MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: IT-iștii câștigă de două ori mai mult față de un salariat mediu
În luna ianuarie 2024, câștigul salarial mediu net a scăzut cu 4,3%, la 4.859 lei, față de luna decembrie 2023, arată datele INS u în aceeași perioadă, leafa unui angajat din IT a fost de 11.193 lei
Câștigul salarial mediu net, în luna ianuarie 2024, s-a ridicat la 4.859 lei, în scădere cu 220 lei (-4,3%) față de luna decembrie 2023, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”În luna ianuarie 2024, câștigul salarial mediu brut a fost 7.976 lei, cu 325 lei (-3,9%) mai mic decât în luna decembrie 2023. Câștigul salarial mediu net a fost 4.859 lei, în scădere cu 220 lei (-4,3%) față de luna decembrie 2023. Valorile cele mai mari ale câștigului salarial mediu net s-au înregistrat în activități de servicii în tehnologia informației, inclusiv activități de servicii informatice, (11.193 lei), iar cele mai mici în fabricarea articolelor de îmbrăcăminte (2.733 lei)”, arată datele INS. Comparativ cu luna ianuarie a anului precedent, câștigul salarial mediu net a crescut cu 14,2%. Indicele câștigului salarial real a fost 106,3% în luna ianuarie 2024 față de luna ianuarie 2023. Indicele câștigului salarial real a fost 94,7% în ianuarie 2024 față de luna decembrie 2023. Față de luna octombrie 1990, indicele câștigului salarial real a fost 239,7%, cu 13,6 puncte procentuale mai mic decât cel înregistrat în luna decembrie 2023. În cursul anului se înregistrează fluctuații ale câștigului salarial determinate, în principal, de acordarea premiilor anuale și a primelor de sărbători, în special în lunile luate ca bază de comparație (decembrie, martie/aprilie). Acestea influențează creșterile sau scăderile în funcție de perioada în care sunt acordate, conducând, în cele din urmă, la estomparea fluctuațiilor câștigului salarial lunar la nivelul întregului an. Evoluția câștigului salarial real depinde, atât de fluctuațiile câștigului salarial mediu net, cât și de rata inflației. În luna ianuarie 2024, în majoritatea activităților din sectorul economic, nivelul câștigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna decembrie 2023, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură și ajutoare bănești, sume din profitul net și din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare). De asemenea, scăderile câștigului salarial mediu net din luna ianuarie au fost determinate de nerealizările de producție ori încasările mai mici (funcție de contracte/proiecte), cât și de angajările de personal cu câștiguri salariale mai mici față de medie, din unele activități economice. Cele mai semnificative scăderi ale câștigului salarial mediu net la nivel de secțiuni/diviziuni CAEN Rev.2 s-au înregistrat după cum urmează: cu 34,1% în extracția cărbunelui superior și inferior; între 19% și 27% în tipărirea și reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor de cocserie și a produselor obținute din prelucrarea țițeiului, extracția petrolului brut și a gazelor naturale, transporturi pe apă, intermedieri financiare (cu excepția activităților de asigurări și ale fondurilor de pensii), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat, fabricarea produselor din tutun, silvicultură și exploatare forestieră (inclusiv pescuit și acvacultură); între 7% și 18% în alte activități extractive, fabricarea altor mijloace de transport, depozitare și activități auxiliare pentru transporturi, cercetare-dezvoltare, fabricarea calculatoarelor și a produselor electronice și optice, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, fabricarea produselor textile, colectarea și epurarea apelor uzate, industria metalurgică, industria construcțiilor metalice și a produselor din metal (exclusiv mașini, utilaje și instalații), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn și plută (cu excepția mobilei, inclusiv fabricarea articolelor din paie și din alte materiale vegetale împletite), fabricarea hârtiei și a produselor din hârtie, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, construcții, activități de editare.
Reorganizarea ANAF intră în linie dreaptă
u ministrul Finanțelor, Marcel Boloș: Ordonanța de Urgență care prevede reorganizarea activității ANAF, pe agenda ședinței de Guvern u obiectivul, de a consolida colectarea veniturilor la buget dar și combaterea evaziunii fiscale
Ministrul Finanțelor, Marcel Boloș, a declarat joi, că în ședința de Guvern se află spre aprobare o Ordonanță care prevede reorganizarea activității Agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu obiectivul de a consolida capacitatea instituțională a acesteia în colectarea veniturilor bugetului general consolidat dar și combaterea fenomenului de evaziune fiscală. ”Proiectul de ordonanță de urgență prevede reorganizarea activității agenției Naționale de Administrare Fiscală (ANAF) cu obiectivul de a consolida capacitatea instituțională a acesteia în colectarea veniturilor bugetului general consolidat dar și combaterea fenomenului de evaziune fiscală”, a spus ministurl Finanțelor. Boloș a precizat că, în acest sens, sunt propuse o serie de măsuri care țin de organizarea ANAF de la structurile teritoriale a Direcției Generale Antifraudă și în special pe operaționalizarea, cu data de 1 ianuarie 2025, a structurilor teritoriale județene care privesc combaterea și desfășurarea activităților economice ilicite. În plus, a arătat el, se vine cu un set de măsuri cu referire la baza materială a ANAF, astfel încât activitățile operative pe care le desfășoară ANAF în combaterea evaziunii fiscale să aibă mai multă eficiență. ”O a treia categorie de măsuri este descentralizarea activității Direcției Generale Mari Contribuabili, astfel încât inspecțiile fiscale să poată fi derulate cu o anumită operativitate, tot cu scopul acesta de a avea o activitate de colectare tot mai bună la bugetul general consolidat”, a mai spus ministrul Finanțelor.
