MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Consiliul Concurenței pune lupa pe firmele care vând carburanți auto
Instituția de control verifică care au fost factorii care au determinat recentele majorări de prețuri ale carburanților
Consiliul Concurenței a anunțat luni că are în derulare o analiză pe piața comercializării angro de carburanți auto pentru a identifica factorii care au determinat recentele majorări de prețuri ale carburanților, precum și eventualele disfuncționalități ale pieței. "Consiliul Concurenței are în derulare o analiză pe piața comercializării angro de carburanți auto cu scopul de a identifica factorii care au determinat recentele majorări de prețuri ale carburanților, precum și eventualele disfuncționalități ale pieței.stfel, în cadrul acestui studiu, declanșat la începutul lunii septembrie, autoritatea de concurență solicită informații și documente tuturor operatorilor implicați, dar și opinii ale autorităților publice cu atribuții în domeniu", a informat autoritatea de concurență. În urma analizei, Consiliul Concurenței poate propune recomandări, respectiv măsuri în vederea remedierii, atenuării și prevenirii oricăror efecte negative asupra concurenței și, implicit, asupra consumatorilor, iar în cazul în care descoperă încălcări ale legii, inițiază procedurile necesare pentru a le sancționa. De altfel, comercializarea carburanților atât angro, cât și cu amănuntul a fost în mod constat în atenția Consiliului Concurenței. Astfel, autoritatea de concurență a sancționat 3 companii din domeniul comercializării angro de carburanți cu amenzi totale de 3,7 milioane euro pentru participarea la o înțelegere anticoncurențială, constând în fixarea prețurilor, discounturilor și adaosurilor comerciale, împărțirea clienților și a surselor de aprovizionare. De asemenea, autoritatea de concurență a sancționat șase companii petroliere (OMV Petrom SA, OMV Petrom Marketing, Rompetrol Downstream SRL, Mol Romania Petroleum Products SRL, ENI Romania SRL și Lukoil Romania SRL) cu amendă de 205 milioane euro pentru încheierea unei înțelegeri anticoncurențiale. Consiliul Concurenței a câștigat procesele cu toate companiile petroliere care au fost amendate și care au contestat decizia autorității, instanța confirmând încălcarea legii concurenței. Pentru a stimula concurența pe piața comercializării carburanților, autoritatea de concurență a lansat aplicația Monitorul prețurilor pentru carburanți, care afișează prețurile pentru toate tipurile de carburanți (benzină și motorină) practicate în rețelele OMV, Petrom, Rompetrol, Mol, Lukoil, Socar și Gazprom din întreaga țară. Monitorul prețurilor pentru carburanți este valabil atât sub formă de aplicație web, www.monitorulprețurilor.info, cât și ca aplicație mobilă (IOS și Android) ce poate fi descărcată din App Store și Google Play, oferind multiple facilități de căutare, sortare și filtrare a datelor. Conform legii, Consiliul Concurenței poate efectua studii/analize privind domeniul său de activitate, furnizând Guvernului, publicului și organizațiilor internaționale specializate informații privind această activitate. Consiliul Concurenței invită toți actorii de pe aceste piețe la o comunicare activă și deschisă în ceea ce privește obiectul studiului.
