Economic

MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Companiile românești intenționează să aloce 14% din bugetele IT pentru securitate cibernetică

Ziarul de Vrancea
5 ian 2021 668 vizualizări

Contrar creșterii semnificative a numărului și a sofisticării atacurilor de securitate cibernetică, doar patru companii din 10 sunt îngrijorate de posibilitatea ca ar putea fi ținta unui atac

Companiile românești intenționează să aloce 14% din bugetele IT pentru securitate cibernetică în 2021, iar trei din zece companii nu sunt preocupate de securitatea cibernetică, arată un studiu al Safetech Innovations, companie românească de securitate informatică. ”Companiile românești sunt dispuse să își mărească bugetul pentru îmbunătățirea securității cibernetice”, arată un studiu comandat de Safetech Innovations, o companie românească de securitate informatică. Contrar creșterii semnificative a numărului și a sofisticării atacurilor de securitate cibernetică, doar patru companii din 10 sunt îngrijorate de posibilitatea ca ar putea fi ținta unui atac, în timp ce trei din zece companii consideră că este foarte puțin probabil și, prin urmare, nu sunt preocupate de securitatea cibernetică. ”Rezultatele studiului indică în mod clar că managerii români consideră că securitatea cibernetică este o prioritate și un risc semnificativ, totuși foarte puține companii iau măsuri în acest sens. Mai mult, chiar dacă vedem o creștere a valorii bugetelor alocate securității cibernetice, acestea sunt încă mici și insuficiente în marea majoritate a cazurilor, având în vedere nevoile. Cea mai mare provocare pe care o vedem este percepția că securitatea cibernetică reprezintă un cost fără o rentabilitate imediată a investiției. Recomandăm tuturor managerilor să ia în considerare potențialele pierderi în cazul unui atac cibernetic ca o măsură de asigurare a rentabilității”, a declarat Victor Gânsac, CEO Safetech Innovations. 62% dintre companiile românești consideră că securitatea cibernetică reprezintă o prioritate cheie pentru afacerea lor. Companiile mari, cu peste 250 de angajați, acordă o atenție mai mare securității cibernetice, 76% dintre acestea considerând că este importantă, comparativ cu doar 58% din IMM-uri. Cu toate acestea, în ciuda acordării unei importanțe deosebite securității cibernetice, doar o treime dintre companii au implementat politici și proceduri împotriva atacurilor de securitate cibernetică și mai puțin de jumătate au o persoană dedicată în cadrul companiei care supraveghează securitatea cibernetică. Jumătate dintre companiile chestionate sunt dispuse să externalizeze serviciile de securitate cibernetică. 20% dintre companiile care au participat la sondaj nu consideră că securitatea cibernetică este suficient de importantă pentru a numi un angajat dedicat. Soluția antivirus rămâne cel mai comun serviciu IT utilizat atât de companiile medii, cât și de cele mari și a fost indicată ca măsură de protecție principală, implementată de 86% dintre acestea. Alte metode de apărare a companiilor împotriva atacurilor cibernetice au inclus utilizarea Wi-Fi profesională (60%), investițiile în securitatea rețelei (58%), precum și recuperarea în caz de dezastru (45%). Studiul a mai indicat că 6% dintre companiile chestionate au suferit un atac de securitate cibernetică în perioada cuprinsă între septembrie 2019 și septembrie 2020. Un sfert dintre companii au reușit să restabilească sistemul în decurs de o oră de la atac, în timp ce 75% au restaurat sistemul în decurs de o zi. Una din zece companii s-a confruntat cu un incident de securitate cibernetică în ultimul an, între cele mai importante numărându-se întreruperea sistemelor informatice, încălcarea securității datelor personale și distrugerea sau corupția datelor. În ceea ce privește ponderea cheltuielilor în bugetul IT, procentul alocat pentru soluțiile de securitate cibernetică în 2020 s-a ridicat la 11% din bugetul total IT. Companiile mai mari au alocat bugete mai mari pentru soluțiile de securitate cibernetică decât cele medii (15% față de 9%). În 2021, 25% dintre companii estimează că bugetul lor de cheltuieli IT va crește, 55% consideră că va rămâne la același nivel ca în 2020, în timp ce 4% dintre companii așteaptă o scădere a cheltuielilor legate de securitatea cibernetică. În medie, companiile românești intenționează să cheltuiască 14% din bugetele de IT pentru securitate cibernetică în 2021.

