MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Gaura neagră dintre importuri și exporturi a atins 10 miliarde de euro
“Exporturile au crescut cu 20,7% în primele patru luni, la 28,92 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 25,5%, la 38,933 miliarde euro, față de aceeași perioadă a anului trecut”, arată datele INS
Exporturile au crescut cu 20,7% în primele patru luni, la 28,92 miliarde euro, iar importurile au crescut cu 25,5%, la 38,933 miliarde euro, față de aceeași perioadă a anului trecut, arată datele publicate joi de Institutul Național de Statistică (INS). ”În perioada 1.I-30.IV 2022, exporturile FOB au însumat 28,92 miliardeeuro, iar importurile CIF au însumat 38,933 miliarde euro. În perioada 1.I-30.IV 2022, exporturile au crescut cu 20,7%, iar importurile au crescut cu 25,5%, comparativ cu perioada 1.I-30.IV 2021. Deficitul balanței comerciale (FOB/CIF) în perioada 1.I-30.IV 2022 a fost de 10,013 miliarde euro, mai mare cu 2,938 miliarde euro decât cel înregistrat în perioada 1.I-30.IV 2021”, arată datele INS. În primele patru luni ale acestui an, ponderi importante în structura exporturilor și importurilor sunt deținute de grupele de produse: mașini și echipamente de transport (42,6% la export și 32,5% la import) și alte produse manufacturate (31,1% la export și 29,7% la import). Valoarea schimburilor intra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.IV 2022 a fost de 21,105 miliarde euro la expedieri și de 27,682 miliarde euro la introduceri, reprezentând 73% din total exporturi și 71,1% din total importuri. Valoarea schimburilor extra-UE27 de bunuri în perioada 1.I-30.IV 2022 a fost de 7,815 miliarde euro la exporturi și de 11,251 miliarde euro la importuri, reprezentând 27% din total exporturi și 28,9% din total importuri.
O treime dintre români nu reușește să economisească
u în principal, nu pot pune bani deoparte persoanele cu vârste cuprinse între 45 și 55 de ani
O treime dintre români nu reușește să economisească, iar o altă treime crede că va economisi mai puțin decât până acum, însă, dacă ar reuși să economisească bani, 3 din 10 români ar alege să-i pună la saltea, potrivit unui studiu cu privire la atitudinile față de economisire și investiții. Astfel, se remarcă faptul că 3 din 10 români nu reușesc să economisească bani, cu precădere persoanele între 45 și 55 de ani (41%) și cele cu venituri mici (38%). În aceeași ordine de idei, o altă treime dintre români consideră că vor economisi mai puțin decât până acum, fiind puși în situația de acorda o atenție sporită planificării bugetelor lunare pentru a reuși să pună bani de-o parte. Această perspectivă este întâlnită în mai mare măsură în cazul persoanelor cu venituri medii (36%), potrivit studiului realizat de Reveal Marketing Research. Pe de altă parte, în 2022, tinerii români cu vârsta cuprinsă între 18 și 24 de ani au devenit mai responsabili vis-a-vis de gestionarea finanțelor personale, în cazul acestora remarcându-se cel mai mare procent al celor care cred că vor economisi mai mult pe viitor (14%) față de totalul eșantionului (8%). "În actualul context socio-economic, marcat de scumpiri și inflație, economisirea devine un deziderat sau presupune efort suplimentar din partea românilor. În situația în care ar reuși să pună bani de-o parte, jumătate dintre români ar prefera să utilizeze soluțiile de economisire oferite de către bancă", se precizează în documentul citat. 51% dintre români susțin că dacă ar reuși să economisească trimestrial câte 500 lei ar prefera să îi depună într-un cont bancar (depozit sau cont de economii), păstrându-se aceeași pondere ca anul anterior. În cazul persoanelor cu vârsta cuprinsă între 18-35 ani și a celor de peste 55 de ani procentul celor care preferă această strategie de economisire este semnificativ mai mare, înregistrând scoruri de 54% respectiv 59%. Dacă pentru persoanele de peste 55 ani, proporția celor care preferă să economisească păstrându-și banii la bancă rămâne similară cu cea de anul trecut, în cazul tinerilor de până în 35 ani percepția s-a modificat semnificativ. În 2022 se evidențiază o creștere de 21 de procente (de la 33% la 54%) în ceea ce privește preferința tinerilor de a opta pentru depunerea economiilor într-un cont bancar. 28% dintre români au declarat că ar prefera metoda tradițională de economisire și anume păstrarea banilor la saltea. Persoanele cu venituri mici au optat în proporție de 36% pentru această opțiune. Investirea economiilor în vederea protejării și/sau a multiplicării banilor devine o perspectivă din ce în ce mai atractivă pentru românii cu venituri mari. Nivelul de interes față de investițiile la bursă crește semnificativ în 2022 în comparație cu 2021. Dacă anul precedent doar 4% dintre români erau interesați să investească la bursă prin intermediul unui broker, în prezent ponderea celor interesați a ajuns la 11%. Acest comportament financiar este întâlnit în măsură semnificativ mai mare în cazul persoanelor cu venituri mari, 25% dintre aceștia declarând că ar prefera investirea economiilor în detrimentul economisirii banilor.
