MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Cum se vor putea amâna plata ratelor la bănci
Criteriul pentru a obține amânarea plății ratelor la bănci este creșterea cheltuielilor per familie sau creșterea costurilor per companie cu 25%”, arată Adrian Câciu, ministrul de Finanțe
Ministrul de Finanțe Adrian Câciu a explicat că va fi un criteriu pentru a obține amânarea plății ratelor la bănci și anume creșterea cheltuielilor per familie sau creșterea costurilor per companie cu 25%. „Este o măsură care implică o analiză pe care fiecare companie și-o va face, fiecare dintre cetățeni, pentru că, așa cum a fost și măsura din pandemie, la finalul amânării acestor rate se va prelungi scadența la creditul respectiv cu o perioadă similară, dar vei avea de plătit. Nu este o scutire, este o amânare la plată”, a adăugat el. „La discuția inițială am spus că măsura privind moratoriul ratelor bancare a rămas în analiză. În ultima ședință de coaliție s-a decis să aplicăm această măsură privind moratoriul pentru amânarea ratelor la credite, atât pentru persoanele fizice, cât și pentru persoanele juridice. Nu este o măsură pentru toată lumea. E o măsură pentru cei care au dificultăți în plata ratelor. Este o măsură care implică o analiză pe care fiecare companie și-o va face, fiecare dintre cetățeni, pentru că, așa cum a fost și măsura din pandemie, la finalul amânării acestor rate se va prelungi scadența la creditul respectiv cu o perioadă similară, dar vei avea de plătit. Nu este o scutire, este o amânare la plată. Criteriul principal sau schimbarea de paradigmă față de moratoriul din 2020 este creșterea cheltuielilor sau costurilor. În pandemie, criteriul principal a fost scăderea veniturilor. Deci acum vom avea ca și criteriu creșterea cheltuielilor per familie sau creșterea costurilor per companie cu 25% față de perioada anului trecut și la companii, evident, va fi raportat la costurile referitoare la utilități, pentru că ne încadrăm și în situația care a apărut între timp practic costul lunar e afectat de prețurile de la energie, de la combustibil, dar și de la alte materii prime”, a explicat Adrian Câciu, la finalul ședinței de miercuri a Guvernului. Întrebat dacă cei care vor să obțină amânarea ratelor trebuie să vină cu dovada că le-au crescut cheltuielile, ministrul de Finanțe a răspuns: „Procedura va fi destul de simplă, dar acesta va fi criteriul pe care l-am agreat împreună cu sistemul bancar. Această ordonanță va fi avizată și de către BNR care va emite și o metodologie, iar în această ordonanță vom avea și un punct de vedere de la Asociația Românilor a Băncilor raportat la momentul acesta”.
Deficitul bugetar a scăzut în primele patru luni la 16,33 miliarde lei
în perioada ianuarie-aprilie 2022 s-a înregistrat o diferență între venituri și cheltuieli de 1,23% din PIB față de 1,75% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde lei în scădere față de deficitul de 20,70 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021, a informat miercuri Ministerul de Finanțe. ”Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2022 s-a încheiat cu un deficit de 16,33 miliarde lei în scădere față de deficitul de 20,70 miliarde lei înregistrat la aceeași perioadă a anului 2021. Exprimat ca procent din Produsul Intern Brut, deficitul bugetar a înregistrat o scădere cu 0,5 puncte procentuale pe primele patru luni ale anului 2022 față de aceeași perioadă a anului 2021, de la 1,75% din PIB la 1,23% din PIB”, anunță Ministerul de Finanțe. Evoluția este explicată de creșterea veniturilor totale cu 0,86 puncte procentuale din PIB - influențată în principal de încasările din TVA, alte impozite pe bunuri și servicii și venituri nefiscale, în timp ce cheltuielile bugetare au înregistrat un avans 0,34 puncte procentuale din PIB - preponderent pe seama cheltuielilor cu asistența socială. Veniturile bugetului general consolidat au însumat 144,4 miliarde lei în primele patru luni ale anului 2022, cu 22% peste nivelul încasat în perioada similară a anului trecut. Evoluția favorabilă a acestora fost influențată cu precădere de avansul veniturilor din TVA, alte impozite și taxe pe bunuri și servicii, venituri nefiscale, contribuții de asigurări și fonduri europene. Încasările din impozitul pe salarii și venit au totalizat 10,23 miliarde lei în primele patru luni, consemnând o creștere de 13,2% (an/an), susținută de sporul încasărilor din impozitul pe dividende (Â35,5%), respectiv impozitul aferent pensiilor (Â25,4%). Totodată, veniturile din impozitul pe salarii au crescut cu 8,7%, sub evoluția fondului de salarii din economie (Â11,1%). Încasările din impozitul pe profit au însumat 6,19 miliarde lei în primele patru luni, în scădere cu 18,8% (an/an), ca efect al modificării termenului de plată privind impozitul pe profit aferent anului fiscal 2021, până la data de 25 iunie 2022 (față de termenul de 25 martie prevăzut în anul 2021), ceea ce a condus la reducerea încasărilor din impozitul pe profit de la agenții economici cu 26,8% (an/an), atenuată însă parțial de impozitul pe profit virat de băncile comerciale (Â0,6 miliarde lei). Încasările nete din TVA au înregistrat 31,58 miliarde lei în primele patru luni, în creștere cu 40,2% (an/an), în timp ce restituirile de TVA au consemnat un nivel de 6,59 miliarde lei în ianuarie-aprilie. Dinamica veniturilor din TVA a fost influențată preponderent de evoluția favorabilă a bazei macroeconomice relevante.