APIA a dat startul plăților în avans pentru Campania 2021
u suma totală de care vor beneficia aproape 40.000 de fermieri este de 160 milioane de euro
Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că a autorizat la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2021 un număr de 39.623 fermieri, cu o sumă totală de 160.995.060 euro. "Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că astăzi 18 octombrie 2021, începând cu ora 00:01, a autorizat la plată în cadrul Campaniei de plăți în avans pentru anul 2021 un număr de 39.623 fermieri, cu o sumă totală de 160.995.060,92 euro", anunță APIA. Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură își propune în perioada de acordare a avansului, 18 octombrie 2021 - 30 noiembrie 2021, să finanțeze fermierii cu o sumă de peste 1 miliard de euro, atât pentru schemele finanțate din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) cât și pentru măsurile finanțate din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR). Cuantumul per hectar al plăților directe care se acordă pentru anul de cerere 2021 a fost stabilit prin Hotărârea nr.1053/02.10.2021 privind stabilirea pentru anul 2021 a cuantumului per hectar al plății unice pe suprafață, al plății redistributive și a intervalelor de suprafață pentru care se acordă aceasta, a plății pentru practici agricole benefice pentru climă și mediu, al plății pentru tinerii fermieri și al plafonului aferent schemei de sprijin cuplat pentru măsura din sectorul zootehnic, speciile ovine și caprine și sunt următoarele: schema de plată unică pe suprafață – 95,4751 euro/ha; plata redistributivă: primul interval 1-5 ha inclusiv – 5,0000 euro/ha, al doilea interval peste 5 ha și până la 30 ha inclusiv – 48,1457 euro/ha; Plata pentru înverzire – 57,8931; Plata pentru tinerii fermieri – 40,4514; Sprijin cuplat în sectorul zootehnic pentru speciile ovine/caprine – 17,2430 euro/cap animal. În conformitate cu Regulamentul (UE) nr.1295 din 4 august 2021 de derogare, pentru anul 2021, de la articolul 75 alineatul (1) al treilea paragraf din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește nivelul avansurilor pentru plățile directe și pentru măsurile de dezvoltare rurală legate de suprafață și de animale, statele membre pot plăti avansuri de până la 70% în cazul plăților directe indicate în anexa I la Regulamentul (UE) nr. 1307/2013 și de până la 85% în cazul sprijinului acordat în cadrul dezvoltării rurale menționat la articolul 67 alineatul (2) din Regulamentul (UE) nr. 1306/2013. Plățile pentru schemele finanțate din FEGA (Fondul European de Garantare Agricolă) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,9475 lei/euro stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 30.09.2021 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene seria C/398/7/01.10.2021. Plățile pentru schemele finanțate din FEADR (Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală) se fac în lei, la cursul de schimb valutar de 4,8683 lei/euro, stabilit de Banca Centrală Europeană în data de 31.12.2020 și publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, seria C nr. 1/03.
Proiectul PSD privind plafonarea prețurilor la electricitate și gaze, la vot în Senat
Senatorul PSD Gabriela Firea anunță că proiectul PSD care prevede plafonarea prețurilor la electricitate și gaze intră la vot în Senat, prin măsurile propuse de social-democrați, producându-se o scădere a prețului final față de actualele oferte ale furnizorilor cu 74% în cazul energiei și 79% în cazul gazelor. Firea mai spune că varianta PSD este net superioară propunerilor PNL, pentru că liberalii ajung la un preț final al kilowattului de 1,01 lei, în vreme ce în varianta PSD, kilowattul va costa doar 0,67 lei. ”Pas important azi la Senat, pentru plafonarea prețurilor la electricitate și gaze! Proiectul nostru prevede plafonarea pentru 6 luni a prețurilor la energie și gaze la niveluri pe care românii să le poată suporta, atât consumatori casnici, cât și IMM-uri”, scrie Gabriela Firea. Ea arată că, potrivit proiectului, ”în cazul electricității, PSD a propus, prin ultimele amendamente depuse vineri, un plafon de preț al energiei active de 250 de lei/Mwh, în condițiile în care ultimele oferte ale furnizorilor către populație, această valoare a ajuns la peste 950 lei/Mwh”, iar ”în cazul gazelor naturale, plafonul propus este de 135 de lei/Mwh, față de oferte ale furnizorilor de 650 lei/Mwh”. ”Soluțiile PSD produc o scădere a prețului final față de actualele oferte ale furnizorilor cu 74% în cazul energiei și 79% în cazul gazelor. De asemenea, varianta PSD este net superioară propunerilor PNL: liberalii ajung la un preț final al kilowattului de 1,01 lei, în vreme ce în varianta noastră, kilowattul va costa doar 0,67 lei. Proiectul PSD implică o scădere a prețurilor la o valoare care se menține pe întreaga durată a celor 6 luni de plafonare”, precizează senatorul PSD. Gabriela Firea mai afirmă că, ”după intrarea în vigoare a legii, toate contractele se restructurează astfel încât să nu fie depășit prețul maximal, cel plafonat”. ”Prin legea propusă de PSD, nivelul de trai al românilor este protejat în următoarele 6 luni de situația iminentă a dublării sau triplării facturilor cu utilitățile – electricitate și gaz. Noile facturi dublate ar însemna un cost suplimentar de minim 1200 de euro pe an pentru fiecare gospodărie de salariați din România. De aceea, cerem parlamentarilor responsabili de la celelalte partide să susțină soluțiile PSD care vor evita producerea unei adevărate explozii sociale în această iarnă, menținând facturile populației la un nivel suportabil, mai transmite Firea. Președintele PNL Florin Cîțu a anunțat că liberalii au luat decizia de a amenda proiectul de lege privind OUG referitoare la compensarea prețurilor la energie în sensul amânării plății facturilor acolo unde este posibil și al plafonării acestor prețuri.
