Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Euro a urcat spre 4,73 lei

Ziarul de Vrancea
25 aug 2019 798 vizualizări

Banca Națională a României (BNR) a anunțat, luni, un curs de referință de 4,7251 lei/euro, în creștere cu 0,07% față de valoarea atinsă vineri.

Totodată, prețul aurului a urcat la un nou nivel record, pe fondul creșterii instabilității pe piețele financiare globale. Vineri, euro a scăzut la 4.7216 lei. Luni, euro a urcat la 4.7251 lei. Prețul gramului de aur a crescut de la 205.4478 lei la 208.6733 lei. Acesta este un nou nivel record, depășind prețul atins în 13 august, de 207.4267 lei, pe fondul creșterii volatilității pe piețele internaționale. Dolarul american, cotat indirect în piața românească prin raportare la paritatea euro/dolar, a scăzut de la 4.2706 lei la 4.2521 lei. Cursul francului elvețian a crescut de la 4.3268 lei la 4.3395 lei. Lira sterlină a scăzut de la 5.2121 lei la 5.2041 lei.

Bloomberg: De ce, în viitor, nu veți mai dori să cumpărați automobile?

Harababura de scutere electrice îngrămădite pe trotuarele din San Francisco, Seattle sau Beijing este mai mult decât dezordine, este izvorul din care va apărea un nou ecosistem de transport, unul care va duce la dispariția modelului care a dominat secolul XX: automobilul individual, arată Bloomberg într-o analiză preluată de Mediafax.

Ce vine în loc?

Ceva ce este cunoscut ca „mobilitatea ca serviciu – mobility as a service”, sau MAAS, potrivit producătorilor de automobile și a specialiștilor în planificare urbană. Aceasta înseamnă o rețea de forme coordonate de transport, care se ocupă de fiecare parte a unei călătorii într-un mod mai ieftin și mai convenabil. Dintr-o aplicație smartphone, un călător poate rezerva servicii de plimbare, transport public, biciclete electronice, e-scutere și, eventual, robo-taxiuri. Plățile pentru mașini și taxele de parcare vor fi înlocuite cu achiziționarea transportului plătit pentru distanța parcursă pe un serviciu de abonament similar cu cel al Netflix.

Acum există acest lucru?

Mai mult sau mai puțin. Cineva care a renunțat la mașină în favoarea transportului cu Uber sau taxiul face parte din „mobilitate ca serviciu”. Programe mai ambițioase există doar în teste limitate la câteva orașe. Cel mai mare program pilot a început să funcționeze cu un an în urmă în Helsinki. Cu serviciul Whim, oferit de MaaS Global, navetiștii pot alege diferite pe aplicație taxiuri, autobuze, tramvaie, trenuri, feriboturi, mașini de închiriat, biciclete și scutere. Whim s-a extins deja în Birmingham, Anglia, și Antwerp, Belgia, iar MaaS Global intenționează să se extindă în America de Nord, Asia și Australia până la sfârșitul anului.

Cine este motorul industriei?

Multe dintre aceleași companii care dezvoltă automobile autonome, cum sunt giganții tehnologici Apple și Google sau cei mai mari producători de automobile din lume, printre care și Volkswagen, Toyota Motor și General Motors, precum și companii ride-hailing cum sunt Lyft și Uber. Uber, de exemplu, a început să își conecteze aplicația la opțiunile de transport public din Londra, Denver și alte orașe.

Ce câștigă?

Companiile de automobile și celelalte văd schimbarea drept inevitabilă. În primul rând, aglomerația ar face imposibilă deținerea individuală a unei mașini, în condițiile în care în cele mai mari orașe ale lumii vor ajunge să locuiască două treimi din populația globală, care va ajunge la 9,8 miliarde de persoane în 2050. În plus, ele consideră că mobilitatea este profitabilă. Ford Motor estimează că serviciile de mobilitate ar putea ajunge la 10.000 de miliarde de dolari, cu marje de profit duble față de cele 10% pe care producătorii de automobilele obțin în cei mai buni ani. Alții sunt sceptici față de astfel de afirmații, întrebând de ce concurența nu ar reduce marjele. Până în prezent, companii de genul Uber și Lyft pierd bani în mod constant. Chiar și așa, domeniul atrage startup-uri și fonduri de investiții, finanțările ajungând la aproximativ 5 miliarde de dolari în 2018, potrivit studiului Bloomberg New Energy Finance.

Cum va funcționa?

