Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Deficitul bugetar la opt luni a crescut în ritm alert

Ziarul de Vrancea
29 sep 2020 872 vizualizări

După primele opt luni, diferența dintre cheltuielile șI veniturile bugetare a ajuns la 54,77 miliarde de lei, adică 5,18% din PIB

Deficitul bugetar a urcat la 5,18% din PIB după primele opt luni ale acestui an, respectiv 54,77 miliarde de lei, de la 4,7% din PIB, sau 49,68 miliarde de lei în perioada similară a anului trecut. "Execuția bugetului general consolidat în primele opt luni ale anului 2020 a înregistrat un deficit de 54,77 miliarde de lei (5,18% din PIB), din care mai mult de jumătate este rezultat din măsurile de combatere a crizei cauzate de epidemia COVID-19. Sume în valoare de 31,17 miliarde de lei (2,95% din PIB) au fost lăsate în mediul economic prin facilitățile fiscale, investiții și cheltuieli excepționale adoptate pentru combaterea efectelor epidemiei de COVID-19", precizează Ministerul Finanțelor Publice, care a publicat luni datele privind execuția bugetară la opt luni. În primele opt luni ale anului trecut, execuția bugetară indica un deficit de 21,9 miliarde lei, respectiv 2,1% din PIB. "Creșterea deficitului bugetar aferent primelor opt luni ale anului curent, comparativ cu cel înregistrat în perioada similară a anului trecut, este explicată, pe partea venituri, de evoluția nefavorabilă a încasărilor bugetare în perioada martie-august din cauza crizei, precum și ca urmare a amânării plății unor obligații fiscale de către agenții economici pe perioada crizei (14,4 miliarde de lei), de creșterea cu 2,8 miliarde de lei a restituirilor de TVA, față de nivelul aferent perioadei ianuarie-august 2019, pentru susținerea lichidității în sectorul privat, precum și de bonificațiile acordate pentru plata la scadență a impozitului pe profit și a celui pe veniturile microîntreprinderilor, în valoare de 0,25 miliarde de lei", se spune în comunicatul MFP. De asemenea, pe partea de cheltuieli, față de creșterea bugetară prin efectul legilor s-a înregistrat o creștere a cheltuielilor de investiții cu 5,1 miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, precum și plăți cu caracter excepțional generate de epidemia COVID-19 de aproximativ 8,62 miliarde de lei. Conform MFP, veniturile bugetului general consolidat au însumat 201,32 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, în scădere cu 1,4% față de nivelul încasat în perioada corespunzătoare a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB estimat, veniturile bugetare au înregistrat o reducere de 0,23 puncte procentuale (an/an), cauzată în principal de contracția încasărilor nete din TVA. În ce privește evoluția lunară, dinamica veniturilor totale a revenit în august în teritoriul pozitiv (8,8% an/an), fiind determinată de avansul veniturilor nefiscale și al celor din fonduri europene. Volatilitatea crescută a încasărilor lunare, începând din martie, este explicată de facilitățile fiscale acordate în conjuctura actuală. Potrivit MFP, încasările din impozitul pe salarii și venit au înregistrat 16,23 miliarde de lei în primele opt luni ale anului curent, consemnând o creștere de 5,3% (an/an). Cel mai mare aport la acest avans l-au avut încasările din impozitul aferent Declarației unice, cu 29% mai mari față de cele înregistrate în perioada similară a anului trecut. Totodată, evoluția veniturilor din această sursă a fost susținută și de sporul încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii și dividende, de 42,3%, respectiv 10,8%. În condițiile unei dinamici pozitive a fondului de salarii din economie, de 5,6% în perioada decembrie 2019 - iulie 2020 (an/an), încasările din impozitul pe salarii au crescut cu numai 0,6% în primele opt luni, evoluție explicată în principal de prorogarea termenului de plată a obligațiilor fiscale. Cu toate acestea, încasările din luna august prezintă o revenire (Â1,2% an/an), apropiindu-se de traiectoria bazei macroeconomice relevante. Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,71 miliarde de lei în primele opt luni ale anului 2020, prezentând o reducere marginală față de nivelul înregistrat în aceeași perioadă a anului trecut (-0,3%). În luna august, spre deosebire de încasările din impozitul pe salarii, dinamica contribuțiilor înregistrează o scădere (-2,5% an/an), în condițiile în care fondul de salarii din economie se majorează cu 5,4%.


