MOZAIC ȘTIRI ECONOMICE: Câștigul Băncii Transilvania a urcat anul trecut până la 2,49 miliarde lei
Cea mai mare bancă din țară a raportat un profit în creștere cu 14,35%
Profitul Băncii Transilvania, cea mai mare bancă din Romania, a crescut anul trecut cu 14,35%, la 2,49 miliarde lei, în timp ce Grupul Banca Transilvania a raportat un profit net de 2,98 miliarde lei, mai mare cu circa 20%. Activele Grupului Financiar BT au ajuns la finalul anului trecut la 169,2 miliarde lei. Veniturile operaționale ale băncii au crescut în anul 2023 cu 20,1%, la 6,43 miliarde lei. La nivelul Grupului Banca Transilvania, veniturile operaționale s-au majorat cu 23,3%, la 7,74 miliarde lei. “Am accelerat creșterea Grupului Banca Transilvania în 2023, mizând, ca și până acum, pe volume mari. Finanțarea companiilor și a populației, creșterea activității operaționale și atragerea de noi clienți au fost motoarele băncii anul trecut, ceea ce generează economii de scară și eficiență crescută și ne permite să oferim clienților condiții din ce în ce mai bune, din toate punctele de vedere. Suntem aici să susținem în continuare dezvoltarea economiei, să contribuim la prosperitatea oamenilor și la creșterea incluziunii financiare. Profitabilitatea băncii ne ajută să ducem mai departe planurile pe care le avem, să urmărim creșterea Grupului BT pe toate segmentele pe care suntem activi, dar și să ne dezvoltăm pe altele noi”, declară Horia Ciorcilă, președintele Consiliului de Administrație, BT. BT a finanțat companii cu 23 miliarde lei și persoane fizice cu 10 miliarde lei. Numărul de clienți activi a ajuns la 4,2 milioane. Banca a atras 623.000 de clienți noi în 2023, dintre care 93.000 sunt companii, iar 530.000 sunt persoane fizice Activele Grupului Financiar BT au ajuns la finalul anului trecut la 169,2 miliarde lei. Creditele au crescut până la 75,6 miliarde lei, iar depozitele clienților au ajuns la 138,1 miliarde lei. Profitul net consolidat al Grupului Financiar BT este de 2,984 miliarde lei, cu 20% mai mare decât în 2022, din care cel al băncii, de 2,491 miliarde lei, cu 14% mai mult comparativ cu 2022. Profitul operațional al băncii a crescut la 3,501 miliarde lei, 29,8% mai mare față de 2022. Eficiența operațională BT, reflectată de raportul cost/venit, s-a îmbunătățit, ajungând la 45,6% datorită bunei gestionări a costurilor și eficientizării activității prin digitalizarea proceselor. Numărul de carduri a ajuns la 6 milioane, iar tranzacțiile realizate cu acestea în 2023 au crescut cu 22% față de 2022. BT are peste 3,7 milioane de clienți unici digitalizați, reprezentând 89% din clienții activi. Numărul plăților cu telefonul a crescut cu 48% în anul 2023 față de 2022. Peste 16.000 de persoane și-au cumpărat locuințe cu ajutorul BT, suma acordată fiind de aproximativ 4,7 miliarde lei. Soldul creditelor ipotecare/imobiliare este de 18,7 miliarde lei și a crescut cu 10% față de decembrie 2022, reprezentând 25% din portofoliul de credite. 110.000 de credite de consum, în valoare de aproximativ 4,4 miliarde lei, au fost acordate în 2023. Banca a acordat peste 21.000 de împrumuturi noi, în valoare de 5,6 miliarde lei, pentru peste 441.000 de clienți IMM & Micro. Numărul creditelor noi acordate de bancă a crescut cu aproape 6% în 2023 față de 2022, cea mai mare creștere fiind înregistrată pe segmentul LargeCorporate și IMM. Rata expunerilor neperformante este de 1,98% la 31 decembrie 2023, iar gradul de acoperire cu provizioane totale a expunerilor neperformante este de 203%.