USR: Ne împrumutăm cu 1.000 de euro pe secundă
USR a depus, miercuri, o solicitare oficială la Camera Deputaților pentru chemarea ministrului Finanțelor Adrian Câciu la Ora Guvernului, în data de 30 mai. Solicitarea USR se intitulează „România spre faliment. Ne împrumutăm cu 1.000 de euro pe secundă. Cum opriți dezastrul fiscal?”. Dacă ministrul PSD nu se prezintă pe 30 mai în Parlament, USR va depune moțiune simplă împotriva lui, mai precizează comunicatul de presă al partidului. „Ministrul PSD, care ar trebui să țină sub control deficitul și inflația, a ajuns să împrumute România cu 1.000 de euro pentru a plăti toate sinecurile pe care această coaliție le-a creat în ultimele șase luni. Astfel, datoria publică a României a depășit 50% din Produsul Intern Brut și se apropie de 600 de miliarde de lei”, arată comunicatul de presă al USR. În timp ce datoria publică crește, PSD și PNL continuă să angajeze zeci de mii de oameni în ministere și companii de stat, fără niciun gând să oprească risipa banilor publici, mai spune sursa citată. 600 de posturi la două ministere au fost create într-o singură zi săptămâna aceasta, deși liderii PSD și PNL anunță public că vor să reducă cheltuielile bugetare. Explozia cheltuielilor bugetare a contribuit la recordul de inflație la care a ajuns țara noastră: 13,8 în aprilie 2022, față de 3,2% în aprilie 2021, iar perspectivele sunt în continuare de creștere.
Legea gazelor din Marea Neagră, promulgată de președintele Iohannis
Legea offshore, adoptată săptămâna trecută de Camera Deputaților, ca for decizional, a fost promulgată, miercuri, de președintele Klaus Iohannis. "Președintele României, Klaus Iohannis, a semnat miercuri, 25 mai 2022, decretul privind promulgarea Legii pentru modificarea și completarea Legii nr. 256/2018 privind unele măsuri necesare pentru implementarea operațiunilor petroliere de către titularii de acorduri petroliere referitoare la perimetre petroliere offshore (PL-x 262/11.05.2022)", a transmis Administrația Prezidențială. Legea offshore a fost votată, în 18 mai, de plenul Camerei Deputaților, cu 248 de voturi pentru și 34 contra, în calitate de for decizional, astfel că legea a mers la promulgare la președintele Klaus Iohannis. Ședința de vot final a fost condusă de președintele Camerei Deputaților, Marcel Ciolacu. În plen, parlamentarii AUR și USR și-au susținut amendamentele în plen, însă nu au trecut de votul deputaților. Liderul deputaților PSD, Alfred Simonis a afirmat că cinci partide din cele șase au votat în comisie. ”Sancțiunile există foarte clar în legea energiei, și pot ajunge până la 10% din cifra de afaceri, iar cifra de afaceri este de multe multe miliarde”, a spus el. Simonis a menționat că ”România are mecanismele, prin această lege, să asigure consumul de gaz pentru casnici și pentru termie dar și pentru industrie, atunci când există criză energetică”. Cristina Prună, de la USR, a afirmat că prin amendamentele USR, românii ar putea beneficia de banii din exploatarea acestor gaze, pe model norvegian, pentru pensii decente. Ar reveni fiecărui romîn câte 4.000 de euro, a mai spus Prună.
