MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Isărescu avertizează că vremea dobânzilor mici la credite a trecut
„Acestea vor fi dobânzile relativ normale, cu mențiunea că ROBOR a cam sărit calul, s-a dus cam mult dincolo de ceea ce am întreprins noi cu rata de politică monetary”, consideră șeful BNR
Guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, consideră că perioada dobânzilor mici a trecut și nu va mai reveni, acestea urmând să fie relativ normale, precizând că ROBOR-ul “a sărit calul” și s-a dus cam mult dincolo de ceea ce a întreprins BNR cu rata de politică monetară. Mugur Isărescu a fost întrebat, marți, într-o conferință de presă, ce mesaj are pentru românii ale căror rate s-au dublat. “Suntem în empatie totală, nu este deloc ușor să plătești sume mai mari, dar mesajul nostru pe care îl dăm de un an și ceva este că perioada dobânzilor mici a trecut, nu mai revine. Nu are niciun rost ca noi, ca și dumneavoastră, să mai vindem iluzii. Acestea vor fi dobânzile relativ normale, cu mențiunea că ROBOR-ul a cam sărit calul, s-a dus cam mult dincolo de ceea ce am întreprins noi cu rata de politică monetară. Alte măsuri sunt în discuție și există pentru cei care au dificultăți și această amânare a creditelor pentru cei care au o situație specială și centrul de negociere a diferendelor cu băncile, care funcționează foarte bine, și legea dării în plată, sunt foarte multe posibilități de a negocia situațiile deosebite pentru cei care nu pot să plătească”, a declarat Isărescu. El a menționat că o persoană cu venituri mici nu poate împrumuta sume foarte mari. “Normele de credit care au fost întocmite de așa natură încât nu oricine se putea duce să ia un credit. Tot timpul se vinde cu acest exemplu, credit de 70.000 de dolari, 300.000, nu orice persoană cu venituri mici se putea împrumuta la aceste sume. Deci, mesajul este că aceasta este o situație care va rămâne. Dorim să nu mai creștem ratele de dobândă și odată cu reducerea inflației să înceapă să meargă ele în jos. Dar acum nu putem să facem această prognoză”, a explicat guvernatorul BNR. El a mai fost întrebat dacă îi mai sfătuiește pe români să-și facă credite în moneda în care sunt remunerați. “E un sfat general, fiecare își face socotelile la el acasă. Sfaturile nu ar trebui să vină de la BNR, pentru că e o relație comercială între bănci și clienți, fiecare își face socoteala și sfatul ăsta a fost de la noi pentru că apare un element neprevăzut, greu de prevăzut și care poate să fie șocant cum a fost în cazul creditelor în franci elvețieni, riscul valutar. Și atunci cel mai bine este ca fiecare să își facă împrumutul în moneda în care este plătit. Acum este o perioadă care poate să fie înșelătoare, mulți au spus ”Am ascultat BNR și am luat credite în lei”, creditele în valută nu au crescut din punct de vedere al costurilor, cursul a fost stabilit și creditele în lei au crescut foarte mult, ne-a păcălit BNR. Cam așa ceva am înțeles eu din presă. De aceea, nu fac altceva decât să revin, fiecare își face socoteala, nu este vorba de o păcăleală, riscul la creditul în valută există în continuare. Nu pot să fac prognoze de curs, se poate greși și într-o parte. și în alta”, a precizat Isărescu. Guvernatorul Băncii Naționale a României (BNR), Mugur Isărescu, consideră că se poate mai rău de atât în cazul scumpirilor, precizând că România a avut și inflație de 200 – 300%. El a afirmat că “nu ne jucăm cu inflația, este o boală foarte periculoasă”. Isărescu a fost întrebat, marți, într-o conferință de presă, dacă, în cazul scumpirilor, se poate să fie mai rău decât este în prezent. “Da, există mai rău de atât, să nu se îndeplinească această prognoză. Bineînțeles că există. (…) România a avut și inflație de 200 - 300%, deci mai rău poate să fie, bineînțeles. Nu ne jucăm cu inflația, este o boală foarte periculoasă. Noi zicem că o aducem sub control”, a afirmat Guvernatorul BNR.
