MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fondurile de pensii private obligatorii învârt active de aproape 128 miliarde de lei
Constribuția medie este de 277 de lei u conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.167.352 de participanți în ianuarie 2024
Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 128,73 miliarde lei, la finalul lunii ianuarie 2024, în creștere cu 28,5% față de nivelul înregistrat la aceeași dată din 2023, potrivit statisticii Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). "Investițiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 93% în active românești, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor românești sunt reprezentate de titluri de stat sau acțiuni listate la BVB", se menționează în raport. Potrivit sursei citate, contribuțiile încasate în luna ianuarie 2024 au fost în valoare de 1,13 miliarde de lei, în timp ce contribuția medie a fost 277 de lei. La finalul lunii ianuarie, titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 84,934 miliarde de lei, respectiv 66%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 30,285 miliarde de lei (23,5%), iar pe poziția a treia obligațiunile corporative, cu 6,843 miliarde de lei (5,3% din total active). Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.167.352 de participanți în ianuarie 2024. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN și Vital.
Fondurile facultative au urcat cu aproape o treime
De asemenea, fondurile de pensii facultative aveau active în valoare de 4,82 miliarde de lei, la finalul lunii ianuarie 2024, în creștere cu 28% comparativ cu nivelul înregistrat la aceeași dată a anului anterior, conform unui raport al Autorității de Supraveghere Financiară (ASF). "Cele mai multe investiții au fost efectuate local (96%), majoritatea fiind denominate în lei (90%)", se menționează în raport. Potrivit sursei citate, valoarea contribuțiilor virate în luna ianuarie a fost de 57,7 milioane de lei, în timp ce contribuția medie a fost 170 de lei. La finalul lunii ianuarie, titlurile de stat dețineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 3,197 miliarde de lei, respectiv 66,3%. Pe locul doi se aflau acțiunile, cu 1,227 miliarde de lei (25,4%). Obligațiunile corporative se situau pe locul trei din acest punct de vedere, cu 191,024 milioane de lei, respectiv 4% din totalul activelor, iar fondurile de investiții însumau 96,4 milioane lei (2%). Potrivit datelor ASF, fondurile de pensii facultative aveau 717.517 de participanți în ianuarie 2024. Pe Pilonul III sunt active următoarele fonduri de pensii: Aegon Esential, Azt Moderato, Azt Vivace, BCR Plus, BRD Medio, Generali Stabil, NN Activ, NN Optim, Pensia Mea și Raiffeisen Acumulare.
Contrabanda cu țigarete în România a scăzut la 7,7% din totalul consumului
u așa arată cele mai noi date ale companiei Novel Research
Piața neagră a țigaretelor a scăzut ușor în luna ianuarie 2024, până la 7,7% din totalul consumului, comparativ cu 8,5% la finele anului 2023, conform studiului realizat de compania de cercetare Novel. "În luna ianuarie, cea mai mare scădere a contrabandei se înregistrează în nord-est, cu 10,5 puncte procentuale, până la 19,2%. Cu toate acestea, regiunea continuă să fie cea mai afectată de comerțul ilegal cu țigarete. În ianuarie, singura regiune în care piața neagră crește semnificativ este sud, cu 4,1 puncte procentuale, până la 10,4%. Majorarea este corelată cu apariția ca sursă de proveniență a Bulgariei, începând de anul trecut. Ca proveniență, cea mai mare pondere o deține Duty Free (peste 40%), urmată de Moldova (21,6%), Cheap Whites (13%) și Bulgaria (12,8%)", a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research, într-un comunicat de presă transmis, duminică, AGERPRES. În acest context, conform datelor de pe platforma StopContrabanda.ro, citate de Ileana Dumitru, director juridic și afaceri externe al Ariei Europa de Sud Est din cadrul BAT, peste 10 milioane de țigarete de contrabandă au fost capturate de autorități în zona de sud, de la începutul acestui an. Este cea mai mare cantitate de țigarete capturate la nivel național în intervalul menționat și reflectă tendința de creștere a traficului ilicit de produse din tutun din statele din sudul țării (Bulgaria, Turcia), unde prețul țigaretelor este semnificativ mai