România a exportat animale vii de peste 302 milioane de euro

u cantitatea exportată în țările intra și extra comunitare a fost de 139.603 tone în primele nouă luni ale anului trecut, cu aproape 13% mai puțină față de același interval de timp din 2019

România a exportat animale vii în valoare de 302,21 milioane de euro în primele nouă luni din 2020, în scădere cu 6,4% față de perioada similară a anului trecut, când încasările au depășit 332,85 milioane de euro, potrivit balanței comerciale cu produse agroalimentare furnizată de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), la solicitarea AGERPRES. Cantitatea exportată în țările intra și extra comunitare a fost de 139.603 tone în primele nouă luni ale anului trecut, cu aproape 13% mai puțină față de același interval de timp din 2019. În perioada ianuarie - septembrie din 2019 exporturile de animale vii au totalizat 160.090 tone. Exporturile de animale vii din specia ovine/caprine reprezintă aproape jumătate din total, respectiv 64.927,3 tone, încasările depășind 169 milioane de euro. Pe de altă parte, importurile de animale vii în perioada analizată au fost de 50.795 tone, în valoare de 144,2 milioane de euro, în scădere ușoară față de perioada similară a anului 2019, când s-a consemnat o cantitate de 51.455 tone și o valoare de 145,49 milioane de euro. România continuă să înregistreze excedent în comerțul internațional (intra și extracomunitar) cu animale vii și în 2020, respectiv 158 milioane de euro în primele nouă luni ale anului, însă acesta s-a redus față de perioada similară din 2019 cu 11% (177,35 milioane de euro). În paralel, România a înregistrat un deficit în comerțul cu produse agroalimentare de 1,24 miliarde de euro în primele trei trimestre din 2020, în creștere cu 21% față de aceeași perioadă din 2019. Exporturile s-au majorat cu aproape 3%, însumând 5,21 miliarde de euro, însă avansul importurilor a fost de 6%, până la 6,46 miliarde de euro. Potrivit datelor MADR, cantitatea totală de produse agroalimentare exportate în perioada ianuarie-septembrie 2020 în țările intra și extra comunitare a fost cu peste 4 milioane de tone mai mare față de cea importată. Astfel, în primele nouă luni din acest an, s-au exportat 12,41 milioane de tone de produse agroalimentare și s-au importat 7,91 milioane de tone.

Vista Bank achiziționează Crédit Agricole România

Vista Bank anunță acordul cu Grupul Crédit Agricole pentru achiziționarea acțiunilor (100%) în Crédit Agricole România, iar după finalizarea achiziției, Vista Bank va deține active totale de peste 1,2 miliarde euro. ”Vista Bank anunță acordul cu Grupul Crédit Agricole pentru achiziționarea acțiunilor (100%) în Crédit Agricole România. Achiziția este condiționată de aprobarea sa de către Banca Națională a României și Consiliul Concurenței din România, fiind estimată a se finaliza pe parcursul primului semestru al anului. După finalizarea achiziției, Vista Bank va deține active totale de peste 1,2 miliarde euro, credite de 750 milioane euro, depozite de 1,1 miliarde euro și peste 105 milioane euro capital CET1”, a informat banca. PWC și David & Baias au acordat consultanță financiară și juridică, în timp ce Deloitte a asigurat consultanță financiară pentru anumite aspecte. ”Achiziția Crédit Agricole România reprezintă un moment important pentru Vista Bank și este în conformitate cu strategia noastră de a ne crește și consolida în continuare poziția pe piață. Ne concentrăm pe susținerea economiei românești, prin generarea de valoare pentru toate părțile interesate, clienți, angajați, acționari”, a declarat Stavros Lekkakos, președintele Consiliului de Administrație Vista Bank. Vista Bank este prezentă pe piața bancară din România din 1998, deține o rețea de 31 de sucursale și 320 de angajați. Credit Agricole (România) are o rețea de 14 sucursale, active totale de 535 milioane euro, depozite de 410 milioane euro și credite de 395 milioane euro.