Noul sistem de transport este posibil la scară largă și profitabil dacă șoferul uman va fi eliminat, un pas care va reduse costul unei călătorii de la 2 dolari la 3 dolari pe milă la circa 70 de cenți pe milă, potrivit UBS. Primele mașini fără șofer, încărcate cu tehnologie avansată, vor fi mult prea costisitoare pentru a aceasta, deci vor trebui conectate la o rețea de transport în care mai mulți utilizatori plătesc pentru utilizarea în mod colectiv.

Va fi o afacere bună?

În unele orașe, cu opțiuni publice extinse sau subvenționate, da. În altele, numai după ce vor apărea roboții. Costurile s-a putea reduce și mai mult, crede directorul executiv al companiei Tesla, Elon Musk, la 18 cenți pe milă, în cazul în care proprietarii Tesla vor permite mașinilor lor să ofere servicii de transport atunci când nu au nevoie de ele.

Sunt și alte motive pentru a face această schimbare?

O lume a transportului coordonat și automatizat ar putea reduce dramatic numărul deceselor rutiere, de 1,25 milioane anual acum, spun experții în domeniul siguranței. Reglementatorii americani dau vina pe eroarea umană în nouă din zece cazuri de decese pe autostrăzi. Și cum cele mai multe mașini vor funcționa cu energie electrică, mediul va beneficia de o reducere masivă a CO2 produs de om. Din perspectiva individuală, mobilitatea ca serviciu va elimina deșeurile din sistem. Autoturismele deținute în mod individual stau nefolosite 94% din timp. Cu mobilitatea ca serviciu, călătorii vor plăti doar pentru ce folosesc.

Fiscalizarea bacșișului: e posibilă măsura?

n analiștii Deloitte România spun că pot apărea dificultăți la nivelul operatorilor economici

Fiscalizarea bacșișulului, propusă de autorități, poate aduce în practică dificultăți la nivelul operatorilor economici vizați de această măsură, spun reprezentanții Deloitte România, care precizează că, similar cu prevederile primei ordonanțe, abrogate la scurt timp de la publicare, actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici. Odată cu sezonul estival, au reapărut și discuțiile privind principalele probleme cu care se confruntă sectorul HoReCa. Unul dintre subiectele puternic dezbătute a fost reglementarea bacșișului. Potrivit notei de fundamentare, sumele reprezentând bacșișul încasat în sectorul HoReCa sunt semnificative, fiind estimate a fi cuprinse între 750 de milioane și 1,5 miliarde de lei, sume care la acest moment nu sunt fiscalizate la nivelul angajaților.

Recent a fost publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice un proiect de modificare a OUG nr. 28/1999 privind obligația operatorilor economici de a utiliza aparate de marcat electronice fiscale, care introduce noi reglementări legate de fiscalizare a sumelor provenind din bacșiș. „În practică pot apărea însă și dificultăți la nivelul operatorilor economici vizați de această măsură. Similar cu prevederile primei ordonanțe, abrogate la scurt timp de la publicare, actuala propunere legislativă nu furnizează niciun detaliu privind diferitele tipuri de impozitare existente la nivelul operatorilor economici. Astfel, dacă în cazul contribuabililor plătitori de impozit pe profit, efectul impozitării veniturilor din bacșiș va fi anulat prin deducerea cheltuielilor cu plata sumelor către angajați, situația se schimbă în cazul principalilor jucători vizați de această măsură, cei care aplică impozitul specific pentru activități HoReCa, precum și în cazul microîntreprinderilor”, spun Andreea Vlad, manager Servicii Fiscale, și Robert Ionescu, consultant senior Servicii Fiscale, Deloitte România. Pentru angajatorii din domeniul HoReCa ce calculează și plătesc impozitul specific pentru această industrie, menționarea bacșișului pe bon ar putea genera obligații fiscale suplimentare.

„Mai precis, venitul generat de încasarea bacșișului va trebui reflectat separat în contabilitate și va reprezenta un venit din alte activități (altele față de cele specifice HoReCa), fiind astfel impozitat pe baza regulilor privind impozitul pe profit. Totuși, nu este clar modul în care ar fi clasificate cheltuielile generate de repartizarea bacșișului către angajați, respectiv dacă acestea vor reprezenta de asemenea cheltuieli pentru alte activități (anulându-se astfel impactul fiscal) sau cheltuieli aferente activității de bază (HoReCa)”, spun reprezentanții Deloitte România, vorbind de potențialele dificultăți în practică. Pentru microîntreprinderi, aceste sume suplimentare vor conduce la mărirea bazei impozabile, ele fiind incluse în totalul veniturilor obținute, fără posibilitatea deducerii cheltuielilor aferente. Această situație ar putea fi evitată prin introducerea în legislația fiscală a unei scutiri pentru aceste tipuri de venituri. „În concluzie, inițiativa este oportună, dar, odată cu implementarea acesteia, ar trebui de asemenea avută în vedere o aliniere a prevederilor fiscale privind impozitarea la nivelul societăților”, adaugă ei.