Va fi schimbat radical modul de funcționare a burselor americane?
Modul de funcționare a burselor americane ar putea fi schimbat radical, deși e un proces îndelungat, spune Claudiu Cazacu, consulting strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România, care precizează că sunt în plin proces de realizare reglementări mai stricte pe tema criptomonedelor, a burselor unde se tranzacționează acestea, și a ”stablecoins”, instrumente cu valori legate de monedele tradiționale. ”Gary Gensler, din iunie anul trecut președinte al SEC (autoritatea de reglementare a pieței bursiere din SUA) a lucrat anterior atât în cadrul Goldman Sachs sau CFTC (supraveghere pentru piețele la termen, de materii prime și alte instrumente), cât și în mediul academic, fiind profesor la MIT, unde a predat un curs de blockchain (Blockchain and Money). Experiența sa în domeniu nu s-a tradus, însă, într-o abordare permisivă sau neimplicată”, arată, într-o analiză de piață, Claudiu Cazacu, Consulting Strategist în cadrul casei de brokeraj pe burse internaționale XTB România. În aprilie anunța intenția de a supraveghea platformele care oferă tranzacționare de criptomonede, vorbind despre riscurile și conflictele de interese din domeniu, iar în mai se aștepta ca multe din proiecte din spațiul cripto să eșueze. ”Reglementări mai stricte pe tema criptomonedelor, a burselor unde se tranzacționează acestea, și a ”stablecoins”, instrumente cu valori legate de monedele tradiționale, sunt în plin proces de realizare. Acesta nu e singurul plan de impact pe care îl pregătește Comisia SEC. Micii investitori au folosit la începutul anului trecut forumuri publice, precum cele de pe Reddit și alte zone din social media, pentru a-și arăta nemulțumirea față de ceea ce ei numeau un joc incorect al firmelor de brokeraj care trimiteau spre execuție instrucțiunile de tranzacționare către anumite firme, de la care primeau în schimb un comision”, adaugă Cazacu. Așa numita plată pentru fluxul de ordine (payment for order flow) era văzută ca o metodă incorectă, aducând firmele în conflict de interese cu investitorii care ar fi preferat o dirijare spre bursa potrivită fără criterii suplimentare. Potrivit analistului, fanii Gamestop au acuzat unele firme de brokeraj din SUA (între care Robinhood) că au dirijat ordine spre execuție tocmai către Citadel, care a intervenit pentru a salva fondul Melvin, tocmai cel care miza pe scăderea acțiunilor Gamestop, operând în sens opus față de valul de investitori de retail.
WhatsApp are timp până în iulie să respecte o lege a UE privind protecția consumatorilor
WhatsApp, deținută de compania Meta, are timp până în iulie să arăte că o actualizare a politicii sale de confidențialitate introdusă în ianuarie respectă legislația UE privind protecția consumatorilor, a declarat miercuri Comisia Europeană, într-un caz declanșat de plângeri exprimate de organizațiile de protecție a consumatorilor din în toată Europa, transmite Reuters. Organizația Europeană a Consumatorilor (BEUC) și Rețeaua europeană a autorităților de protecție a consumatorilor au declarat că WhatsApp nu a explicat modificările într-un limbaj simplu și inteligibil, încălcând legislația UE privind protecția consumatorilor. Autoritățile naționale de aplicare a legii au puterea de a impune sancțiuni companiilor care încalcă legile referitoare la consumatori. Rețeaua de cooperare pentru protecția consumatorilor, care este formată din organe naționale de supraveghere pentru consumatori și susținută de executivul UE, a trimis o scrisoare către WhatsApp în ianuarie, cerând clarificări cu privire la politica sa de confidențialitate actualizată. Autoritățile de reglementare au spus că un răspuns trimis de companie în martie nu le-a convins, determinându-le să trimită o a doua scrisoare miercuri. ”WhatsApp trebuie să se asigure că utilizatorii înțeleg cu ce sunt de acord și cum sunt utilizate datele lor personale în scopuri comerciale, în special pentru a oferi servicii partenerilor comerciali”, a declarat comisarul pentru justiție, Didier Reynders, într-un comunicat. WhatsApp a spus că va răspunde la scrisoare în timp util. ”Actualizarea noastră din 2021 nu ne-a schimbat angajamentul față de confidențialitatea utilizatorilor sau modul în care ne operăm serviciul, inclusiv modul în care procesăm, folosim sau partajăm datele cu oricine, inclusiv cu Meta”, a spus un purtător de cuvânt al WhatsApp.