Cazul Metro se rejudecă. Consiliul Concurenței întoarce “meciul” pe ultima sută de metri
Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul formulat de Consiliul Concurenței și a casat și trimis la rejudecare la prima instanță, Curtea de Apel București (CAB), dosarul privind anularea amenzii aplicată în 2014 companiei Metro Cash & Carry România, au declarat reprezentanții Consiliului Concurenței pentru News.ro. "Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis recursul formulat de Consiliul Concurenței și a casat și trimis la rejudecare la prima instanță, Curtea de Apel București (CAB), dosarul privind anularea amenzii aplicată în 2014 companiei Metro Cash & Carry România", au declarat reprezentanții Consiliului Concurenței pentru News.ro. Anterior, CAB a decis anularea sancțiunii aplicate companiei Metro, motivând că fapta a fost săvârșită cu mult timp în urmă, fiind prescrisă la data deciziei Consiliului Concurenței. Recursul înaintat la ICCJ de către autoritatea de concurență s-a fundamentat pe decizia Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE), care a prevăzut că normele legislative naționale trebuie interpretate astfel încât să nu fie un obstacol în aplicarea celor comunitare, în special a Tratatului privind Funcționarea Uniunii Europene (TFUE). În 2014, autoritatea de concurență a sancționat Metro cu 11,3 milioane euro în cadrul investigației ce a vizat atât încălcarea Legii concurenței, cât și a TFUE, prin realizarea unor întelegeri pentru fixarea prețurilor între retailerii Metro, Real, Selgros, Mega Image și furnizorii acestora, în perioada 2005-2009.
Datoria guvernamentală se apropie cu pași grăbiți de 50% din PIB
Datoria administrației publice (datoria guvernamentală) a urcat, la finele primelor opt luni din 2021, la 550,34 miliarde de lei, față de 545,337 miliarde de lei, după primele șapte luni, conform datelor centralizate de Ministerul Finanțelor. Raportat la PIB, datoria guvernamentală a crescut la 49,7% la sfârșitul lunii august, de la 49,3% din PIB la finalul lunii iulie. Datoria pe termen mediu și lung se cifra la 530,865 miliarde de lei iar cea pe termen scurt la 19,474 miliarde de lei. Cea mai mare parte din această datorie, respectiv 469 miliarde de lei, era reprezentată de titluri de stat. Împrumuturile se cifrau la 73,109 miliarde de lei. O sumă de 251,406 miliarde de lei era datorie guvernamentală în lei, 255,154 miliarde de lei reprezenta datorie guvernamentală în euro și 42,219 miliarde de lei echivalent datorie în dolari americani. Datoria administrației publice centrale se ridica, la sfârșitul lui august, la 534,598 miliarde lei, din care 515,14 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Cea mai mare parte a datoriei administrației centrale era contractată în euro (251,254 miliarde de lei, echivalent) și în lei (239,566 miliarde de lei) Datoria administrației publice locale se cifra la 15,741 miliarde de lei, din care 15,725 miliarde de lei pe termen mediu și lung. Conform datelor MFP, datoria externă a administrației publice se cifra la 282,404 miliarde de lei (25,5% din PIB), din care 277,848 miliarde de lei datorie externă a administrației publice centrale și 4,556 miliarde de lei datoria externă a administrației publice locale.
