Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Culisele angajării fostului premier Viorica Dăncilă la BNR. O controversă uriașă!

Ziarul de Vrancea
18 mai 2021 588 vizualizări

Ea este consultant la Departamentul Economie Verde al BNR pe un salariu net de 16.000 de lei u Orban, întrebat ce o recomandă pentru acest post: Vocea și talentul

Fostul premier Viorica Dăncilă, fost candidat al PSD la prezidențiale în 2019, a fost numită consultant la BNR, informațiile inițiale indicând că aceasta ar fi fost angajată pe postul de consilier al guvernatorului BNR. Președintele Camerei Deputaților Ludovic Orban a afirmat, întrebat ce o recomandă pe Viorica Dăncilă pentru BNR că „vocea și talentul”. Liderul PNL a adăugat că nu comentează politica de cadre la BNR și a precizat că în perioada în care a fost premier a avut o coordonare foarte bună cu Banca Națională, într-o perioadă dificilă marcată de pandemie. Deputatul PSD Marius Budăi a precizat, întrebat despre numirea Vioricăi Dăncilă, că nu comentează deciziile guvernatorului. El i-a urat succes în activitate fostului premier. Potrivit hotnews.ro, ea va avea un salariu net de circa 190.000 de lei pe an, adică 16.000 lei pe lună.

Explicațiile oficiale

”Dânsa nu e consiliera Guvernatorului, ci este consultant în Departamentul Economie Verde. Pentru că finanțările pentru economia verde vor forma o categorie specială în bătălia în intrarea în zona Euro. D-na Dăncilă a fost parlamentar, are blazon de fost premier, a avut relații speciale cu ecologiștii din Parlamentul European. Mai spun ceva: va fi angajat și Ioan Mircea Pașcu, fostul vicepreședinte al Parlamentului European, consultant pentru viitorul Departament de Geopolitică”, a declarat pentru Hotnews Adrian Vasilescu, consilier de strategie în BNR. El a explicat că Banca Națională are cinci departamente care se vor ocupa de relațiile internaționale și de legăturile pentru trecerea la euro. Acesta sunt următoarele: Departamentul Euro; Departamentul economie reală - economie bancară; Departamentul bănci centrale; Departamentul monede digitale; Departamentul economia verde.

Cum s-a întâmplat de fapt

Dăncilă a fost angajată în 15 mai. Potrivit G4Media, pentru a se angaja în corpul consilierilor, din care mai fac parte circa 20 de persoane, Dăncilă a depus un dosar și a susținut un interviu. Viorica Dăniclă este absolventa Facultății Forajul Sondelor și Exploatarea Zăcămintelor de Hidrocarburi de la Institutul de Petrol și Gaze. Ulterior, a terminat și un master în Spațiul Public European la SNSPA. Viorica Dăncilă l-a susținut pe Mugur Isărescu pentru un nou mandat la șefia BNR în 2019, în ciuda faptului că Liviu Dragnea voia instalarea unei alte conduceri la banca centrală. De asemenea, în scandalul repatrierii rezervei de aur a BNR, Dăncilă a semnat un punct de vedere al guvernului în care arăta că orice modificare a statului BNR – ceea ce era cazul cu legea promovată de Liviu Dragnea – trebuie avizată de Banca Centrală Europeană, notează G4Media.

Criticile unui europarlamentar

Europarlamentarul liberal Siegfried Muresan afirmă, ieri, că, în doi ani cât a fost prim-ministru, ”Viorica Dăncilă ne-a îndepărtat de aderarea la zona euro, în loc să ne apropie”, de aceea numirea de la BNR ”este o decizie total greșită”. ”În doi ani cât a fost prim-ministru, Viorica Dăncilă ne-a îndepărtat de aderarea la zona euro, în loc să ne apropie. Nu a făcut progrese pe niciunul dintre cele 5 criterii pe care România trebuia să le îndeplinească pentru aderarea la zona euro”, a scris, marți, pe Facebook, eurodeputatul Siegfried Muresan. Potrivit acestuia, pe 4 criterii - stabilitatea prețurilor, stabilitatea cursului de schimb, ratele dobânzilor pe termen lung și convergența juridică - ”situația la finalul guvernării Dăncilă a fost la fel de proastă ca la începutul guvernării Dăncilă”. ”Pe ce de-al 5-lea criteriu de aderare la zona euro - finanțele publice - lucrurile s-au înrăutățit din cauza măsurilor economice populiste din perioada guvernării Dăncilă care au afectat deficitul bugetar. De aceea, faptul că Viorica Dăncilă a fost numit consultant al Băncii Naționale privind aderarea la zona euro este o decizie total greșită. Argumentul Băncii Naționale cum că Viorica Dăncilă ar avea relații bune cu ecologiștii din Parlamentul European este paralel cu realitatea”, a mai scris liberalul.