Indicele ROBOR la 3 luni continuă să crească: a ajuns la 6,13% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut joi la 6,13% pe an, de la 6,10% pe an, miercuri, un nivel mai mare fiind înregistrat în data de 5 decembrie 2012, respectiv 6,16%, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,27% pe an, de la 6,23% pe an, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,45% pe an, de la 6,41% pe an anterior. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Marcos Provit preia Gifarm
Consiliul Concurenței a anuțat joi că a autorizat tranzacția prin care Marcos Provit preia compania Gifarm. „Consiliul Concurenței a autorizat tranzacția prin care Marcos Provit preia compania Gifarm”, arată autoritatea de concurență. ”În urma analizei, Consiliul Concurenței a constatat că această operațiune nu ridică obstacole semnificative în calea concurenței efective pe piața românească sau pe o parte substanțială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurențial normal”, menționează autoritatea. Marcos Provit S.A., parte a grupului Evofarm, activează pe piața comerțului cu amănuntul de produse farmaceutice și parafarmaceutice prin magazine specializate (farmacii), precum și pe piața comerțului cu ridicata de produse farmaceutice și parafarmaceutice. Gifarm S.R.L. activează pe piața comerțului cu amănuntul de produse farmaceutice și parafarmaceutice prin magazine specializate (farmacii), prin intermediul unei unități farmaceutice localizată în municipiul Tecuci.
Apple a înființat o subsidiară financiară
Pay Later, noul serviciu de tip „cumpără acum, plătește mai târziu” al Apple, va fi gestionat de o subsidiară proaspăt înființată, numită Apple Financing. La începutul acestei săptămâni, cu ocazia conferinței WWDC 2022, Apple anunța Pay Later, un serviciu care permite achiziții în patru rate împărțite pe șase săptămâni, fără dobândă sau comision. Pay Later, care va fi disponibil inițial în Statele Unite, va fi integrat în Apple Pay și disponibil în cazul achizițiilor de la comercianți care aleg să ofere această facilitate. Între timp, Bloomberg a aflat că Apple va gestiona aceste împrumuturi prin intermediul unei subsidiare, numite Apple Financing, care a primit toate autorizațiile necesare în statele americane în care va opera. Goldman Sachs, care gestiona serviciile financiare oferite de Apple până acum, mai are doar rolul de a emite datele pentru cardurile Mastercard folosite pentru plăți. În același timp, Apple lucrează la propriul sistem de procesare a plăților, pe care-l numește, sugestiv, Breakout. Compania americană mai lucrează și la alte instrumente financiare, precum cele de analiză a fraudei și calculare a dobânzii.
Twitter va pune la dispoziția lui Elon Musk date referitoare la conturile false
Twitter intenționează să se conformeze cererii lui Elon Musk de a-i pune la dispoziție date privind conturile false, a scris miercuri publicația Washington Post, citând o persoană familiară cu intenția companiei, transmite Reuters. Compania de social media îi va oferi lui Musk acces la un flux de date care cuprinde peste 500 de milioane de tweet-uri postate în fiecare zi, a relatat publicația. Musk a avertizat luni Twitter că ar putea renunța la oferta sa de 44 de miliarde de dolari pentru achiziționarea companiei, dacă aceasta nu va reușește să îi furnizeze datele despre spam și conturile false pe care le dorește. Acțiunile Twitter au crescut cu 1,6% în urma informației. Twitter nu a răspuns imediat la o solicitare de comentarii din partea Reuters.
Sberbank, cea mai mare bancă din Rusia, își închide divizia de jocuri
Cea mai mare bancă a Rusiei, Sberbank, a anunțat miercuri că își va închide divizia de jocuri, SberGames, din cauza restricțiilor externe aplicate dezvoltatorilor ruși, deoarece sancțiunile occidentale obligă compania să își restrângă activitățile în sectoarele din afara sectorului bancar, transmite Reuters. Sberbank și-a dezvoltat afacerile non-financiare, cum ar fi comerțul electronic, tehnologia și serviciile cloud, în încercarea de a combate scăderea marjelor și, deși își menține prezența în mai multe alte sectoare, eforturile sale pe segmentul jocurilor vor fi oprite. ”Din cauza restricțiilor externe pentru dezvoltatorii ruși de pe piața globală, Sber a luat decizia de a-și închide activitatea de jocuri”, a spus Sberbank într-un comunicat. La începutul lunii mai, cotidianul Kommersant a citat o sursă care a spus că SberGames ar putea fi nevoită să se închidă, deoarece s-a confruntat cu dificultăți în distribuirea jocurilor sale, Apple și google, divizie a grupului Alphabet, limitând accesul la magazinele lor de aplicații.