Ciolacu: Acea liberarizare a prețurilor în energie a fost o tâmpenie
u “urgent este să găsim soluțiile pe zona de energie, predictibile pe o perioadă mai lungă de timp”, susține șeful PSD
Marcel Ciolacu a afirmat că guvernatorul BNR Mugur Isărescu are dreptate când spune că cea mai mare parte a inflației a venit din prețul la energie care a explodat. Liderul PSD a mai precizat că a fost o tâmpenie măsura luberalizării prețurilor în energie și trebuie găsite rapid soluții pentru a rezolva aspectele ce țin de zona energiei, unele predictibile și pe o perioadă mai lungă de timp. „Nu se mai poate continua o perioadă lungă pe această OUG și în acest moment există două-trei variante pe care o să le discutăm în coaliție. Nu putem aloca 3% din PIB speculă, fiindcă e o speculă, în energie. Momentan avem compensare”, a mai declarat Ciolacu. „Hai să fim coerenți. Am văzut și știrea guvernatorului BNR care a zis un lucru cât se poate de corect, cea mai mare parte a inflației a venit din prețul la energie care a explodat. Pentru că nu s-au luat niște decizii când trebuia și atunci am venit cu acea compensare am diminuat și inflația, impactul asupra IMM-uri. Acea liberarizare a prețurilor în energie a fost o tâmpenie. Trebuia făcută în pași și să gândești un astfel de fenomen. La energie electrică suntem descoperiți cu aproape 15%, nu producem cu 15% față de cât consumăm. Suntem interconectați cu întreaga Europă, deci nu se pune problema că România rămâne fără energie. Așa ceva e exclus. Nu se mai poate continua o perioadă lungă pe această OUG și în acest moment există două-trei variante pe care o să le discutăm în coaliție. Nu putem aloca 3% din PIB speculă, fiindcă e o speculă, în energie. Momentan avem compensare. S-a acționat la timpul potrivit”, a declarat Marcel Ciolacu, marți la Parlament. El a mai spus că Ministerul Energiei trebuie să vină rapid cu soluții pentru zona de energie, unele predictibile pe o perioadă mai lungă de timp, cel puțin până în 2025. Liderul PSD a adăugat că este exclus să nu fie făcută o reglementare pe zona casnică, în ceea ce privește energia. „În acest moment, această compensare trebuia sa fie pe o perioadă limitată și MInisterul Energiei să vină cu soluții. Dar politica energiei într-o țară o face ministrul Energiei. Nu putem da 3%, bugetul educației dat. E o speculă. Nu putem aloca bugetul de la sănătate aici. S-a acționat la momentul potrivit. Această compensare trebuia să vină pe o compensare limitată, dar ministrul Energiei trebuia să vină cu o soluție. Noi am făcut o mare tâmpenie. S-a vândut energia pe anul acesta. Dacă vorbim de o reglementare cel puțin pe zona casnică. Trebuie o reglementare, mai ales că putem acoperi din producție proprie. Am vândut energia cu 200-300 de lei, iar acum se vinde cu 4.000 de lei. Pe zona casnică e exclus să nu se vină cu o reglementare clară. (...) Pe producători i-am supraimpozitat cu 80-85%, iar pentru cei care vând de nu există o reglementare. În această zonă trebuie intervenit. În acest moment trebuie venit cu o soluție foarte rapidă, până se face rectificare și avem trei soluții, vrem să le detaliem în ședința de coaliție. Credem că va fi una și săptămâna aceasta. Din punctul meu de vedere, urgent este să găsim soluțiile pe zona de energie, predictibile pe o perioadă mai lungă de timp, cel puțin până în 2025. Putem să venim cu o reglementare pe un an de zile. Pe zona casnică e exclus să nu se vină cu o reglementare clară”, a explicat Ciolacu.