mic. "Salutăm eforturile susținute ale autorităților în domeniul combaterii contrabandei, precum și anunțarea primelor două scannere vamale din cele douăzeci și șase contractate în decembrie 2023 de către Ministerul Finanțelor, care urmează să fie instalate în vămile Giurgiulești din județul Galați și Albița din județul Vaslui. Acestea sunt puncte pe granița de est a țării, de asemenea o zonă puternic afectată de traficul ilicit provenit din spațiul non-comunitar. Bugetul de stat al României pierde circa 2 miliarde de lei anual din cauza contrabandei cu tutun și orice punct procentual în minus al nivelului contrabandei poate însemna creșteri ale veniturilor la bugetul statului din activitatea actorilor legitimi, care trebuie însă susținută prin măsuri fiscale predictibile și echilibrate", a menționat Ileana Dumitru. La rândul său, Gilda Lazăr, director Corporate Affairs & Communications la JTI România, Moldova și Bulgaria, a subliniat că, în conformitate cu execuția bugetară pe luna ianuarie 2024, veniturile din accize au înregistrat o creștere de 48,1% în ritm anual, susținută de încasările din accizele pentru produsele din tutun, cu 91,4% mai mari - o situație de excepție, pe fondul majorării de la începutul anului - în timp ce veniturile din accize la produsele energetice rămân în zona negativă.
Ministrul Energiei: Companii globale din sectorul energetic, interesate de România
România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune, iar o serie de companii globale din sectorul energetic sunt interesate să investească în țara noastră, a declarat ministrul Energiei, Sebastian Burduja, după cea de-a zecea reuniune ministerială a Consiliului Consultativ al Coridorului Sudic de Gaze și cea de-a doua reuniune ministerială a Consiliului Consultativ pentru Energie Verde, organizate în Baku, Azerbaidjan. "Am avut bilaterale cu omologii din Azerbaidjan, Republica Moldova, Serbia și Slovacia, dar și cu o serie de companii globale din sectorul energetic: Socar, Taqa, Masdar. Prilejul a fost reuniunea ministerială a Coridorului Sudic, mega-proiectul de peste 40 de miliarde euro, care aduce gazul azer, prin Turcia, în Europa, reducând dependența continentului european față de gazul rusesc. A avut loc în paralel și reuniunea inițiatorilor Coridorului Verde - cablul în curent continuu care va lega Azerbaidjanul de Georgia, pe sub Marea Neagră, prin România și până la vecinii maghiari. Obiectivele noastre aici au fost de a asigura României rolul de lider regional în sectorul energetic, de a diversifica rutele către România și de a reuși, odată cu finalizarea acestor mari proiecte, să asigurăm accesul românilor la gaze și energie electrică la un preț cât mai mic. Mai mult, devenind hub energetic, România își consolidează poziția geostrategică pentru întreaga regiune. Putem exporta și mai multă energie, iar asta înseamnă locuri de muncă și dezvoltare pentru români", a spus Burduja. Potrivit unui comunicat de presă al Ministerului Energiei, transmis sâmbătă AGERPRES, una dintre noutățile importante se referă la finalizarea Studiului de Fezabilitate pentru primul terminal de LNG la Marea Neagră, pe țărmul românesc, "cu rezultate pozitive". "Acest proiect, în care Socar și Romgaz sunt parteneri, va fi o alternativă la Coridorul Sudic, cu potențialul de a aduce în România 8-9 miliarde de metri cubi de gaz în fiecare an. Ca etapă ulterioară, va fi nevoie de identificarea structurii de finanțare și proiectarea de detaliu. România susține această inițiativă. Putem avea un terminal plutitor de LNG așa cum au făcut grecii la Alexandropoulis", notează sursa citată. De asemenea, companiile emirateze Taqa și Masdar sunt interesate să investească în România. "Portofoliul lor de proiecte este de miliarde de dolari. România oferă multiple posibilități: de la interconectorul în curent continuu Est-Vest, care va lega viitoarele unități 3 și 4 de la Cernavodă și centralele eoliene din Marea Neagră de sistemul energetic european până la panouri fotovoltaice flotante pe lacurile de acumulare ale Hidroelectrica și proiectul Tarnița-Lapuștești. Rămâne să concretizăm prin investiții concrete", precizează sursa citată. Totodată, programul nuclear civil românesc este urmărit de către toți partenerii, în mod special reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR).
