MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Fiscul derulează un program de conformare voluntară a saloanelor de înfrumuseţare
Grupurile ţintă ale acestui program de conformare sunt, pe de-o parte, persoane fizice care obţin venituri din acest gen de activităţi
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală derulează, la nivel naţional, începând cu luna martie, un program de conformare referitor la veniturile realizate de persoanele fizice care prestează activităţi de înfrumuseţare/întreţinere corporală, potrivit unui comunicat de presă. Conform sursei citate, instituţia continuă iniţiativa demarată în 2022, de a sprijini contribuabilii din acest domeniu în vederea îndeplinirii obligaţiilor fiscale ce le revin (înregistrare, declarare, plată). Programul de conformare îşi propune să crească gradul de informare a contribuabililor care realizează sau care vor realiza venituri din activităţi de înfrumuseţare şi întreţinere corporală. ANAF susţine că o informare adecvată va conduce la creşterea nivelului de conştientizare a obligaţiilor fiscale ce derivă din obţinerea unor astfel de venituri şi va reduce riscul penalizărilor/amenzilor în cazul unor controale sau inspecţii fiscale. Grupurile ţintă ale acestui program de conformare sunt, pe de-o parte, persoane fizice care obţin venituri din acest gen de activităţi (PFA, ÎI, ÎF, persoane care au absolvit cursurile unor şcoli de profil, alte persoane fizice identificate din surse deschise) şi, pe de altă parte, angajatori care activează în domeniu, furnizori de formare profesională etc. Ca şi în anii trecuţi, ANAF va publica materiale informative privind impozitarea veniturilor realizate de persoanele fizice din prestarea de servicii în industria de înfrumuseţare şi va organiza seminarii web cu tema "Completarea şi depunerea Declaraţiei Unice (Formular 212)". Pentru a beneficia de asistenţă în domeniul fiscal şi pentru a-şi îndeplini obligaţiile fiscale corect şi la timp, contribuabilii pot contacta Call-Center-ul Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, la nr. 031.403.91.60.
Comisia Europeană a aprobat relansarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS
u programul are o valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro
Comisia Europeană a aprobat relansarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro (12,5 miliarde de lei), anunţă Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru Întreprinderile Mici şi Mijlocii (FNGCIMM) care va implementa patru dintre cele şase subcomponente ale programului IMM PLUS, respectiv: IMM România Plus, Construct Plus, IMM Prod Plus şi Agro Plus. ”În conformitate cu regulile UE privind ajutorul de stat, Comisia Europeană a aprobat relansarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro (12,5 miliarde de lei). Comisia Europeană a constatat că schema de ajutor de stat IMM PLUS,continuatoarea Programului IMM INVEST şi IMM INVEST PLUS, este în conformitate cu condiţiile stabilite în Cadrul temporar de criză şi tranziţie şi a concluzionat că schema de ajutor de stat reintrodusă rămâne necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă în economia unui stat membru”, anunţă FNGCIMM. FNGCIMM va implementa patru din cele şase subcomponente ale programului IMM PLUS, respectiv: IMM România Plus, Construct Plus, IMM Prod Plus şi Agro Plus. “Aprobarea schemei de ajutor de stat IMM PLUS reprezintă un pas semnificativ în susţinerea economiei României în faţa provocărilor create de criza geopolitică din regiune. Rezultatul implementării IMM INVEST şi IMM INVEST PLUS, în perioada 2020-2023, reprezintă un record european, fiind transpus într-un număr de aproximativ 73.000 de garanţii acordate de către FNGCIMM, în valoare de peste 47,2 miliarde lei, ce au susţinut finanţări de peste 55 miliarde lei. Pentru IMM PLUS am primit acceptul Comisiei Europene şi pentru a majora sprijinul pentru IMM-uri şi întreprinderile cu capitalizare medie de piaţă în limita a 280.000 de euro pentru companiile din sectorul agricol, până la 335.000 de euro pentru cele din sectorul pescuitului şi acvaculturii şi până la 2,25 milioane de euro pentru companiile active în alte sectoare”, a declarat Dumitru Nancu, directorul general FNGCIMM şi vicepreşedinte AECM. În cadrul schemei IMM PLUS, ajutorul va lua forma garanţiilor de stat pentru credite de investiţii şi capital de lucru şi a subvenţiilor de dobânzi şi comisioane, obiectivul fiind de a asigura lichidităţile necesare pentru companiile afectate de perturbarea economică provocată de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Astfel, programul guvernamental IMM PLUS, menţine principalele avantaje ale programului din ediţiile trecute, respectiv: Credite garantate de stat, în procent de maximum 90% din valoarea finanţării acordate de băncile partenere în program; Valoarea maximă a creditelor poate fi de până la 10 milioane lei, iar pentru sectoarele agriculturii primare, pescuitului şi acvaculturii, valoarea maximă cumulată a finanţărilor garantate de stat nu poate depăşi 5 milioane lei; Garanţiile de stat se acordă pe o durată de maxim 72 de luni pentru creditele de investiţii şi 36 de luni pentru capital de lucru.