Economia României a crescut în primul trimestru al anului cu 2,8%

u Cîțu: România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani

Produsul Intern Brut al României a crescut, în termeni reali, în primul trimestru al anului cu 2,8%, față de trimestrul IV din 2020, iar față de același trimestru din anul 2020 a scăzut cu 0,2% pe seria brută și nu a înregistrat nici o modificare pe seria ajustată sezonier, potrivit estimărilor "semnal" anunțate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Premierul Florin Cîțu afirmă, marți dimineață, că România are cea mai rapidă revenire economică din istorie ca răspuns la cea mai mare criză economică din ultima sută de ani, după ce INS a anunțat că econimia a crescut cu 2,8% în primul trimestru din acest an. Seria ajustată sezonier a PIB-ului trimestrial a fost recalculată ca urmare a includerii estimărilor pentru trimestrul I 2021, fiind înregistrate diferențe față de varianta publicată în comunicatul de presă din 8 aprilie 2021. "Pe seria ajustată sezonier, în trimestrul I 2021, comparativ cu trimestrul anterior, Produsul Intern Brut a crescut cu 2,8%. Față de același trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut nu a înregistrat nicio modificare", arată datele INS. Pe serie brută, comparativ cu același trimestru din anul 2020, Produsul Intern Brut, în trimestrul I 2021, a înregistrat o scădere cu 0,2%. "Ca urmare a revizuirii seriei brute prin includerea estimării Produsului Intern Brut pentru trimestrul I 2021 în seria trimestrială, seria ajustată sezonier a fost recalculată, indicii de volum fiind revizuiți față de a doua variantă provizorie a Produsului Intern Brut pentru trimestrul IV 2020, publicată în comunicatul de presă nr. 86 din 8 aprilie 2021. Astfel:-rezultatele trimestrului I 2020, comparativ cu trimestrul IV 2019, au fost revizuite de la 100,6% la 100,7%;-rezultatele trimestrului III2020, comparativ cu trimestrul II 2020, au fost revizuite de la 105,6% la 105,5%;-rezultatele trimestrului IV 2020, comparativ cu trimestrul III 2020, au fost revizuite de la 104,8% la 104,6%", precizează INS. Seriile ajustate sezonier se recalculează trimestrial în conformitate cu practica europeană. "Estimările 'semnal' precum și cele provizorii ale Produsului Intern Brut trimestrial sunt afectate de dificultățile create de criza pandemică și de instituirea stării de urgență și a stăriide alertă. Aceste dificultăți au fost legate de colectarea datelor de bază care reprezintă intrări pentru conturile naționale și s-au concretizat printr-o creștere a ratei de non-răspuns. Pentru completarea informațiilor au fost utilizate surse alternative pentru a diminua, cât mai mult posibil, efectele acestor cauze asupra calității indicatorilor produși. Conform practicii curente, datele publicate astăzi vor face obiectul unor revizuiri, conform calendarului comunicatelor de presă și a politicii de revizuire a conturilor naționale publicate pe site-ul INS, pe măsură ce noi surse de date devin disponibile. În condițiile actuale, revizuirile ar putea fi mai mari decât de obicei", mai arată datele INS.