Fitch reconfirmă ratingul suveran al României și perspectiva stabilă
Ministerul Finanțelor anunță, sâmbătă, că Agenția de rating Fitch a reconfirmat în data de 1 martie 2024 ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung și scurt în valută, precum și perspectiva stabilă. ”Decizia reconfirmării ratingului suveran și a menținerii perspectivei stabile este susținută, în opinia agenției, de statutul de membru al Uniunii Europene și de fluxurile de capital ale Uniunii Europene care susțin convergența reală, finanțele externe și stabilitatea macroeconomică a țării, precum și de evoluția pozitivă a PIB-ului pe cap de locuitor și a indicatorilor de guvernanță și dezvoltare umană, care se situează la niveluri superioare față de țările din aceeași categorie de rating (“BBB”)”, a transmis, sâmbătă, Ministerul Finanțelor, într-un comunicat de presă. Ministurl Marcel Boloș a apreciat că ”decizia Agenției de rating Fitch reconfirmă faptul că Guvernul României a adoptat măsurile corecte și necesare pentru a combate efectele socio-economice ale crizelor multiple din ultimii ani, dar și pentru a asigura sustenabilitatea finanțelor publice”. ”Ministerul Finanțelor va susține în continuare implementarea unor măsuri care să asigure parcurgerea unui proces de consolidare fiscal-bugetară pe termen mediu, precum și a celor care să garanteze creșterea economică sustenabilă a României”, a declarat ministrul Finanțelor, Marcel Boloș. Potrivit datelor transmise de Ministerul Finanțelor, în evaluare este menționată atât reziliența economică de care a dat dovadă România în perioada recentă, cât și stabilitatea politică de care s-a bucurat țara noastră începând cu finalul anului 2021. ”Totodată, agenția subliniază nivelul datoriei publice inferior țărilor din aceeași categorie de rating, sectorul bancar bine capitalizat, precum și trendul descendent al inflației din țara noastră. În opinia agenției, economia României va înregistra o creștere de 3% în anii 2024 și 2025, în condițiile în care țara noastră va beneficia de fonduri europene importante atât din Cadrul Financiar Multianual 2021-2027 cât și din Mecanismul de Redresare și Reziliență (PNRR)”, a mai transmis Ministerul Finanțelor.
Avocații care l-au lăsat pe Elon Musk fără 56 mld. dolari cer onorarii de 6 mld. dolari
Avocații care au anulat compensațiile de 56 de miliarde de dolari acordate lui Elon Musk, ca fiind excesive, solicită onorarii legale record de 6 miliarde de dolari, plătibile sub formă de acțiuni ale producătorului de mașini electrice Tesla, transmite Reuters. ”Recunoaștem că onorariul solicitat este fără precedent în ceea ce privește dimensiunea absolută”, au declarat cele trei firme de avocatură, într-un dosar depus vineri la Curtea Cancelariei din Delaware. Onorariul ajunge la o rată orară de 288.888 de dolari, au spus ei. Musk a catalogat cererea drept ”criminală”, postând pe platforma sa X că ”avocații care nu au făcut altceva decât să dăuneze Tesla vor 6 miliarde de dolari”. Tesla și avocatul lui Musk nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii. Compania trebuie să îi plătească pe avocații care l-au reprezentat pe Richard Tornetta, un acționar care l-a dat în judecată pe Musk în 2018 pentru pachetul său de salarii, pe care un judecător din Delaware l-a respins în ianuarie. Producătorului de vehicule electrice i se cere să plătească respectivele costuri legale pentru că a beneficiat de returnarea pachetului salarial al lui Musk, despre care echipa juridică a spus că va avea ca rezultat restituirea producătorului auto a 266 de milioane de acțiuni. ”Această structură are avantajul de a lega suma de plată direct de beneficiul creat și evită să luați chiar și un cent din bilanțul Tesla pentru a plăti comisioane”, au scris avocații, adăugând că acel comision ar fi deductibil din punct de vedere fiscal pentru Tesla. Kathaleen McCormick, care supraveghează cazul și va decide cu privire la onorariu, a numit salariul lui Musk ”de nemăsurat”, în hotărârea ei. Compania poate obiecta față de onorariul solicitat, deoarece are o cerere de onorariu într-un caz similar, privind salariile directorilor săi. Cele mai mari acorduri în procese cu acționarii au avut loc în instanța federală. Cel mai mare onorariu a fost de 688 de milioane de dolari în 2008, pentru echipa juridică care a obținut un acord de 7,2 miliarde de dolari într-un caz de fraudă cu valori mobiliare, legat de falimentul Enron Corp.