Noile modele Logan, Sandero și Sandero Stepway nu vor mai avea motorizări diesel

u Dacia este singurul constructor auto care propune o soluție de alimentare mixtă benzină-GPL pe toată gama de vehicule de persoane, se arată într-un comunicat al producătorului auto

Producătorul auto Dacia a prezentat, marți, detalii despre noile modele Logan, Sandero și Sandero Stepway, care vor fi disponibile cu două motorizări pe benzină și una mixtă, benzină și GPL. Potrivit unui comunicat transmis de Dacia, motorul SCe 65 în 3 cilindri cu capacitatea de 1,0 litri, atmosferic, cuplat cu o cutie de viteze manuală cu 5 trepte, va fi disponibil doar pe modelele Logan și Sandero, nu și pe Sandero Stepway. TCe 90, motor în 3 cilindri cu capacitatea de 1,0 litri, echipat cu turbocompresor, este disponibil în două versiuni - cu o cutie de viteze manuală cu 6 trepte sau cu o cutie de viteze automată CVT. TCe 100 ECO-G, un motor nou în gamă, având 3 cilindri, capacitatea de 1,0 litri, echipat cu turbocompresor și cu alimentare mixtă benzină/GPL, este cuplat cu o cutie manuală cu 6 trepte. "Dacia este singurul constructor auto care propune, sub emblema 'ECO-G', o soluție de alimentare mixtă benzină-GPL pe toată gama de vehicule de persoane. Integrarea în uzină a acestei tehnologii verificate este un gaj de siguranță și de fiabilitate. Durata garanției oferite, intervalele și costul operațiunilor de întreținere precum și capacitatea portbagajului sunt identice cu cele ale versiunii pe benzină (rezervorul GPL fiind amplasat în locul roții de rezervă)", se arată în comunicat. Dacia precizează că aceste motorizări respectă normele Euro 6D-Full, care vor intra în vigoare la 1 ianuarie 2021. De asemenea, noua platformă modulară CMF, utilizată de noile modele Logan, Sandero și Sandero Stepway, oferă o rezistență sporită și o rigiditate mai bună în condițiile unei greutăți reduse. Ea asigură diminuarea emisiilor poluante, răspunzând astfel exigențelor mai severe atât în materie de norme de poluare cât și de comportament în caz de impact. "Noile modele Logan, Sandero și Sandero Stepway sunt echipate cu o nouă punte față prevăzută cu brațe de suspensie care oferă o mai bună capacitate de filtrare a denivelărilor. Ampatamentul a fost mărit, asigurând astfel o mai bună stabilitate în viraje, în timp ce noul leagăn motor, ranforsat, atenuează sensibil vibrațiile resimțite în habitaclu", mai menționează producătorul auto. Noile modele sunt echipate în serie cu sistem de aprindere automată a farurilor și pot avea, în funcție de nivelul de echipare, acționare automată a ștergătoarelor de parbriz. Pentru o mai bună vizibilitate, farurile beneficiază de tehnologia LED. Alături de limitatorul de viteză și de sistemul ESP de ultimă generație, disponibile în serie, precum și de regulatorul de viteză cu comandă la volan disponibil în funcție de nivelul de echipare, sunt disponibile sisteme de asistență la conducere de ultimă generație - frânare automată de urgență, senzor de unghi mort, asistență la parcare și asistență la plecările din rampă. Logan, Sandero și Sandero Stepway sunt echipate în serie cu șase airbag-uri și dispun de centuri de siguranță cu limitator de efort și pretensionare pentru toate locurile. În plus, este disponibil sistemul de apel de urgență în caz de accident. Sunt disponibile trei sisteme multimedia - Media Control, Media Display și Media Nav, ultimul dispunând de sistem de navigație și de conectivitate wireless pentru Apple CarPlay și Android Auto. Indiferent de nivelul de echipare, modelele dispun în serie de un suport pentru smartphone, un ecran pentru calculatorul de bord și comenzi la volan ale regulatorului și limitatorului de viteză, precum și de senzor de lumină și aprindere automată a farurilor. "În funcție de piață și de versiune, sunt disponibile, fie în serie, fie opțional, următoarele echipamente: un sistem nou de climatizare cu afișaj digital, scaune față încălzite (începând din aprilie 2021), card mâini libere cu deschidere de la distanță a portbagajului, frână de parcare electrică, cameră de marșarier, senzori acustici față și spate pentru asistența la parcare și senzor de ploaie cu acționarea automată a ștergătoarelor de parbriz", se mai arată în comunicat.