Andrieș: Lucrăm la diferite scenarii ale reformei fiscale
secretarul de stat susține că reforma fiscală va fi adoptată cel târziu în 2025
Ministerul Finanțelor lucrează la diferite scenarii ale reformei fiscale cerute de Planul Național de Redresare și Reziliență, iar adoptarea ar trebui să aibă loc cel târziu în 2025, a declarat, marți, secretarul de stat în Ministerul Finanțelor Alin Marius Andrieș, la o conferință de profil. "În anul 2024, după cum știți, la nivel guvernamental și în Parlament, odată cu adoptarea Legii bugetului, s-a instituit un fel de pace fiscală, în sensul că printr-un articol amendament la Legea bugetului s-a decis ca în anul 2024 să nu fie modificări semnificative ale cadrului fiscal și Codului Fiscal. La nivelul Ministerului de Finanțe, noi lucrăm în momentul de față pe diferite scenarii fiindcă, după cum știți, în Planul Național de Redresare și Reziliență avem un milestone foarte important: reforma fiscală. Conform, să spunem, abordării strategiei Guvernului, aceasta trebuie adoptată în 2025, cel târziu, pentru a face parte din cererea de plată numărul 4. Astfel că, la nivel tehnic, lucrăm acum pe scenarii, urmând ca decizia politică să fie adoptată la nivelul Guvernului. Obiectivele noastre ar fi, pe de o parte, consolidarea fiscală, pe de altă parte, creșterea gradului de echitate în aplicare și predictibilitate. De aceea, considerăm că această pace fiscală este foarte binevenită, pentru a crește gradul de predictibilitate și într-o oarecare măsură să evităm pe cât posibil deciziile ad-hoc", a spus Andrieș. Prezent la conferință cu tema "Anul Financiar 2024", organizată de FinMedia și Piața Financiară, el a afirmat că, pentru anul 2024, necesarul de finanțare la nivel guvernamental este de 181 de miliarde de lei, care înseamnă pe de o parte acoperirea deficitului estimat la 5%, echivalentul a 86,6 miliarde de lei, plus o refinanțare a datoriei publice de aproximativ 94 de miliarde lei. Secretarul de stat a menționat că, atât în anii anteriori, cât și 2024, se dorește o balansare a modalităților de finanțare, pe de o parte prin accesarea de titluri, atât pe piața internă, cât și pe cea externă, încercând un echilibru între finanțarea în lei și cea în valută. Alin Marius Andrieș a precizat că, de la începutul anului, au fost realizate două emisiuni de euroobligațiuni, ministerul încercând să asigure o finanțare care să fie suficientă. Strategia abordată a fost asemănătoare cu cea de anul trecut, în sensul ca în primul trimestru să se asigure o finanțare consistentă. Secretarul de stat a amintit că, în 2024, a fost realizată prima emisiune de obligațiuni verzi.
Profitul net al Hidroelectrica a crescut anul trecut cu 42%, la 6,33 miliarde lei
Profitul net al companiei de stat Hidroelectrica, cel mai mare producător de energie din Romania, a crescut în anul 2023 cu 42%, la 6,337 miliarde lei, de la 4,464 miliarde lei în anul 2022. Producția netă de energie electrică a înregistrat o creștere de 30% față de anul 2022, până la 17.639 GWh, arată raportul transims Bursei de Valori București (BVB). Veniturile companiei au urcat cu 30%, în anul 2023, la 12,244 miliarde lei (față de 9,452 miliarde lei în 2022). ”Energia produsă și vândută (netă) a crescut cu 30% (17.639 GWh) în anul încheiat la 31 decembrie 2023 de la 13.544 GWh în anul 2022. Aceste creșteri au fost datorate în principal îmbunătățirii condițiilor hidrologice în anul 2023 față de anul 2022, fapt ce a condus la înregistrarea unei producții în anul 2023 peste media multianuală”, arată raportul companiei. Cheltuielile cu apa uzinată au crescut cu 42% la 639 milioane lei în anul incheiat la 31 decembrie 2023 de la 451 milioane lei în anul 2022. Aceasta creștere a fost cauzată în principal de majorarea cantității de apă uzinată utilizată pentru a produce energie electrică, precum și de majorarea tarifului stabilit de ANAR la 1,40 lei per mia de metri cubi în 2023 de la 1,23 lei per mia de metri cubi în 2022. În 12 iunie 2023 a fost publicată Ordonanta de Urgenta nr. 52/2023 conform căreia tariful pentru apa uzinată a fost stabilit la 37 lei/MWh produs. Noul tarif este aplicat începând cu 12 iunie 2023. Cheltuielile de transport și distribuție de energie electrică au crescut cu 142% la 1,208 miliarde lei în anul încheiat la 31 decembrie 2023, de la 498 milioane lei în anul 2022. Aceasta creștere se datorează evoluției cantităților livrate pe portofoliul de furnizare și tarifelor reglementate. Energia electrică achiziționată a scăzut cu 30% în anul incheiat la 31 decembrie 2023 la 489 milioane lei de la 697 milioane lei în anul 2022. Aceasta scădere a fost cauzată de scăderea prețului mediu de achiziție a energiei electrice în anul 2023.