Volkswagen anticipează încetinirea creșterii vânzărilor în acest an
Volkswagen anticipează că creșterea vânzărilor va încetini în 2024, alăturându-se concurenților pentru a avertiza asupra unei perspective economice mai slabe, a concurenței în creștere și a costurilor mai mari, transmite Reuters. Cel mai mare producător auto din Europa, ale cărui mărci includ Audi, VW și Lamborghini, se așteaptă ca vânzările să crească cu până la 5% în 2024, după o creștere cu 15,5% anul trecut, la 322,3 miliarde de euro. Această creștere sugerează vânzări în 2024 de până la 338 de miliarde de euro, mai mari decât estimarea analiștilor de 316 miliarde realizată de LSEG. Directorul financiar al Volkswagen, Arno Antlitz, vede ”o perspectivă economică redusă și o concurență intensă” în 2024, deși producătorul auto rămâne încrezător pentru întregul an, indicând lansări de noi produse. Comentariile sunt similare cu cele ale producătorilor rivali, inclusiv Mercedes-Benz și Stellantis, care au avut un ton similar în rezultatele financiare publicate luna trecută.
Prețurile petrolului au terminat săptămâna în creștere
Prețurile petrolului au crescut vineri și pe ansamblul săptămânii, în timp ce investitorii așteaptă o decizie a OPECÂ privind acordurile de aprovizionare pentru al doilea trimestru, aceștia analizând, de asemenea, datele economice din SUA, Europa și China, transmite Reuters. Contractele futures pentru petrolul Brent pentru luna mai au crescut cu 1,68 dolari, sau cu 2,05%, la 83,59 dolari pe baril. Contractul futures Brent pentru aprilie a expirat pe 29 februarie la 83,62 dolari barilul. Contractele pentru petrolul U.S. West Texas Intermediate (WTI) pentru aprilie au crescut cu 1,74 dolari, sau cu 2,22%, la 80 dolari pe baril. Pe ansamblul săptămânii, prețul petrolului Brent a crescut cu aproximativ 2,4% în urma schimbării lunilor contractuale, în timp ce WTI a urcat cu 4,6%. ”Așteptările că OPECÂ va continua cu reducerile voluntare ale producției până în al doilea trimestru al anului 2024 este principalul accent pe piață”, a declarat Andrew Lipow, președintele Lipow Oil Associates.
Boeing discută răscumpărarea Spirit Aerosystems
Boeing este implicată în discuții pentru a răscumpăra Spirit Aerosystems, care produce fuzelaje pentru avioanele Boeing 737 Max, potrivit unei persoane familiarizate cu problema, în timp ce ambele companii se străduiesc să înlăture defectele de producție ale celui mai vândut avion, transmite CNBC. Acțiunile Spirit au crescut cu până la 13% vineri, în timp ce acțiunile Boeing au scăzut cu aproximativ 1%. Spirit Aerosystems are o capitalizare de piață de circa 3,3 miliarde de dolari. ”Nu comentăm speculațiile de pe piață”, a declarat un purtător de cuvânt al Spirit Aerosystems pentru CNBC. De asemenea, Boeing a refuzat să comenteze. În 2005, Boeing a divizat operațiunile din Kansas și Oklahoma, care au devenit Spirit Aerosystems de astăzi. Aproximativ 70% din veniturile Spirit de anul trecut au provenit de la Boeing, iar aproximativ un sfert provin din fabricarea de piese pentru principalul rival al Boeing, Airbus.