Preluarea platformei IMGB de către SIF Banat-Crișana a primit aprobare

Consiliul Concurenței analizează tranzacția prin care Societatea de Investiții Financiare Banat-Crișana SA (SIF Banat-Crișana) intenționează să preia compania Doosan IMGB SA, a anunțat marți autoritatea. SIF Banat-Crișana SA desfășoară, în principal, activități de investiții financiare în vederea maximizării valorii propriilor acțiuni în conformitate cu reglementările în vigoare, gestionarea portofoliului de investiții și exercitarea tuturor drepturilor asociate instrumentelor în care se investește. IMGB este membră a grupului sud-coreean Doosan și are ca obiect de activitate principal "producția de metale feroase sub forme primare și de feroaliaje", obținând și venituri din închirieri de spații de birouri și din vânzarea de certificate de dioxid de carbon (CO2). În conformitate cu prevederile Legii concurenței (nr. 21/1996), această operațiune trebuie autorizată de Consiliul Concurenței. "Autoritatea de concurență va evalua această concentrare economică în scopul stabilirii compatibilității sale cu un mediu concurențial normal și va emite o decizie în termenele prevăzute de lege", se menționează într-un comunicat al autorității de concurență. SIF Banat-Crișana a semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru achiziționarea terenului pe care se află platforma industrială IMGB, de 540.000 de metri pătrați, cea mai mare suprafață tranzacționată, în ultimii zece ani, în România, a anunțat pe 7 septembrie firma Crosspoint Real Estate, intermediarul tranzacției. Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea acordului Consiliului Concurenței. "SIF Banat-Crișana informează investitorii că la data de 4 septembrie 2020 a semnat contractul de vânzare-cumpărare pentru achiziționarea pachetului de acțiuni reprezentând 99,92% din capitalul social al Doosan IMGB SA, societate cu sediul în București, Șoseaua Berceni, nr. 104. Finalizarea tranzacției este condiționată de obținerea acordului Consiliului Concurenței, în conformitate cu legislația aplicabilă. SIF Banat-Crișana a fost asistată la realizarea tranzacției de către Biriș Goran SPARL și Crosspoint Real Estate. Vom informa în mod corespunzător investitorii cu privire la evenimentele ulterioare apărute în legătură cu derularea tranzacției", se spune în comunicatul Crosspoint Real Estate. Potrivit sursei citate, aceasta este cea mai mare suprafață de teren tranzacționată în ultimii zece ani, în România, respectiv 540.000 de metri pătrați (exceptând terenurile agricole).