BNR lansează o nouă monedă cu valorea nominală de 10 lei
Banca Naţională a României lansează în circuitul numismatic, începând cu data de 17 aprilie 2024, o monedă din aur, o monedă din argint şi o monedă din tombac cuprat, care marchează 200 de ani de la naşterea lui Avram Iancu, potrivit unui comunicat de presă. Aversul monedei din aur prezintă o imagine de epocă a casei părinteşti a lui Avram Iancu, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "500 LEI", stema României şi anul de emisiune "2024". Aversul monedei din argint prezintă o imagine de epocă a casei părinteşti a lui Avram Iancu, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "10 LEI", stema României şi anul de emisiune "2024". Aversul monedei din tombac cuprat prezintă o imagine de epocă a casei părinteşti a lui Avram Iancu, inscripţia în arc de cerc "ROMANIA", valoarea nominală "1 LEU", stema României şi anul de emisiune "2024". Reversul comun al monedelor din aur, argint şi tombac cuprat redă portretul, numele şi semnătura lui Avram Iancu şi anii între care a trăit acesta "1824-1872". Monedele din aur, argint şi tombac cuprat sunt ambalate în capsule de metacrilat transparent şi sunt însoţite de broşuri de prezentare şi certificate de autenticitate, redactate în limbile română, engleză şi franceză. Pe certificatele de autenticitate se găsesc semnăturile guvernatorului BNR şi casierului central. Tirajul maxim aprobat pentru moneda din aur este de 1.000 de piese, pentru moneda din argint este de 5.000 de piese, pentru moneda din tombac cuprat este de 5.000 de piese. Preţurile de vânzare sunt: 15.600,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din aur, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate; 490,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din argint, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate; 190,00 lei, exclusiv TVA, pentru moneda din tombac cuprat, inclusiv broşura de prezentare şi certificatul de autenticitate.
Fitch a retrogradat perspectiva Chinei la negativă
Agenţia de rating Fitch a revizuit marţi la negativă perspectiva ratingului suveran al Chinei, invocând riscurile la adresa finanţelor publice, în condiţiile în care economia se confruntă cu incertitudini tot mai mari în trecerea la noi modele de creştere economică, relatează Reuters. Fitch a prognozat că deficitul public general va creşte la 7,1% din produsul intern brut (PIB) în 2024, de la 5,8% în 2023, cel mai ridicat nivel de la valoarea de 8,6% în 2020, când restricţiile stricte ale Beijingului în pandemia de COVID au cântărit greu asupra celei de-a doua economii mondiale. Deşi şi-a redus perspectiva, indicând că este posibilă o retrogradare pe termen mediu, agenţia a confirmat ratingul IDR al Chinei la "AÂ". Fitch a prognozat o încetinire a creşterii economice a Chinei la 4,5% în 2024, de la 5,2% anul trecut, spre deosebire de Citi şi de Fondul Monetar Internaţional, care şi-au revizuit în creştere previziunile privind China. Producţia industrială şi vânzările cu amănuntul din China au depăşit previziunile în ianuarie-februarie, alăturându-se unor exporturi şi indicatori ai inflaţiei de consum mai buni decât aşteptările şi oferind un impuls timpuriu speranţelor Beijingului de a atinge ceea ce analiştii spun că este un obiectiv ambiţios de creştere a produsului intern brut la 5,0% pentru 2024. "Revizuirea perspectivei reflectă riscurile tot mai mari pentru perspectivele finanţelor publice ale Chinei, în condiţiile în care ţara se confruntă cu perspective economice mai nesigure, pe fondul tranziţiei de la o creştere dependentă de proprietate la ceea ce guvernul consideră a fi un model de creştere mai sustenabil", a declarat Fitch.