Cererea de bilete de avion este în creștere

Relaxarea restricțiilor de călătorie în Europa, confirmată deja pentru următoarea perioadă, a dus la creșterea cererii de bilete de avion, iar în ultimele săptămâni, au crescut vânzările de bilete de avion către Marea Britanie, Italia, Spania, Germania, Franța și Grecia, arată datele agenției online de turism Vola.ro, care precizează că prețurile pornesc de la 66 de euro. "În contextul în care tot mai mulți români sunt imunizați cu cele două doze ale vaccinului împotriva SARS CoV 2 și tot mai multe țări europene confirmă relaxarea măsurilor și redeschiderea granițelor de la jumătatea lunii mai, interesul pentru deplasările cu avionul și călătoriile europene crește vizibil. O confirmă și ultimul studiu intern Vola.ro, potrivit căruia, pentru perioada 26 aprilie - 12 mai, a crescut exponential cererea către destinațiile estivale europene cum ar fi Grecia, Italia, Spania, Germania, Franța și Marea Britanie, arată compania. Prețurile medii încep de la 66 de euro pentru un zbor dus-întors, la un nivel similar cu perioada post-pandemie. Ca urmare a accelerării procesului de vaccinare desfășurat la nivel global, dar și a încheierii mai multor acorduri între statele europene, tot mai mulți români plănuiesc să reia călătoriile cu avionul în următoarele săptămâni, fie pentru a merge în vacanțe, fie pentru a reveni la lucru sau pentru a-și vizita familiile din alte țări. Conform Vola.ro, în topul celor mai căutate rute sunt zboruile spre și dinspre Italia, Spania, Grecia, dar și Marea Britanie. Cel mai ieftin bilet de avion cumpărat pe Vola.ro în această perioadă a fost 7.49 euro, zborul fiind operat de pe ruta Londra Luton - Bacău, cu plecare în data de 24 mai. Românii care doresc să călătoreasca în Grecia în această vară își pot rezerva zboruri spre Santorini, Mykonos, Salonic sau Zakynthos pentru prețuri ce pornesc de la 64 euro pe zbor dus-întors. Pentru Roma prețurile pentru aceasta vară încep de la 54 euro și pentru insulele Spaniei, cum ar fi Palma de Mallorca, prețurile încep de la 50 euro pe zbor de persoană.

Hidrogenul este un combustibil mai scump și mai periculos decât gazul

Hidrogenul este un combustibil mult mai scump și mai periculos decât gazul natural și nu va putea fi utilizat pentru a încălzi toată țara, în schimb poate fi folosit pentru echilibrul sistemului energetic și în transporturi, se arată în studiul "Hidrogenul - un nou capitol al tranziției energetice", realizat de Asociația Energia Inteligentă (AEI) și prezentat, marți, într-o conferință de presă. "Dacă ne propunem să încălzim toată țara cu hidrogen verde, asta ar însemna ca absolut toți să plătească cel puțin cu 500% mai mult costurile cu respectiva energie, fără a lua în considerare modificările de rețea și modificările la instalațiile de utilizare. Totodată, ar trebui să consumăm toată apa care curge într-un an pe principalele râuri din România: Mureș, Olt, Tisa și Siret. Adică toată apa din ele, nu mai bem, nu mai mâncăm, nu mai facem irigații, ci am transforma-o să obținem atâta hidrogen ca să încălzim tot ceea ce înseamnă imobile din România", a afirmat Dumitru Chisăliță, președintele asociației. În plus, hidrogenul este un combustibil mult mai periculos, viteza de ardere este de patru ori mai mare decât la gaze naturale, iar riscul unor accidente este crescut. Chisăliță nu consideră că vom putea atrage fonduri europene pentru a realiza conducte care să alimenteze casele oamenilor cu hidrogen, deși autoritățile române speră să atragă 600 de milioane de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență pentru astfel de rețele. "Există un proverb românesc care spune că minciuna are picioare scurte, nu cred că este o modalitate bună să mergem cu astfel de idei. Hidrogenul poate să fie ceea ce este recomandat să fie astăzi: o substanță care poate să descongestioneze rețelele de energie electrică, acolo unde există congestii și știm cu toții că avem zone unde energia regenerabilă se găsește în cantități mari", a continuat reprezentantul AEI. Potrivit acestuia, Germania a făcut un studiu în urma căruia s-a ajuns la concluzia că, în loc să construiască rețele care să dubleze rețelele existente, dacă ar folosi instalațiile de gaze ar face o economie de 12 miliarde de euro.