Grupul chinez BYD a lansat un automobil electric de lux care poate rivaliza cu Ferrari
Producătorul auto chinez BYD a prezentat o nouă supermașină electrică despre care spune că poate atinge viteze similare modelelor de ultimă generație produse de giganți din industrie precum Ferrari, transmite CNBC. Supermașina U9 va face parte din brandul de lux Yangwang al BYD, care este disponibil abia de anul trecut și care a lansat alte două vehicule. Potrivit BYD, U9 va putea atinge o viteză maximă de 309,19 km/h. De asemenea, va putea accelera până la 100 km/h în 2,36 secunde. Acest lucru este comparabil cu super-mașinile produse de mărci vechi precum Ferrari, al cărui model hibrid SF90 Stradale poate accelera până la 100 km/h în 2,5 secunde, potrivit site-ului companiei. Prețurile pentru U9 vor începe de la 1,68 milioane de yuani (233.424 USD), iar livrările urmează să înceapă în această vară, a spus BYD într-un comunicat de presă. U9 va fi alimentat de așa-numita platformă e4, precum și de sistemul de control inteligent al corpului DiSus-X dezvoltat de BYD, potrivit companiei. Ca și în cazul mașinilor anterioare ale BYD, U9 va avea o baterie cu litiu fier fosfat, cunoscută și sub numele de LFP - aceste tipuri de unități de putere au devenit din ce în ce mai populare printre producătorii de vehicule electrice, deoarece nu necesită metale scumpe precum cobaltul, ceea ce le face mai ieftine. China este o piață cheie pentru producția de LFP. BYD a produs în 2023 puțin peste 3 milioane de vehicule cu energie nouă, a spus la începutul acestui an. Doar mai mult de jumătate dintre acestea, sau 1,6 milioane, au fost mașini de pasageri numai cu baterie, în timp ce 1,4 milioane au fost vehicule hibride. O mare parte dintre mașinile BYD s-au aflat într-un interval de preț mai mic, unele dintre cele mai populare mașini ale companiei începând de la prețuri de 73.800 de yuani. În timp ce majoritatea producției și a vânzărilor BYD se află în China, compania și-a pus ochii pe expansiunea globală. Anul trecut, BYD a declarat că va deschide prima fabrică din Europa, iar guvernul ungar a confirmat luni că premierul Viktor Orban s-a întâlnit cu liderii BYD în weekend pentru a discuta planurile pentru o fabrică de producție.
Vasilcoiu (Ministerul Muncii): Unele meserii vor dispărea, dar nu este o tragedie
Unele meserii vor dispărea, dar noi nu vedem în asta o tragedie, pentru că prin evoluția tehnologică munca noastră se va ușura și va fi mai bine plătită, a declarat, marți, într-o conferință de specialitate, Cristian Vasilcoiu, secretar de stat în Ministerul Muncii și Solidarității Sociale (MMSS). "Încercăm să introducem anul acesta împreună cu partenerii sociali, cu confederațiile sindicale și patronale, și un sistem francez de reformare profesională, de introducere a unor vouchere electronice pe care angajații să le primească și care să poată dobândi noi competențe în baza lor, în niște domenii-cheie. De regulă, vorbim de digitalizare, energie verde, limbă străină. domenii de genul acesta. Este atât o preocupare națională, cât și o preocupare europeană. Evident că unele meserii vor dispărea, dar noi nu vedem în asta o tragedie. Prin evoluția tehnologică vedem faptul că munca noastră se va ușura și că va fi o muncă mai bine plătită. De exemplu, așa cum acum o sută de ani existau niște coșari care frecau hornul de la sobă sau existau niște cetățeni care îți făceau pantofii, astăzi nu mai există", a afirmat oficialul MMSS. În viziunea lui Vasilcoiu, odată cu evoluția tehnologică oamenii se pot califica pentru a se adapta la noile tendințe. "Probabil, în viitorul foarte apropiat, la cum se manifestă lucrurile, anumite meserii care astăzi există nu vor mai exista. În schimb, acei oameni se vor putea califica pentru a face o muncă mai ușoară și mai bine plătită. Mă uit, spre exemplu, până și în fabricile care produc de la trotinete electrice la automobile electrice, nu mai găsești mecanicul plin de ulei și unsoare, ci găsești un angajat cu o tabletă care dictează unui robot ce piesă să monteze. Adică nu mai e nici pe departe ce eram noi obișnuiți la Dacia 1300 și poate nici nu e nevoie de reparat ceva, ci e nevoie de resoftat ceva la acel autovehicul și astfel că munca acelui om nu mai este una care să se desfășoare într-un mediu neprielnic. Nu mai este una care să presupună foarte mult efort, este una mult mai ușoară și implicit, mai bine plătită", a subliniat Vasilcoiu.