Lovitură dură pentru turismul din România
Destinația România lipsește, pentru prima oară după anul 1980, de la World Travel Market (Londra), al doilea cel mai mare eveniment expozițional de turism din lume, arată Asociația Incoming Romania, care solicită premierului înființarea de urgență a unui organism profesionist și independent care să coordoneze promovarea României, a unei Organizații de Management al Destinației. "Pentru prima oară după anul 1980, destinația România lipsește de la World Travel Market (Londra), al doilea cel mai mare eveniment expozițional de turism din lume. Solicităm prim-ministrului înființarea de urgență a unui organism profesionist și independent care să coordoneze promovarea României, a unei Organizații de Management al Destinației. O țară dăruită cu frumusețe fără seamăn și peisaje de vis, cu un potențial turistic extraordinar, își pierde și bruma de turiști străini care o vizitau anual în fața noului val Covid 19, dar mai ales din cauza nepăsării grave a celor care trebuiau să aibă grijă de turismul românesc", arată Asociația Incoming Romania, într-un comunicat. Odată cu intrarea României pe lista roșie a incidenței cazurilor de Covid 19 și creșterea alarmantă a deceselor din cauza acestei boli, cei câțiva turiști străini care aveau de gând să vină în România în această toamnă au anunțat agențiile de turism și unitățile de cazare că renunță la țara noastră în favoarea unor destinații mai sigure și mai cunoscute, spun reprezentanții asociației.
FT: Criza energetică din China riscă să perturbe pe termen lung lanțurile de aprovizionare
Criza energetică din China riscă să perturbe pe termen lung lanțurile de aprovizionare, cumpărătorii din Europa și Statele Unite fiind nevoiți să aștepte mai mult mărfurile din cauza reducerii producției de către fabricile chineze, relatează Financial Times. Proprietarilor de fabrici din China și clienților lor din întreaga lume li s-a spus să se pregătească ca întreruperea alimentării cu energie electrică să devină o parte a vieții, în condițiile în care președintele Xi Jinping vrea să reducă dependența celei de-a doua mari economii a lumii de cărbune. Lipsa carburanților a redus electricitatea furnizată gospodăriilor din nord-estul Chinei și a provocat întreruperi ale activităților la fabricile din toată țara. Cererea de energie crește însă în continuare, pe fondul cererii record pentru exporturile chineze, iar problemele vor fi agravate de perspectiva temperaturilor scăzute în timpul iernii. În pofida valului de intervenții ale guvernului condus de premierul Li Keqiang, producătorii chinezi și multinaționalele au fost îndemnate să sporească eficiența energetică în fabricile lor și să accelereze investițiile în energie regenerabilă.
Facebook spune că va crea 10.000 de job-uri în Europa
Gigantul american Facebook, care s-a lovit în Europa de reguli mai stricte decât în Statele Unite privind intimitatea și accesul la datele utilizatorilor, aruncă UE o ramură de măslin sub forma locurilor de muncă. Facebook anunță că va angaja 10.000 de persoane cu calificări înalte în Europa, pe parcursul următorilor 5 ani. Compania americană laudă nivelul înalt de educație a tinerilor pregătiți la universitățile europene și spune că cei 10.000 de viitori angajați o vor ajuta să construiască metaversul de care a vorbit recent și Mark Zuckerberg. Metavers este un concept folosit inițial în filmele SF, pentru a desemna o rețea complexă, care reproduce parțial lumea reală și în care oamenii interacționează în mod virtual. Când spune că angajează în Europa, Facebook se referă, concret, la Irlanda, Franța, Germania, Italia, Spania, Olanda și Polonia. Facebook are deja activități în Europa, precum biroul Reality Labs din Irlanda și cercetări pe zona de inteligență artificială în Franța și în Germania.