Piața de fuziuni și achiziții din România a scăzut cu 20% anul trecut
Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat anul trecut 189 de tranzacții finalizate, cu o valoare de 4,3 miliarde de euro, în scădere cu circa 20% față de 2022, când ajunsese la 5,2 miliarde de euro, potrivit unei analize realizate de PwC România. ”Piața de fuziuni și achiziții din România a înregistrat anul trecut 189 de tranzacții finalizate, cu o valoare de 4,3 miliarde de euro, în scădere cu circa 20% față de 2022, când ajunsese la 5,2 miliarde de euro”, potrivit unei analize realizate de PwC România. Rezultatul de anul trecut a fost susținut în mare parte de tranzacția prin care grupul elen PPC a cumpărat Enel România, tranzacție în valoare de 1,3 miliarde euro. În cazul în care sunt luate în considerare atât tranzacțiile finalizate, cât și cele semnate dar nefinalizate, anul trecut s-au înregistrat 241 de deal-uri, cu o valoare totală de 7,7 miliarde euro. Multe dintre tranzacțiile semnate anul trecut au fost anunțate însă în ultimul trimestru, urmând să fie finalizate în acest an, precum achiziția de peste un miliard de euro a rețelei Profi de către Mega Image sau a Alpha Bank de către Unicredit. ”Primul trimestru din 2024 dă semne că acest an ar putea deveni unul foarte bun pentru piața de fuziuni și achiziții din România. Tranzacții mari sunt deja semnate și ne așteptăm să fie încheiate în prima jumătate a acestui an, iar alte tranzacții medii și mici au fost anunțate. Fuziunile și achizițiile rămân un instrument strategic pentru dezvoltarea și creșterea companiilor, în contextul presiunilor din partea concurenței, a noilor tehnologii și a schimbărilor climatice. Vedem că directorii generali din România iau tot mai mult în considerare opțiunea inițierii unor tranzacții. Potrivit rezultatelor sondajului nostru CEO Survey 2024, patru din zece (41%) CEO din România au în vedere o tranzacție în următorii trei ani”, a declarat Dinu Bumbăcea, country managing partner PwC România.
Dividendele corporative la nivel global au atins un maxim istoric de 1.660 miliarde de dolari
Dividendele corporative la nivel global au atins un maxim istoric de 1.660 miliarde de dolari în 2023, plățile record ale băncilor reprezentând jumătate din creștere, a arătat un raport publicat miercuri, citat de Reuters. La nivel mondial, 86% dintre companiile listate fie au crescut dividendele, fie le-au menținut, potrivit raportului trimestrial realizat de Janus Henderson Global Dividend Index (JHGDI), care a estimat, de asemenea, că plățile de dividende vor atinge un nou record de 1.720 miliarde de dolari în acest an. Cei mai mari plătitori de dividende din lume în 2023 au fost Microsoft, urmată de Apple și Exxon Mobil. Valoarea totală a dividendelor corporative a crescut de la 1.570 miliarde de dolari în 2022, cu o creștere subiacentă - care ține cont de mișcările valutare, dividendele speciale, modificările de timp și modificările indicelui - de 5% față de 2022, a declarat managerul de active din Marea Britanie Janus Henderson. ”Fluxul de numerar al corporațiilor a rămas puternic în majoritatea sectoarelor și acest lucru a oferit o mulțime de putere pentru dividende și răscumpărări de acțiuni”, a declarat Ben Lofthouse, directorul pentru venituri din acțiuni globale la Janus Henderson. Potrivit datelor LSEG, creșterea câștigurilor pentru S&P 500 în trimestrul al patrulea al anului 2023 era de așteptat să ajungă la 9% în termeni anuali. Ratele ridicate ale dobânzilor au sporit marjele băncilor, iar băncile au plătit acționarilor un record de 220 de miliarde de dolari în 2023, cu o creștere subiacentă de 15% față de 2022 și continuând o revenire după ce plățile bancare au fost înghețate în timpul pandemiei.