Start-ul românesc Cartloop a obținut o finanțare de 300.000 de euro

Potrivit unui comunicat de presă al companiei, transmis marți AGERPRES, investiția de 300.000 euro provenită de la GapMinder VC este completată de o contribuție de tip "angel investment" din partea lui Cristian Tamaș, co-fondator al TypingDNA. Suma va fi utilizată pentru optimizarea soluției, fondatorii vizând atragerea de clienți noi și extinderea pe plan global. Cartloop este o platformă de marketing conversațional care ajută comercianții online să îi convingă pe clienți să cumpere produsele din "coș" în cazul în care au părăsit site-ul fără să finalizeze comanda. Platforma a dezvoltat o tehnologie care automatizează și personalizează procesul prin care clienții primesc răspuns la întrebări precum: "Produsul are garanție?"; "Cum funcționează produsul?"; "Pot să-l returnez dacă nu mi se potrivește sau nu îmi place?". "Cartloop convertește între 15-30% din totalul clienților care abandonează comanda comparativ cu SMS-urile sau emailurile automate care ating o rată de conversie de 4 - 8%. Planul companiei este să ajute brandurile să integreze marketingul conversational în întreg ciclul de shopping online: de la campanii promoționale personalizate până la plasarea comenzilor direct prin intermediul mesajelor", subliniază reprezentanții platformei. Cartloop a fost lansată de către Andrei Negrău și Lisa Popovici, în luna aprilie a acestui an, cu intenția de a aduce experiența online mai aproape de cea dintr-un magazin fizic. De la lansare, Cartloop a generat clienților venituri de 400.000 de dolari. Clienții Cartloop sunt magazine mici și mijlocii din domenii ca: fashion, electronice, gadgeturi, nutriție sau food delivery. Aplicația se integrează cu un singur click în platforma Shopify, dar fondatorii își doresc ca, la începutul anului viitor, să fie disponibilă și pentru Magento, BigCommerce și WooCommerce. În prezent, platforma Cartloop este utilizată de sute de clienți din SUA, Canada, Marea Britanie și Australia. Fondatorii intenționează ca, din anul 2021, să se dezvolte la nivel global, iar extinderea va începe cu Europa, primele țări vizate fiind Spania, Franța și Germania.


Fonduri nerambursabile pentru start-up-uri, IMM-uri sau companiile mari

Start-up-urile, IMM sau companiile mari pot obține fonduri nerambursabile de până la 37,5 milioane euro pentru proiecte de peste 1 milioane euro, perioada de aplicare fiind extinsă cu trei ani, până în 2023, a anunțat REI Finance Advisors, companie de consultanță specializată în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat. ”Vești bune din partea Ministerului Finanțelor Publice (MFP), care a anunțat extinderea cu trei ani a proiectului de finanțare prin HG 807/2014, cu fonduri cuprinse între 500.000 euro și 37,5 milioane de euro destinate start-up-urilor, IMM, dar și companiilor mari, până la 31 decembrie 2023”, a anunțat REI Finance Advisors, companie de consultanță specializată în atragerea de fonduri europene și ajutoare de stat. Potrivit Reviziei 4 din Ghidul Solicitantului, elaborat în baza Hotărârii Guvernului nr. 807/2014 pentru instituirea unor scheme de ajutor de stat având ca obiectiv stimularea investițiilor cu impact major în economie, cu modificările și completările ulterioare, au fost publicate o serie de măsuri suplimentare de sprijin pentru ajutorul de stat acordat solicitanților, fie aceștia start-up-uri, IMM sau companii mari/multinaționale. Au fost făcute modificări de care vor putea beneficia solicitanții granturilor prin schema HG 807/2014. Astfel, conform noului document, a fost eliminată noțiunea de „standard de cost”, prin urmare se va deconta între 10% din valoare – zona București (maximum 7,5 milioane euro), 35% - Ilfov și Vest (maximum 26,25 milioane euro), respectiv 50% - restul tarii (37,5 milioane euro) din costul efectiv /mp al clădirii. De asemenea, nu se va mai solicita efectuarea dovezii cofinanțării la depunerea proiectului, ci în termen de 6 luni de la emiterea Acordului de finanțare. În plus, nu mai este necesară dovada terenului la depunerea proiectului, însă terenul trebuie să fie liber de sarcini la data depunerii cererii de finanțare, ceea ce va ajuta foarte mult companiile, permițându-le să primească mai rapid Acordurile de finanțare. Au fost eliminați totodată unii indicatori cantitativi nerelevanți în procesul de analiză, în vederea flexibilizării accesului la finanțare a operatorilor economici. A fost eliminat și indicatorul calitativ “Impactul acordării ajutorului de stat asupra mediului concurențial”. Mai mult, investiția poate fi demarată după depunerea proiectului la Ministerul Finanțelor, Departamentul de Ajutor de Stat și după derularea procedurii de achiziție, însă acest lucru nu obligă Ministerul să finanțeze compania respectivă. Sunt eligibile atât companii recent înființate, cu un capital de minim 100.000 lei și deținute de persoane care nu mai derulează aceeași activitate în alte companii, IMM sau companii mari.