Avenir a prezentat telefonul cu cea mai mare baterie din lume
Dotat cu o baterie de 28.000 mAh, Energizer Hard Case P28K pretinde că este telefonul cu cea mai mare baterie care există la ora actuală. Avenir Telecom a prezentat la Mobile World Congress 2024 un telefon sub brandul Energizer, mai puțin cunoscut pentru acest tip de produse. Dispozitivul se remarcă prin bateria imensă de care dispune - 28.000 mAh, în condițiile în care un smartphone obișnuit folosește o baterie de 4.000 - 5.000 mAh. Conform producătorului, bateria va oferi o autonomie de o săptămână întreagă „în regim normal” de utilizare. Problema este că bateria este și fizic foarte mare, iar telefonul este cât trei iPhone-uri de gros și de greu. Energizer Hard Case P28K va fi lansat la nivel global în luna octombrie și va costa 250 de euro.
Microsoft investește și în startupul francez Mistral AI
Microsoft a anunțat luni un nou parteneriat cu startupul francez Mistral AI, care este răspunsul european la OpenAI, creatoarea ChatGPT, gigantul tehnologic din SUA încercând să-și extindă prezența în industria de inteligență artificială aflată în evoluție rapidă, transmite CNBC. Microsoft a spus într-un comunicat că investește în afacerea de 2 miliarde de euro (2,1 miliarde de dolari), veche de 10 luni, pentru a o ajuta să deblocheze ”noi oportunități comerciale” și să se extindă pe piețele globale, fără a oferi detalii financiare suplimentare. Conform acordului, modelele de limbaj mari (LLM) ale Mistral – tehnologia din spatele produselor AI generative – vor fi disponibile pe platforma Microsoft Azure de cloud computing, devenind doar a doua companie care își găzduiește LLM pe platformă după OpenAI. De asemenea, Microsoft va consolida accesul startupului la noi clienți, pe măsură ce va lansa asistentul său conversațional multilingv în stil ChatGPT ”Le Chat” sau ”pisica”. Președintele Microsoft, Brad Smith, a declarat luni că acordul este un semnal ”important” al sprijinului companiei pentru tehnologia europeană.
Prețurile petrolului au urcat cu peste 1 dolar
Prețurile petrolului au crescut luni cu peste 1 dolar, deoarece cererea europeană de motorină, constrânsă de sancțiunile rusești și de întreruperile transportului maritim, a crescut prețurile într-o piață agitată, producția rafinăriilor din SUA fiind limitată de reviziile planificate, au spus analiști citați de Reuters. Contractele futures pentru țițeiul Brent au crescut cu 1,41 dolari, sau cu 1,73%, la 83,03 USD pe baril. Contractele futures pentru țițeiul West Texas Intermediate (WTI) din SUA au urcat cu 1,48 USD, sau cu 1,93%, la 77,97 USD pe baril. ”Cu toții ne uităm la motorină”, a spus John Kilduff, partener la Again Capital LLC. O scădere a activității de rafinare din SUA și perturbările comerțului mondial au restrâns livrările de motorină în ultimele săptămâni, reducând în această lună exporturile de motorină americane, care sunt istoric ridicate. Livrările de motorină din SUA au crescut pentru scurt timp la un maxim al ultimelor patru luni, de peste 48 de dolari pe baril, în această lună, limitând oportunitățile de arbitraj pentru a transporta combustibilul în Europa. Un atac al rebelilor Houthi, aliniați cu Iranul, din Yemen a ratat la limită, sâmbătă, un tanc petrolier sub pavilion american, a declarat Comandamentul Central al SUA.