Lanțul românesc de magazine de bijuterii de lux Teilor se extinde în Ungaria
Lanțul românesc de magazine de bijuterii de lux Teilor se extinde în Ungaria, deschizând un nou magazin în Budapesta. Compania deține trei magazine în Ungaria și un număr total de 62 de magazine fizice, fiind prezent în 5 țări din Europa Centrală și de Est. ”Teilor, lanțul de magazine de bijuterii de lux, cu prezență în regiunea Europei Centrale și de Est, își continuă expansiunea în Ungaria prin deschiderea unui nou magazin în Budapesta. Astăzi, Teilor deține trei magazine în Ungaria și un număr total de 62 de magazine fizice, fiind prezent în 5 țări din Europa Centrală și de Est”, anunță compania. Noul magazin din Budapesta este prezent în Arena Mall și are o suprafață de 104 mp, fiind gestionat de patru angajați. Portofoliul de produse include o selecție de brățări cu pietre prețioase, printre care diamante, rubine, safire, smaralde și tanzanite, inclusiv o brățară Tennis cu o valoare de peste 25.000 de euro, precum și un inel fluture în valoare de peste 10.000 de euro. „Pentru noi, Ungaria reprezintă una dintre cele mai importante piețe internaționale în momentul de față, iar evoluția magazinelor Teilor ne-a încurajat să ne extindem prezența în această țară. Brandul Teilor a fost construit astfel încât să permită dezvoltarea în afara granițelor României, produsele vândute în magazinele noastre având un public larg, fără a exista o limitare geografică pentru ele. Obiectivul nostru este, odată cu deschiderea unei noi locații, să le oferim clienților o experiență de lux, iar calitatea produselor, consilierea și arhitectura magazinului reprezintă pentru noi diferențiatori importanți, prin care am reușit să ne fidelizăm clienții. Acest fenomen a fost remarcat inclusiv în magazinele noastre din Ungaria, unde există un interes ridicat pentru tendințele internaționale în domeniile modei și al bijuteriilor, clienții apreciind produsele noastre. Vom continua să explorăm noi posibilități de extindere a lanțului Teilor, inclusiv în Ungaria, unde avem în plan deschiderea unor magazine și în afara Budapestei,” a declarat Willy Dicu, CEO al Teilor.
Gaura dintre importuri și exporturi a ajuns la 16 miliarde de euro
Exporturile au crescut cu 23,9% în primul semestru al anului, la 44,782 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 28,5%, la 60,219 miliarde euro, față de perioada similară a anului trecut, arată datele publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I-30.VI 2022, exporturile FOB au însumat 44,782 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 60,219 miliarde euro. În perioada 1.I-30.VI 2022, exporturile au crescut cu 23,9%, iar importurile au crescut cu 28,5%, comparativ cu perioada 1.I-30.VI 2021. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.VI 2022 a fost de 15,437 miliarde euro, mai mare cu 4,740 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.VI 2021”, arată datele INS. În perioada 1.I-30.VI 2022, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (42,2% la export și 32,6% la import) și alte produse manufacturate (31,1% la export și 29,4% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.VI 2022 a fost de 32,556 miliarde euro la expedieri și de 42,639 miliarde euro la introduceri, reprezentând 72,7% din total exporturi și 70,8% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.VI 2022 a fost de 12,226 miliarde euro la exporturi și de 17,580 miliarde euro la importuri, reprezentând 27,3% din total exporturi și 29,2% din total importuri. În luna iunie 2022, exporturile FOB au însumat 7,864 miliarde euro, iar importurile CIF au însumat 10,554 miliarde euro, rezultând un deficit de 2,689 miliarde euro. Față de luna iunie 2021, exporturile din luna iunie 2022 au crescut cu 25,9%, iar importurile au crescut cu 30,4%.
Românii au început să pună bani deoparte pentru zile negre
50% dintre români apreciază că situația lor financiară s-a înrăutățit față de anul trecut, potrivit unui sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro, care arată că a crescut ponderea celor care economisesc și pun bani deoparte pentru zile negre. ”50% dintre români apreciază că situația lor financiară s-a înrăutățit față de anul trecut, iar 38% au anticipații pesimiste și se așteaptă ca situația să se înrăutățească”, rezultă dintr-un sondaj realizat de CEC Bank în parteneriat cu comparatorul bancar FinZoom.ro. Principalul motiv de îngrijorare este creșterea prețurilor la energie - menționată de 38,5% dintre respondenți, în creștere cu 60% față de un sondaj similar realizat trimestrul trecut. Următoarele motive în topul îngrijorărilor sunt pandemia (16,3% - în creștere față de sondajul realizat în primul trimestru al acestui an) și riscurile la adresa aprovizionării cu alimente și bunuri de necesitate (14,6%). Îngrijorările față de conflictul din Ucraina, care se aflau pe locul doi în trimestrul trecut au coborât pe locul 5 (reducere de 50% în ponderea răspunsurilor), în timp ce perspectiva șomajului îi îngrijorează doar pe 5% dintre români, iar dificultățile la plata ratelor – pe 6% dintre aceștia. În contextul incertitudinilor și perspectivelor pesimiste, românii au început să pună bani deoparte. Astfel, dacă în primul trimestru, doar 47% dintre respondenți declarau că strâng bani lunar, acum ponderea a urcat la 63%. Majoritatea reușește să pună deoparte sume modeste: sub 300 de lei lunar (28,6%) și între 300 și 600 de lei (17,9%). Ponderea celor care declară că au un fond de urgență care să le acopere cheltuielile pe 3 luni a urcat de la 28,24% la 36,95%.