Așa cum se menționează și în nota de fundamentare, legiferarea bacșișului este o măsură așteptată, în condițiile în care vorbim de sume încasate, dar nefiscalizate la nivelul angajaților. „Totodată, la acest moment, acestea nu figurează contabil la nivelul operatorilor economici, iar clienții, persoane juridice sau PFA, nu au posibilitatea de a deduce sumele aferente, în lipsa unui document justificativ”, spun ei. Reprezentanții Deloitte România spun că o astfel de reglementare aduce o serie de avantaje, cum ar fi creșterea competitivității pe piața muncii. „Reglementarea bacșișului ar conduce la venituri declarate mai mari la nivelul celor care lucrează în sectorul HoReCa, facilitând astfel, spre exemplu, obținerea unui credit bancar. Cu toate acestea, pentru angajații care nu activează în domeniul HoReCa, dar care pot primi de asemenea bacșiș, fără ca angajatorii lor să fi optat pentru fiscalizarea acestor sume, tratamentul poate fi unul discriminatoriu. De asemenea, vor crește veniturile încasate la bugetul de stat. Probabil cea mai avantajată parte ar fi statul, sumele din bacșiș fiind estimate a fi de ordinul milioanelor de euro”, mai spun aceștia.

Noul proiect legislativ definește bacșișul ca fiind orice sumă de bani oferită în mod voluntar de client, în plus față de valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, fiind aplicabil operatorilor economici care desfășoară activități corespunzătoare codurilor CAEN 5610 – Restaurante și 5630 – Baruri și alte activități de servire a băuturilor. Pentru ceilalți operatori economici, ce nu se încadrează în categoriile menționate mai sus, textul de lege lasă la latitudinea acestora posibilitatea evidențierii bacșișului pe bonul fiscal și implicit a aplicării prevederilor legislative aferente. Bacșișul ar urma să fie inclus pe bonul fiscal, indiferent de modalitatea de încasare a acestuia. Astfel, potrivit prezentului text de lege, clienții pot achita bacșișul și prin intermediul cardului.

Spre deosebire de prevederile OUG nr. 8/2015, ce reglementau evidențierea bacșișului pe un bon fiscal distinct, noul text de lege permite posibilitatea includerii acestuia pe același bon fiscal cu bunurile livrate sau serviciile prestate. Mai mult, clientului îi va fi înmânată în prealabil o notă de plată prin care va avea libertatea de a alege nivelul bacșișului oferit, acesta fiind cuprins între 0% și 15% din valoarea consumației. Impozitarea acestora se va realiza conform prevederilor Codului Fiscal, fiind calificate ca venituri din alte surse.

CFA: euro va depăși 4,8 lei în următoarele 12 luni

Indicatorul de încredere macroeconomică al CFA România, calculat pe baza estimărilor membrilor organizației, a scăzut în luna iulie, față de luna anterioară, iar analiștii estimează că euro va depăși 4,83 lei în următoarele 12 luni, arată datele publicate, luni, de CFA România. Vineri, Banca Națională a României (BNR) a anunțat un curs de referință de 4,7216 lei/euro. Indicatorul de Încredere Macroeconomică ia valori între 0 (lipsa încrederii) și 100 (încredere deplină în economia românească), a fost lansat de către CFA România și reprezintă un indicator prin intermediul căruia asociația dorește să cuantifice anticipațiile analiștilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un an. Astfel, valoarea medie a anticipațiilor pentru orizontul de 6 luni este de 4,7857 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni valoarea medie a cursului anticipat este de 4,8358 lei.

Totodată, aproape 60% dintre participații la sondaj anticipează o majorare a ratei inflației, iar rata anticipată a inflației pentru orizontul de 12 luni (august 2020/august 2019) a înregistrat o valoare medie de 3,91% (la momentul realizării sondajului, rata inflației se situa la valoarea de 3,84%). Sondajul este realizat în ultima săptămână a fiecărei luni, iar participanții sunt membri ai CFA România și candidații pentru nivelurile II si III ale examenului CFA.