Google Meet aduce funcția de estompare a zgomotelor pe Android și iOS

Aplicațiile pentru iOS și Android ale soluției de conferințe video a Google le oferă acum posibilitatea celor care comunică de acasă să elimine sunetele nepotrivite sau care pot deranja interlocutorii. După opțiunea blurării fundalului, aplicațiile Google Meet le permit acum utilizatorilor să folosească funcția “noise canceling” pentru ca sunetele din jur să nu se mai audă la capătul celălalt al convorbirii. Că este vorba de propria tastatură, gălăgia copiilor sau bormașinile vecinilor, sistemul de reducere a zgomotelor ambientale este o funcție care-și găsește locul în special pe zona de business. Nouă opțiune, care va fi implementată treptat pe parcursul zilelor următoare, nu este activată în mod implicit. Aceasta poate fi pornită în timpul conferințelor de la Settings. Funcția de reducere a zgomotelor va fi disponibilă, cel puțin deocamdată, doar pentru abonamentele G Suite Enterprise și G Suite Enterprise for Education. Pentru abonații G Suite Enterprise for Education, Google Meet mai are o noutate - un raport automatizat al prezenței, care poate fi activat de profesori pentru lecțiile online. Acestea sunt valabile pentru conferințele la care participă între 5 și 250 de persoane și sunt trimise automat pe email.

Indicele ROBOR la 3 luni a urcat la 2,09% pe an

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a urcat marți la 2,09% pe an, de la 2,07% pe an cât a fost luni, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). La debutul anului 2019, indicele ROBOR la 3 luni era 2,99% pe an, iar la începutul acestui an se situa la 3,19%. Pe data de 27 septembrie a anului trecut, indicele ROBOR era de 3,07 % pe an, iar pe 30 septembrie se situa la 3,09%. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 2,10%, de la 2,07%, cât era luni, iar ROBOR la 12 luni a ajuns la 2,13% pe an, de la 2,11% luni. Indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, este de 2,41% pe an, acesta fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul I 2020, în scădere față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 2,44%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.

PepsiCo vrea să folosească doar energie regenerabilă

Gigantul american PepsiCo își propune să folosească energie electrică produsă 100% din surse regenerabile, pentru toate operațiunile deținute și controlate de companie la nivel global, termenul pentru operațiunile directe fiind 2030 iar pentru întreaga franciză și terți, 2040. ”PepsiCo Inc. vizează trecerea la energia electrică produsă din surse regenerabile în proporție de 100% pentru toate operațiunile deținute și controlate de companie la nivel global. Termenul pentru întreaga companie și operațiunile controlate direct este 2030, iar pentru operațiunile terților, 2040. Având în vedere dimensiunea afacerilor PepsiCo la nivel global, 2,5 milioane de tone metrice de emisii de gaze cu efect de seră (GES) ar putea dispărea până în 2040 odată cu această tranziție, echivalentul dispariției de pe drumurile publice a jumătate de million de mașini într-un an”, a anunțat grupul. Acest anunț are la bază eforturile globale ale companiei de a crește utilizarea surselor regenerabile de energie și trecerea anunțată la începutul acestui an la energia electrică din surse regenerabile în SUA, cea mai mare piață pe care activează compania.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.