Toyota Motor va acorda lucrătorilor cea mai mare creștere salarială din ultimii 25 de ani
Toyota Motor a convenit miercuri să acorde lucrătorilor din fabricile sale japoneze cea mai mare creștere salarială din ultimii 25 de ani, sporind așteptările că creșterile extraordinare ale salariilor vor oferi băncii centrale libertatea de a face o schimbare cheie de politică săptămâna viitoare, transmite Reuters. Toyota, Panasonic, Nippon Steel și Nissan s-au numărat printre unele dintre cele mai mari nume ale Japan Inc care au fost de acord să îndeplinească pe deplin cererile sindicatelor de creștere a salariilor în cadrul negocierilor anuale ale salariilor care s-au încheiat miercuri. Discuțiile, o trăsătură definitorie a relației de obicei de colaborare dintre conducerea japoneză și forța de muncă, sunt urmărite îndeaproape în acest an, deoarece creșterile salariale sunt așteptate să ajute să elibereze calea băncii centrale pentru a pune capăt politicii sale de ani de zile de rate negative ale dobânzilor încă de săptămâna viitoare. Toyota, cel mai mare producător de automobile din lume, a declarat că este de acord cu cerințele de creștere a salariilor lunare cu până la 28.440 de yeni (193 de dolari) și plăți de bonusuri record. Conform practicii anterioare, compania nu a furnizat o cifră procentuală pentru creșterea salariului. ”Observăm un impuls puternic pentru creșterea salariilor. Este important ca impulsul puternic de creștere a salariilor să se răspândească la firmele mici și mijlocii”, a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al guvernului japonez și secretarul șef al cabinetului, Yoshimasa Hayashi.
Achizițiile de valută ale băncii centrale din Argentina au depășit 10 miliarde de dolari
Achizițiile de valută străină ale băncii centrale a Argentinei de la preluarea mandatului de președintele de către libertarianul Javier Milei, în decembrie, au depășit miercuri 10 miliarde de dolari, arată calculele Reuters, în timp ce guvernul încearcă să șteargă un deficit profund al rezervelor nete, transmite Reuters Atingerea acestui nivel în numai trei luni subliniază modul în care Milei, un economist outsider, face ca stabilizarea finanțelor publice să fie prioritatea sa, ajutând țara să depășească țintele de acumulare a rezervelor valutare stabilite cu cu principalul său creditor, Fondul Monetar Internațional (FMI). ”Este un nivel al datelor încurajator în ceea ce privește gestionarea rezervelor internaționale. Obiectivul FMI de acumulare a rezervelor a fost deja atins pentru martie și este la doar 2 miliarde de dolari distanță de ținta din decembrie”, a declarat firma de consultanță EcoGo. Banca centrală a cumpărat dolari aproape în fiecare zi de tranzacționare - în afară de două zile de vânzare - de la inaugurarea în funcție a lui Milei din 10 decembrie, iar achizițiile s-au accelerat în martie.
Prețurile petrolului au crescut cu 3%
Prețurile petrolului au crescut miercuri cu 3%, la maximul ultimelor patru luni, ca urmare a unei scăderi surprinzătoare a stocurilor de țiței din SUA, a unui declin peste așteptări al stocurilor de benzină din această țară și a potențialelor întreruperi a aprovizionării după atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești. Contractele futures pentru petrolul Brent au crescut cu 2,11 dolari, sau cu 2,6%, la 84,03 dolari pe baril, în timp ce prețul țițeiului U.S. West Texas Intermediate (WTI) a crescut cu 2,16 dolari, sau cu 2,8%, la 79,72 dolari. Prețul petrolului Brent a încheiat ziua la cel mai ridicat nivel din 6 noiembrie. U.S. Energy Information Administration (EIA) a declarat că firmele energetice au extras o cantitate suprinzătoare de 1,5 milioane de barili de țiței din stocuri, în săptămâna încheiată pe 8 martie. Acest lucru se compară cu estimarea analiștilor de 1,3 milioane de barili, într-un sondaj Reuters, și cu retragerea de 5,5 milioane de barili afișată în datele de la Institutul American al Petrolului (API)
Spotify adaugă videoclipuri muzicale
Aplicațiile Spotify mobile și cele pentru desktop le vor oferi acces utilizatorilor și la clipuri muzicale, pe lângă multiplele forme de conținut audio pe care le găzduiesc deja. Librăria de muzică din Spotify va integra videoclipuri, iar utilizatorii vor putea alege dacă vor doar să asculte sau să și vadă videoclipurile melodiilor. Doar un număr limitat de melodii vor avea videoclipuri, la început. În cazul celor care vor avea, va exista un buton prin care utilizatorii pot activa sau dezactiva partea video. Experiența va fi valabilă pentru utilizatorii Premium - aceștia vor avea acces la videoclipuri stocate pe serverele Spotify. Utilizatorii care folosesc versiunea gratuită vor fi trimiși pe YouTube pentru a vedea videoclipurile. Noua facilitate este disponibilă, deocamdată, doar în 11 țări: Brazilia, Columbia, Germania, Indonezia, Italia, Kenya, Țările de Jos, Polonia, Filipine, Suedia și Marea Britanie.