Producţia de carne de porc a crescut în februarie
Producţia de carne de porc a României s-a majorat în luna februarie 2024 cu 10,56%, faţă de luna precedentă, şi cu 2,34% faţă de februarie 2023, totalizând 22.597 tone, potrivit datelor Institutului Naţional de Statistică. Astfel, în februarie 2024, au fost sacrificaţi 252.000 de porci, în creştere faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut (243.000 de capete) şi comparativ cu luna ianuarie 2024, când au fost sacrificate 229.000 de animale. În schimb, la carnea de pasăre, producţia a scăzut în februarie 2024 cu 2,18% raportat la luna anterioară, însă a crescut cu 15,05% faţă de februarie 2023, fiind de 46.975 de tone. Datele statistice arată că în a doua lună a anului în curs au fost sacrificate 27,574 milioane de păsări, în scădere faţă de ianuarie (28,383 milioane capete) şi în creştere faţă de februarie 2023 (24,489 milioane capete). În ceea ce priveşte producţia de carne de bovine, aceasta a totalizat în luna februarie a acestui an 5.488 tone, fiind în scădere cu 25,86% faţă de ianuarie 2024, când a fost înregistrată o producţie de 7.402 tone carcasă. Faţă de februarie 2023, când s-au consemnat 5.167 tone carcasă, a fost o creştere de 6,21%. În perioada analizată, numărul bovinelor sacrificate a ajuns la 34.000 de capete, în scădere faţă de 45.000 de capete în luna ianuarie 2024, şi în creştere cu 2.000 de capete raportat la februarie 2023. Producţia de carne de ovine şi caprine a înregistrat o scădere cu aproape 12% în februarie 2024, la 1.686 de tone, de la 1.911 tone în ianuarie 2024, însă, raportat la februarie 2023, s-a consemnat o creştere cu 3,12%.
Cererea globală de oţel ar urma să crească cu 1,7%
Cererea globală de oţel ar urma să crească cu 1,7%, până la 1,793 miliarde de tone metrice în 2024 şi să avanseze în continuare în 2025, a anunţat marţi Asociaţia Mondială a Oţelului, transmite Reuters. Asociaţia se aşteaptă ca India să fie principalul motor al creşterii cererii, deoarece cererea chineză continuă să scadă. După doi ani de declin şi volatilitate severă a pieţei post-pandemie, există semne că cererea globală de oţel ”se va stabili pe o traiectorie de creştere în 2024 şi 2025”, se arată în comunicatul grupului industrial. Cererea globală în 2025 ar urma să crească cu 1,2%, până la 1,815 miliarde de tone, se arată în comunicat. Utilizarea oţelului în China, cel mai mare producător şi consumator de metal din lume, a scăzut cu 3,3% în 2023 şi este aşteptată să fie constantă în 2024, deoarece scăderea investiţiilor imobiliare este compensată de creşterea investiţiilor în infrastructură şi a sectoarelor de producţie, potrivit asociaţiei.
Livrările Boeing au scăzut cu mai mult de jumătate în martie
Boeing a anunţat marţi că a livrat 29 de avioane în martie, în scădere cu mai mult de jumătate faţă de cele 64 livrate în aceeaşi lună cu un an în urmă, deoarece producţia de 737 MAX a scăzut din cauza controalelor şi auditurilor de calitate sporite efectuate de autorităţile de reglementare., transmite Reuters. Boeing a declarat că produce mai puţine avioane MAX cu un singur culoar pentru a îmbunătăţi calitatea producţiei, după ce desprinderea unui panou de uşă de pe un avion 737 MAX 9 aflat în timpul zborului a atras o atenţia sporită a autorităţilor de reglementare faţă de producătorul de avioane american. Reuters a relatat la începutul acestei luni că rata de producţie lunară a Boeing a scăzut la o singură cifră la sfârşitul lunii martie, cu mult sub plafonul impus de Administraţia Federală a Aviaţiei (FAA), de 38 de avioane pe lună.
Preţurile petrolului sunt în ușor declin
Preţurile petrolului au scăzut marţi pentru a doua zi consecutiv, în timp ce discuţiile pentru încetarea focului în Gaza au continuat, dar pierderile s-au limitat la mai puţin de un dolar pe baril, deoarece mediatorii egipteni şi din Qatar au întâmpinat rezistenţă în încercările lor de a găsi o cale de ieşire din război, transmite Reuters. Discuţiile de la Cairo, la care a participat şi directorul Agenţiei Centrale de Informaţii din SUA, William Burns, nu au reuşit până acum să înregistreze un progres. Hamas a spus că o propunere israeliană de încetare a focului nu a îndeplinit niciuna dintre cerinţele facţiunilor militante palestiniene, dar va studia oferta în continuare şi va oferi răspunsul său mediatorilor. Contractele futures pentru ţiţeiul Brent au scăzut cu 91 de cenţi, sau cu 1%, până la 89,7 dolari pe baril.