Industria ospitalității solicită un plan de relansare cu termene clare

Federația Patronatelor din Industria Ospitalității (FIO) solicită un plan de relansare a sectorului cu termene clare și care să includă, printre altele, deconectarea HoReCa de la rata incidenței de orice fel începând cu 1 iunie 2021, o creștere a salariului minim pentru acest domeniu de activitate, similară celei din sectorul de construcții, și reducerea TVA pentru livrarea preparatelor alimentare, de la 9% la 5%. Potrivit unui comunicat al FIO transmis marți AGERPRES, operatorii din turism cer autorităților și scăderea la jumătate a impozitelor și taxelor locale atât pentru anul acesta cât și pentru anul următor, decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare a unui angajat care este reactivat în câmpul muncii și posibilitatea utilizării facilităților pentru angajați concomitent. "Federația Patronatelor din Industria Ospitalității consideră că a venit momentul ca Guvernul să deschidă o ușă largă acestei industrii, ajunsă aproape în pragul falimentului, și să lanseze un plan de redresare, cu termene clare care să includă cele mai importante propuneri ale industriei HoReCa: deconectarea domeniului HoReCa de la rata incidenței de orice fel, reactivarea măsurii de sprijin financiar prin decontarea a 41,5% din salariul brut de încadrare a unui angajat care este reactivat în câmpul muncii cât și posibilitatea utilizării facilităților pentru angajați concomitent, introducerea unei facilități fiscale pe salarizare și creșterea salariului minim, similare celei din sectorul de construcții, pentru HORECA. De asemenea, Federația Patronatelor din Industria Ospitalității solicită reducerea cu cel puțin 50% a tuturor taxelor și impozitelor locale pentru anul 2021 și 2022 și reducerea TVA pentru livrarea preparatelor alimentare, de la 9% la 5%, rambursarea rapidă a creanțelor reprezentând TVA, deblocarea Măsurii 2 și remedierea situației aferente Măsurii 3 și amânarea ratelor la credite precum și regândirea procesului de eșalonare a datoriilor provenite din taxe și impozite", se precizează în documentul citat. Federația Patronatelor din Industria Ospitalității transmite Guvernului că măsurile de relaxare, așa cum au fost prezentate în ultimele zile, lasă loc doar de presupuneri și speranțe mai mult decât de certitudini. Potrivit organizației, industria ospitalității a fost unul dintre cele mai lovite sectoare de la începutul pandemiei, ajungând acum să funcționeze mai mult din inerție și nicidecum pe baza unor prognoze clare sau a unui ajutor financiar constant și stabil.

Fermierii români au cerut subvenții pentru 9,82 milioane HA

Fermierii români au cerut subvenții europene pentru 9,82 milioane de hectare, în perioada 1 martie - 17 mai 2021, o suprafață mai mare cu 9.041 hectare față de anul trecut, în timp ce numărul cererilor depuse s-a diminuat cu peste 24.000, a anunțat, marți, Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Campania de depunere a cererilor unice de plată, fără penalități, s-a încheiat luni, 17 mai, însă fermierii au posibilitatea să mai depună cereri încă 25 de zile, respectiv până la data de 11 iunie 2021 inclusiv, dar cu aplicarea unor penalități de 1% pentru fiecare zi de întârziere. Potrivit APIA, în perioada 1 martie - 17 mai 2021, au fost depuse un număr de 802.956 cereri unice de plată pentru o suprafață de 9.823.979 hectare. "La o analiză comparativă a datelor, se observă că față de anul anterior numărul cererilor a scăzut cu 24.008 cereri, în timp ce suprafața agricolă a crescut cu 9.041 hectare. Avem astfel confirmarea că de la an la an fermierii sunt tot mai conștienți de importanța comasării terenurilor pentru a crește productivitatea și competitivitatea pe piață", precizează APIA într-un comunicat remis AGERPRES.

Veniturile din servicii ale Vodafone au scăzut cu 1,5%

Veniturile din servicii ale Vodafone, în anul financiar încheiat la 31 martie 2021, au atins valoarea de 801 milioane de euro, mai mici cu 1,5% în baza organică în comparație cu perioada similară a anului trecut. ”Inițiativele legislative recente din România pot duce la perturbări ale serviciilor mobile și fixe pentru clienți în următorii ani, pot crea o incertitudine semnificativă și costuri suplimentare neprevăzute pentru economie în valoare de sute de milioane de euro, afectând în același timp și capacitatea companiilor de a putea realiza investiții vitoare în infrastructură”, avertizează Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România. "Veniturile din servicii se află la valoarea de 801 milioane de euro. În comparație cu perioada similară a anului trecut, veniturile din servicii în baza organică au înregistrat o scădere de 1,5%", anunță compania. Baza de clienți a Vodafone România a atins valoarea de 11,1 milioane de clienți la 31 martie 2021. "Ultimul an financiar, care a coincis și cu anul pandemic, a fost ca niciun altul: provocări neașteptate, oportunități de accelerare a digitalizării, lecții de învățat, oportunități de a demonstra reziliența rețelei de telecomunicații și rolul său critic mai important ca oricând. Cred că toți ne-am întrebat, cel puțin o dată, pe parcursul acestui an cum am fi făcut față într-un context similar acum 20 de ani", spune Murielle Lorilloux, CEO Vodafone România.

Indicele ROBOR la 3 luni rămas la 1,54%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a rămas marți la 1,54%, potrivit datelor publicate de instituție. Indicele ROBOR la 6 luni a crescut de la 1,65% la 1,66%. Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis, în ședința din 12 mai 2021, menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an. BNR a mai decis menținerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an și a ratei dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață. Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie 2021, este de 1,67%, în declin față de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru. IRCC se aplică împrumuturilor acordate populației după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.