Tesla a încheiat contracte de 5 miliarde de dolari pentru a cumpăra nichel
Producătorul american de automobile electrice Tesla a semnat contracte în valoare de aproximativ 5 miliarde de dolari pentru a cumpăra materiale pentru baterii de la companiile de procesare a nichelului din Indonezia, a declarat un ministru al guvernului de la Jakarta, pentru CNBC. Cea mai mare economie din Asia de Sud-Est a încercat să determine Tesla să înființeze o unitate de producție în țară, care are rezerve majore de nichel. Președintele Joko Widodo s-a întâlnit cu fondatorul Tesla, Elon Musk, la începutul acestui an, pentru a spori investițiile. ”Suntem în continuare în negocieri constante cu Tesla... dar au început să cumpere două produse excelente din Indonezia”, a declarat ministrul coordonator pentru afaceri maritime și de investiții, Luhut Pandjaitan, într-un interviu difuzat luni. El a spus că Tesla a semnat un contract de cinci ani cu companiile de procesare a nichelului care operează din Morowali, pe insula Sulawesi. Materialele de nichel vor fi folosite în bateriile cu litiu ale Tesla.
O primă navă cu cereale ucrainene a ajuns la destinație
O primă navă care transportă cereale exportate de către Ucraina a acostat la destinația finală, în Turcia, anunță Kievul, cargoul Polarnet, care a plecat vineri din portul ucrainean Ciornomorsk, cu 12.000 de tone de porumb la bord, relatează AFP. Nava a ajuns la destințaie luni, conform programului, după ce a fost inspectată de Centrul de Coordonare Comună (CCC), înființat la Istanbul în baza Acordului internțaional din oraș, semnat în iulie, anunță Ministerul ucrainean al Infrastructurii. ”Această primă experiență reușită (...) ne permite să fim optimiști în privința perspectivelor viitoare”, a declarat ministrul ucrainean al Infrastructurii Olensandr Kubrakov, citat într-un comunicat, care a mulțumit echipajului pentru că a fost unul dintre primele care au testat acest mecanism. Cargoul Razoni, prima navă care a plecat din portul Odesa, la 1 august, cu 26.500 de tone de porumb la bord, care ar fi acostat duminică la Tripoli, în Liban, nu a ajuns încă la destinație. Ambasada Ucrainei în Liban a anunțat că ”cumpărătorul final din Liban a refuzat să accepte încărcătura, din cauza întârzierii condițiilor de livrare (cinci luni de zile)”. ”Expeditorul se află, așadar, în căutarea altui destinatar. Acesta se poate afla în Liban sau în altă țară”, a anunțat pe Twitter Ambasada Ucrainei.
WhatsApp crește perioada de grație pentru ștergerea mesajelor
Utilizatorii WhatsApp vor putea să șteargă mesajele și la mai bine de două zile după ce le-au trimis, în loc de puțin peste o oră, cât este limita de timp în prezent. WhatsApp a implementat o modificare în ceea ce privește funcția de ștergere a mesajelor trimise din greșeală, crescând semnificativ timpul avut la dispoziție de utilizatori după apăsarea butonului de trimitere. Până acum, un mesaj trimis putea fi șters în cel mult o oră, 8 minute și 16 secunde. După trecerea acestui interval de timp, opțiunea de ștergere a mesajului dispărea. Acum, cu noua modificare, perioada de grație crește la două zile și 12 ore sau 60 de ore în total. Aplicațiile de chat au politici diferite în ceea ce privește funcția de ștergere a mesajelor, alegând perioade de grație mai mari, mai mici sau chiar deloc. Telegram, de exemplu, nu impune o limită în acest sens, mesajul putând fi șters oricând după trimitere. Apple, pe de altă parte, este mult mai strictă în această privință. Funcția de ștergerea a mesajelor din iMessage, care urmează a fi lansată cu iOS 16, va fi disponibilă numai două minute după trimitere.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
