătate și MedTech, HighTech, Transporturi și Mobilitate Inteligentă, Retail, FinTech și Banking, Media și Entertainment, GreenTech și Energie, LabTech și ScienceTech”, anunță compania. Înființată în septembrie 2008 în Belgrad de o echipă mică, HTEC Group are acum sediul central în San Francisco, devenind o companie globală cu birouri în Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Australia, Suedia și Olanda. De asemenea, în Sud-Estul Europei, HTEC Group a deschis centre de dezvoltare în care activează peste 1.600 de ingineri, în țări precum: Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina, Ungaria și, începând de acum, România. HTEC livrează inginerie pentru un spectru larg de servicii, pornind de la design și dezvoltare de produse digitale, până la inginerie sofisticată pentru o serie de domenii și industrii, incluzând aici big data, data analytics, inteligență arficială, dezvoltare de platforme, robotică și IoT. Echipa HTEC este formată din facilitatori, creativi și pionieri ce urmăresc să vină în întâmpinarea companiilor partenere astfel încât să definească și să execute propriile strategii de transformare digitală, într-un mod agil.
Yellen: Statele Unite se confruntă cu ”un nivel inacceptabil al inflației”
Statele Unite se confruntă cu ”un nivel inacceptabil al inflației” și este nevoie de o poziție bugetară adecvată pentru a ajuta la atenuarea presiunilor inflaționiste fără a submina economia, a declarat marți secretarul Trezoreriei SUA, Janet Yellen, senatorilor americani, transmite Reuters. La o audiere în Comisia de Finanțe a Senatului, Yellen a respins afirmațiile republicanilor conform cărora cea mai mare inflație din ultimii 40 de ani a fost cauzată de legislația privind cheltuielile pentru Covid-19 a președintelui democrat Joe Biden, de anul trecut, în valoare de 1.900 miliarde de dolari. ”Observăm o inflație ridicată în aproape toate țările dezvoltate din întreaga lume. Și au politici fiscale foarte diferite. Deci nu se poate întâmpla ca cea mai mare parte a inflației pe care o întâmpinăm să reflecte impactul ARP”, a spus Yellen. Aceasta a spus că a văzut că cea mai mare parte a inflației este cauzată de neconcordanțe între cerere și ofertă, inclusiv cererea excesivă de bunuri față de servicii în timpul pandemiei și întreruperile severe ale lanțului de aprovizionare. Prețurile ridicate ale energiei și alimentelor cauzate de invadarea Ucrainei de către Rusia au dus, de asemenea, la intensificarea inflației, a spus șefa Trezoreriei.
Kremlinul cere ”să nu se exagereze” importanța cerealelor ucrainene
Rusia minimalizează miercuri rolul ofensivei sale în Ucraina în scumpirea puternică a cerealelor și îndeamnă ”să nu se exagereze” importanța producției ucrainene în lume, relatează AFP. ”Trebuie să nu se exagereze importanța și influența pe piețele internaționale a rezervelor de cereale ucrainene”, declară presei un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. ”Este un procent prea mic ca să aibă un impact semnificativ în criza alimentară mondială, care a început deja”, consideră el. Dmitri Peskov consideră că această criză este cauzată de ”un lanț de evenimente și de acțiuni nefericite ale guvernelor din întreaga lume”. El nu spune la ce anume se referă. Ministrul rus de Externe Serghei Lavrov a declarat anterior,, în cursul unei vizite la Ankara, că ofensiva rusă în Ucraina ”nu este cauza sau catalizatorul crizei alimentare”. ”Noi am acordat multă atenție problemei exporturilor cerealelor ucrainene, pe care colegii noștri occidentali și ucraneni încearcă să o prezinte ca pe o criză universală, în pofida faptului că aceste cereale reprezintă doar 1% din producția mondială de grău și alte cereale”, a dat asigurări Lavrov.
Bitcoin a scăzut din nou, sub 30.000 de dolari, revenind la tendința descendentă
Bitcoin a scăzut din nou, marți, sub 30.000 de dolari, revenind la tendința descendentă din ultima perioadă, relatează CNBC. Cea mai mare criptomonedă în funcție de capitalizarea de pieța a scăzut cu 4,8%, până la 29.827,50 dolari pe unitate, conform Coin Metrics. În sesiunea anterioară, bitcoin a avansat mai mult de 4%, fiind tranzacționată peste 31.000 de dolari pe untate. Ether a scăzut cu 4%, la 1.784,43 dolari pe unitate. Scăderile au avut loc în urma unui raport conform căruia Comisia americană pentru bursă și valori mobiliare (SEC) investighează posibilitatea ca BNB, o criptomonedă emisă de Binance, să poată fi clasificat drept instrument financiar. BNB a înregistrat cea mai mare scădere la nivelul pieței, de 6%. Bitcoin a pierdut mai mult de jumătate din valoarea sa, față de un maxim istoric de 68.982 dolari pe unitate atins în noiembrie. Moneda digitala a consemnat opt săptămâni consecutive de pierderi și a coborât sub 30.000 de dolari luna trecută, după prăbușirea Terra. Criptomonedele s-au mișcat în pas cu acțiunile, care au avut un an dificil, pe fondul temerilor de creștere a dobânzilor, al inflației în creștere și al riscului încetinirii creșterii economice sau al unei recesiuni.