Gospodăriile din România sunt cele mai aglomerate din UE

În cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 17,2% din populație trăia anul trecut în gospodării supraaglomerate, adică numărul camerelor era insuficient comparativ cu cel al membrilor din gospodărie, pe primul loc situându-se România, cu aproape jumătate din populație (45,8%), arată datele publicate marți de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Alte state membre UE aflate într-o situație similară, cu două din cinci persoane care trăiau în anul 2019 în gospodării supraaglomerate, sunt Letonia (42,2%), Bulgaria (41,1%), Croația (38,5%) și Polonia (37,6%). La polul opus, statele membre cu cele mai scăzute rate de supraaglomerare sunt Cipru (2,2%), Irlanda (3,2%), Malta (3,7%) și Olanda (4,8%). Tot anul trecut, aproape trei sferturi din populație trăia în locuințe subocupate (adică locuințele sunt considerate prea mari pentru necesitățile celor care locuiesc în gospodăriile respective) în Malta (72,6%), Cipru (ambele cu 70,5%) și Irlanda (69,6%). Alte state membre unde mai mult de jumătate din populație trăiește în locuințe subocupate sunt Spania (55,4%), Luxemburg (54%), Belgia (53,9%) și Olanda (53,4%). În schimb, mai puțin de 15% din populație trăia în locuințe subocupate în România (7,7%), Letonia (9,6%), Grecia (10,7%), Bulgaria (11,5%), Croația (12%), Slovacia (14%) și Italia (14,2%).

Fondatorul Alibaba, Jack Ma, a dispărut din viața publică în ultimele două luni

Fondatorul grupului chinez de comerț electronic Alibaba, Jack Ma, a dispărut din viața publică în ultimele două luni, lipsind inclusiv de la episodul final al unui show de televiziune la care trebuia să facă parte din juriu, dând naștere la speculații pe rețelele de socializare în privința locului unde s-ar afla, în timp ce autoritățile de reglementare din China îi investighează imperiul de afaceri, transmite Reuters. Cel mai cunoscut om de afaceri chinez nu a mai apărut în public de la un forum de afaceri din luna octombrie, de la Shanghai, la care a criticat sistemul de reglementări din China, într-un discurs care a creat un conflict cu autoritățile în urma căruia listarea diviziei de servicii financiare prin intermediul tehnologiei a grupului Alibaba, Ant Group, de 37 de miliarde de dolari, a fost suspendată. Financial Times a relatat, vineri, că Ma a fost înlocuit din juriu la episodul final din noiembrie al unei emisiuni concurs pentru antreprenori numită Africa’s Business Heroes. Un purtător de cuvânt al Alibaba a declarat luni că schimbarea a avut loc în urma unui conflict legat de program. Știrile despre absența din viața publică a lui Ma au declanșat speculații pe Twitter, platformă care este blocată în China, dar nu au devenit un subiect important pe rețelele de socializare din China, unde subiectele sensibile sunt cenzurate. Autoritățile de reglementare chineze au început să verifice afacerile lui Ma după discursul din octombrie al acestuia, începând o investigație antitrust împotriva Alibaba și ordonând Ant să își reformeze afacerile de finanțare și de creditare, inclusiv să creeze o companie holding separată, pentru a îndeplini cerințele de capital.”Cred că i s-a spus să fie discret. Este o situație unică, legată mai mult de mărimea Ant și sensibilitățile legate de reglementările financiare”, a spus Duncan Clark, președintele firmei de consultanță în domeniul tehnologiei BDA China din Beijing. Acțiunile Alibaba listate la Hong Kong au scăzut luni cu 2,15%.