Trump regretă că nu a majorat mai mult tarifele pentru produsele chinezești

Președintele american Donald Trump a afirmat la summitul G7 de la Biarritz că a avut îndoieli legate de escaladarea războiului comercial cu China referindu-se la faptul că ar fi vrut să majoreze tarifele și mai mult, a precizat Casa Albă duminică, transmite Reuters. Trump, care a anunțat săptămâna trecută majorarea tarifelor pentru bunurile chinezești, a provocat uimire în timpul unei întâlniri cu premierul britanic Boris Johnson la summitul G7, când a răspuns afirmativ la întrebările dacă a avut îndoieli legate de tarife exprimate de reporteri. Purtătorul de cuvânt al Casei Albe Stephanie Grisham a dorit să clarifice remarca. „Răspunsul său a fost interpretat complet greșit. Președintele Trump a răspuns afirmativ pentru că regretă că nu a mărit mai mult tarifele”, a afirmat Grisham într-un comunicat. Trump a suplimentat vineri cu 5% tarifele pentru importuri din China în valoare de 550 de miliarde de dolari, la câteva ore după ce China a anunțat tarife de retorsiune pentru bunuri americane de 75 de miliarde de dolari.

În timpul întâlnirii cu Johnson, Trump a fost întrebat dacă a avut îndoieli legate de cea mai recentă escaladare a tensiunilor.

„Da, desigur, De ce nu?”, a spus Trump. Reporterul a repetat întrebarea, iar Trump a replicat: „Se poate. Se poate”.

Tesla caută locații pentru construcția unei fabrici

Producătorul american de automobile electrice Tesla caută locații pentru o posibilă fabrică în landul german Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat stat german, a relatat publicația Rheinische Post, citând persoane apropiate situației, transmite Reuters. Potrivit publicației, au avut loc deja primele inspecții.

Purtătorii de cuvânt ai Tesla dn Europa nu au fost disponibili imediat pentru comentarii. Directorul general al Tesla, Elon Musk, a afirmat pe Twitter, în aprilie, că producătorul auto analizează posibilitatea de a construi o fabrică în Germania. Anul trecut, Musk a afirmat că Germania este principala opțiune a companiei în Europa pentru construcția unei Gigafabrici, adăugând că „granița franco-germană ar fi o opțiune justificată, aproape de țările Benelux”. Landul Renania de Nord-Westfalia, cel mai populat stat german, are granițe cu Olanda și Belgia. Tesla mai caută locații și în landul Saxonia Inferioară, care are graniță cu Olanda, a declarat ministrul Economiei, Bernd Althusmann, la începutul acestei săptămâni.

Creditarea a accelerat în iulie, cu un avans de 7,9%

Creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 7,9% (3,7% în termeni reali), în iulie, față de aceeași lună a anului trecut, la 262,64 miliarde lei (55,5 miliarde euro), ritm accelerat față de luna precedentă, arată datele Băncii Naționale a României (BNR), publicate luni. În iunie, creditele acordate populației și firmelor au crescut cu 7,1% (3,1% în termeni reali), față de aceeași lună a anului trecut, la 259,57 miliarde lei (54,9 miliarde euro). În iulie, față de aceeași lună a anului trecut, creditele în lei acordate populației au crescut cu 14%, până la 102,98 miliarde lei.

Totodată, creditele în lei acordate firmelor au avansat cu 4,7%, până la 71,91 miliarde lei. Creditele în valută acordate populației și firmelor au crescut cu 4,1%, până la 87,747 miliarde lei. Creditul guvernamental s-a majorat în luna iulie 2019 cu 3% față de luna iunie 2019, până la 103,061 miliarde lei. La 31 iulie 2019, creditul guvernamental s-a majorat cu 4,3% (0,2% în termeni reali) față de 31 iulie 2018.

Iranul vrea să exporte mai mult petrol, pentru salvarea acordului nuclear

Iranul nu va negocia programul său de rachete balistice și vrea să exporte cel puțin 700.000 de barili de petrol pe zi, ideal 1,5 milioane de barili pe zi, dacă Occidentul intenționează să salveze acordul nuclear convenit în 2015, au declarat duminică doi oficiali și un diplomat iranieni, transmite Reuters. „Ca un gest de bunăvoință și un pas către crearea de spațiu pentru negocieri, am răspuns propunerii franceze. Dorim să exportăm 700.000 de barili de petrol pe zi și să fim plătiți în numerar...și asta doar pentru început. Ar trebui să ajungem la 1,5 milioane de barili pe zi”, a spus un oficial iranian. Un al doilea oficial a spus că „programul de rachete balistice al Iranului nu poate și nu va fi negociat. Am subliniat acest lucru în mod clar și deschis”. Surse din industrie au declarat pentru Reuters că exporturile iraniene de petrol au scăzut în iulie la 100.000 de barili pe zi, din cauza sancțiunilor impuse țării de Statele Unite, de când președintele Donald Trump s-a retras anul trecut din acordul din 2015.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.