Indicele ROBOR la 3 luni continuă să crească: a ajuns miercuri la 5,90% pe an
Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut miercuri la 5,90% pe an, de la 5,83% pe an în ședința precedentă, conform informațiilor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai ridicat a fost înregistrat în data de 12 februarie 2013, de 5,92%. La începutul acestui an, indicele ROBOR la 3 luni era 3,02% pe an. Indicele la 6 luni, utilizat în calculul dobânzilor la creditele ipotecare în lei cu dobândă variabilă, a urcat la 6,06% pe an, de la 6,03% pe an anterior, iar ROBOR la 12 luni s-a majorat la 6,26% pe an de la 6,19% pe an, marți. În ceea ce privește indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), reglementat de OUG 19/2019, acesta este de 1,86% pe an, fiind calculat ca medie aritmetică a ratelor de dobândă zilnice ale tranzacțiilor interbancare din trimestrul IV 2021, în urcare față de cel publicat în urmă cu trei luni, de 1,17%. În luna mai 2019, a intrat în vigoare OUG 19/2019 care modifică modul în care este calculată rata pentru creditele în lei cu dobânda variabilă. Astfel, Ordonanța 19 a stabilit indicele de referință pentru creditele consumatorilor (IRCC), calculat trimestrial exclusiv pe baza tranzacțiilor interbancare.
Microsoft va lăsa dezvoltatorii să creeze widget-uri pentru Windows 11
Cea mai nouă versiune de Windows va avea un suport pentru widget-uri similar celui din Android și iOS, unde dezvoltatorii își pot însoți aplicațiile cu widget-uri pentru desktop, prin intermediul cărora informațiile să fie afișate direct și accesate mai rapid. Cu mulți ani în urmă, Windows avea suport pentru widget-uri. Însă, din cauza limitărilor impuse de Microsoft, acestea ofereau o funcționalitate redusă și aveau un număr mic de utilizatori, cauză din care, în cele din urmă, compania a și renunțat la ele. Însă, modul în care Google și Apple au abordat widget-urile a făcut ca acestea să devină mult mai utile și căutate de utilizatori, iar Microsoft vrea acum să mai dea o șansă widget-urilor. După ce a experimentat cu widget-uri proprii, precum un câmp de căutare prin care putea fi căutat pe internet direct de pe desktop, Microsoft anunță acum că va deschide noul sistem de widget-uri pentru dezvoltatori. Asta înseamnă că dezvoltatorii de aplicații vor putea crea propriile widget-uri, prin care să afișeze și să faciliteze accesul rapid la diverse informații disponibile în cadrul aplicațiilor (de la starea vremii, la condițiile de trafic din zonă).
Prețurile cresc în UK la cel mai rapid ritm din ultimii 40 de ani
Costul unui mic-dejun în Marea Britanie care include pâine prăjită, ouă, cârnați, slănină și fasole a crescut cu 7% față de anul trecut. În cazul în care o persoană achiziționează toate ingredientele necesare pentru prepararea unui mic-dejun cu alimente prăjite, costul total se ridică în prezent la 6,83 de lire sterline, anunță compania de cercetare Kantar. De asemenea, prețurile cresc la cel mai rapid ritm din ultimii 40 de ani, relatează BBC. Prețurile la alimentele din Marea Britanie au crescut cu cel mai rapid ritm din 2009. În ultimele 4 săptămâni, prețurile au crescut cu 7% comparativ cu anul trecut, oamenii fiind din ce în ce mai îngrijorați de banii pe care îi cheltuiesc săptămânal pe alimente. Costurile alimentelor, combustibilului și energiei au crescut recent, parțial din cauza războiului din Ucraina, situație care afectează populația. Prețurile alimentelor sunt la ora actuală a doua cea mai mare preocupare a familiilor, după creșterea facturilor la energie, mai precizează Kantar. Potrivit Kantar, 22% dintre gospodării afirmă că se luptă să facă față cheltuielilor. Creșterea prețului săptămânal la produsele alimentare este alarmantă pentru peste 9 din 10 persoane.
Enel Green Power a lansat cel mai mare parc eolian din Spania
Enel Green Power España (EGPE) a anunțat miercuri că a conectat la rețea parcul eolian de 180 MW „Tico Wind”, marcând lansarea oficială a celui mai mare parc eolian din Spania. Instalația situată în orașul Villar de los Navarros, provincia Zaragoza, a însemnat o investiție în valoare de 181 de milioane de euro. Compania a organizat în orașul Villar de los Navarros cursuri de formare specializată privind asamblarea panourilor și întreținerea și operarea centralelor solare, ca parte a unui plan de a crea valoare comună în comunitățile locale în care își desfășoară activitatea. ”Enel Green Power España (EGPE) a conectat la rețea parcul eolian de 180 MW „Tico Wind”, marcând lansarea oficială a celui mai mare parc eolian din Spania. Instalația situată în orașul Villar de los Navarros, provincia Zaragoza, a însemnat o investiție în valoare de 181 de milioane de euro. Proiectul, a cărui construcție a început în luna mai 2021, a inclus cursuri de formare privind asamblarea panourilor, întreținerea și operarea centralelor solare, ca parte a unui plan de a crea valoare comună în comunitățile locale în care își desfășoară activitatea”, anunță compania. Centrala va genera aproximativ 471 GWh pe an care, din punct de vedere al sustenabilității, au potențialul de a evita echivalentul a până la aproape 192.200 de tone de CO2 în fiecare an.