Peste 200 de angajați ai Google din SUA au format un sindicat

Peste 200 de angajați ai Google din Statele Unite au format un sindicat, au anunțat liderii aleși ai acestuia, într-o opinie publicată în New York Times, transmite Reuters. Sindicatul, numit "Alphabet Workers Union", are rolul să se asigure că angajații primesc salarii corecte și că nu trebuie să se teamă de abuzuri, răzbunări sau discriminări. Google a fost în atenția autorității de reglementare a muncii din Statele Unite, care a acuzat compania că a interogat mai mulți angajați, pe care ulterior i-a concediat pentru că au protestat față de politicile acesteia și pentru că au încercat să organizeze un sindicat. Google a afirmat că are încredere că a acționat legal. ”Continuăm eforturile care au avut loc pe parcursul anilor de creare a unei structuri oficiale pentru angajați la Google”, au scris liderii sindicali, adăugând că până acum 226 de angajați s-au înscris în Communications Workers of America. ”Angajații noștri au drepturi de muncă protejate, pe care le susținem. Dar, așa cum am procedat întotdeauna, vom continua să discutăm direct cu angajații noștri”, a declarat luni Kara Silverstein, director de personal la Google.

Indicele ROBOR la 3 luni a scăzut la 1,91%

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcție de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, a scăzut marți de la 2,01% la 1,91%, potrivit datelor publicate de Banca Națională a României (BNR). Un nivel mai scăzut al ROBOR, de 1,96%, a fost atins pe 16 septembrie 2020. Indicele ROBOR la 6 luni a coborât la rândul său de la 2,09% la 2,04%. Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României (BNR) a menținut joi, 12 noiembrie, rata dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,5% pe an, rata dobânzii pentru facilitatea de depozit la 1% pe an și rata dobânzii aferente facilității de creditare (Lombard) la 2% pe an. De asemenea, Consiliul de administrație al băncii centrale a decis reducerea ratei rezervei minime obligatorii pentru pasivele în valută ale instituțiilor de credit la nivelul de 5% de la 6%, începând cu perioada de aplicare 24 noiembrie -23 decembrie 2020 și menținerea ratei rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei la nivelul de 8%. ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituțiile bancare din România, în lei, iar evoluția sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piață.

Twitter cumpără aplicația de podcast-uri Breaker

Twitter a anunțat achiziționarea Breaker, o aplicație de podcast-uri cu facilități de socializare, pe care o va folosi pentru a-și îmbunătății propriile capacități audio. Breaker, o aplicație de podcast-uri lansată în 2016, a fost achiziționată de Twitter pentru o sumă necunoscută. Echipa din spatele aplicației va lucra pe viitor în cadrul Twitter pentru dezvoltarea abilităților audio ale rețelei sociale. Izolarea socială a crescut masiv utilizarea soluțiilor digitale de comunicare audio și video, iar marile companii de tehnologie au lansat ori și-au îmbunătățit anul trecut produsele din această zonă. Cu o oarecare întârziere, Twitter a arătat și el că a sesizat această oportunitate. Rețeaua socială a început să testeze de luna trecută o funcție de comunicare audio, numită Spaces. Aceasta se dorește a fi o alternativă la comunicarea în scris pentru utilizatorii Twitter. Aici intervine achiziția Breaker, pe care Twitter nu vrea să o folosească pentru a intra pe nișa podcast-urilor, ci pentru a grăbi dezvoltarea funcționalităților audio din cadrul secțiunii Spaces. Twitter spune că Braker va ajuta la crearea unui ecosistem sănătos de socializare prin comunicare audio, fără a detalia ce înțelege prin acest lucru. Ca urmare a achiziției, aplicația Breaker se va închide din 15 ianuarie.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.